Page 85 - 1961-03

-Veri'a P R O L E T A R ! DIN T O A T E ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
! Ano! X I I I . Nr. 1 9 4 3
In întîmpinarea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea partidului
In toate întreprinderile regiunii, muncitorii, tehnicienii şi ingi­
nerii desfăşoară o susţinută întrecere socialistă în cinstea aniversării
partidului. Obiectivul principal al întrecerii îl constituie îmbunătăţirea
calităţii producţiei.
A crescut indicele
de utilizare a masei
lemnoase
Colectivul întreprinderii fo­
restiere din Petroşani a ho-
tărît ca in cinstea aniversă­
rii partidului să sporească
mereu Indicele de utilizare a
masei lemnoase. Pentru a-
ceasta a fost extinsă metoda
de exploatare în trunchiuri
lungi şi catarge în 80 ia sută
din parchete, introdus acor­
dul global la brigăzile com­
plexe.
In urma acestor măsuri, şl
a altora, indicele de utilizare
Ia lemn de fiig a crescut de
la 55 la sută cît este plani­
ficat, la 77,5 la sută. Frunta­
şe sint colectivele sectoarelor
Lupenl şl Roşia.
Rebutul sub procentul
admis
La turnătoria actuală a u-
zinei ,,Victoria“ Călan princi­
palul obiectiv al întrecerii
este reducerea rebutului sub
procentul admis. Muncind cu
etnuziasm, în perioada 1-20
martie inclusiv, turnătorii de
la sortimentul vane băi au
«VÇ V \ ,, - TW
j>\ /v
Ii
P e sîe 4 0 de tineri fruntaşi
La cooperativa „Moţul" din Baia de
Criş lucrează peste 80 de tineri. Aîa-
joritatea dintre ei sînt organizaţi în
cele 8 brigăzi de producţie ale tine-
retului. Mobilizarea lor în întrecere
a făcut ca peste 40 de tineri să de­
vină fruntaşi. In prezent, munca lor
este îndreptată îndeosebi spre îmbună­
tăţirea calităţii. Grija pentru calitatea cis ce are de făcut pentru îmbunătă­
produ-selor, a stat în atenţia organi­
zaţiei U.T.M. şi pînă acum. Pe a-
ceastă linie, s-au obţinut o seamă de
realizări frumoase.
N oi m ăsuri pentru
îm bunătăţirea calităţii
Sînt însă şi unele neajunsuri în
munca noastră.. Sîntem nemulţumiţi de
faptul că nu toţi tinerii s-au ridicat
la nivelul fruntaşilor, că nu toţi rea­
lizează produse de bună calitate. In a-
ceastă direcţie, ne propunem să mobi­
lizăm mai mult tineretul pentru a da
V in e r i 24 m a r t ie 1961
reduselor
Sarcin a principală care stă în
faţa m uncitorilor, in ginerilo r şi
tehnicienilor de la fabrica
„Sebeş“ este îm bunătăţirea con­
tinuă a calităţii produselor. Cu
prilejul dezbaterii Directivelor
C .C . al P .M .R . ei s-au angajat
să îm bunătăţească calitatea p ro ­
duselor cu 2 la sută la ciorapii
din fire de relon, cu 3 la sută
reuşit să reducă procentul de ia tricotaje bum bac şi cu 1 la
rebut de la 4,30 la sută, cît sută la cio ra p ii din bumbac.
este admis, la 3 la sută. Tot­
odată, au produs peste plan Pe această temă am rugat-o
77 bucăţi vane băi. pe tov. A ng ela Jitia n u — res­
ponsabila co n tro lu lu i tehnic de
In aceeaşi perioadă, la sor­ calitate de la fabrică — să ne
timentul radiatoare rebutul vorbească despre m ăsurile ce au
a fost redus sub admis cu fost luate în procesul de produc­
15,2 la sută şi s-au dat peste ţie, în scopul obţinerii unor p ro ­
plan cu 51 la sută mai multe duse de calitate superioară.
elemente de radiatoare. Suc­
cese asemănătoare au obţi­ — Printre cele mai im portan­
nut şi turnătorii de la cele­ te m ăsu ri ce au fost luate în a-
lalte sortimente. cest scop se num ără aplicarea
de noi metode de lu cru , în tă ri­
Măsuri şi rezultate rea con trolu lu i interfazic (de la
om la om ), repartizarea de sar­
La sectorul maşini de cu­ cini concrete fiecărui organ al
sut al U.M. Cuglr preocupa­ C.T.C- cît şi m aiştrilor şi ajutoa­
rea pentru îmbunătăţirea ca­ relor lor în ce priveşte urm ărirea
lităţii produselor o înţîlneşti calităţii fiecărui produs. D e ase­
la fiecare pas. Drept urmare, menea, s-a trecut la o m ai bună
calitatea maşinilor de cusut org anizare a lo cu rilo r de m u n ­
s-a Îmbunătăţit de la o lună că, s-a îm bunătăţit ilu m in a tu l e-
la alta, atlt ca aspect ex­ lectric.
terior, cît şi în ce priveşte
buna lor funcţionare. In ce priveşte întărirea ră s ­
punderii fiecărui m uncitor faţă
Rebutul, în diferitele ate­ de calitatea produselor lui, lu cră­
liere, s-a redus de asemenea. torii nou angajaţi au fost repar­
In atelierul de rectificare, tizaţi sub supravegherea com u­
dacă In lunile ianuarie şi fe­ niştilor cu experienţă în meserie.
bruarie procentul de rebut
realizat era de 3,5 la sută, ‘?A
în luna martie a scăzut la
circa 3 la sută, faţă dte 3,8 Brigada condusă
la sută cît este admis. de. comunistul Tra- neceisară şi corespunzătoare e-
ian Păcurar de la
. e. - o - - e * » « * . sectorul II al mi­
nei Vulcan a dat
— MB— peste plan în pe­
rioada t-16 martie
891 tone cărbune de raţie, se vor înlătura bobinele u-
bună calitate.
IN FOTO: Tra-
ian Păcurar stînd
de vorbă cu doi
mineri din brigada
sa.
/-I
produse la nivelul cerinţelor populaţiei. eficace pentru ridicarea calificării pro­
Astfel, vom populariza la fiecare Ioc fesionale a tinerilor. De asemenea,
de muncă, prin consfătuiri de brigadă, ne-am propus să mobilizăm tinerii la
adunări generale U.T.M., staţia de ra­ cursul care se organizează în pre­
dioamplificare, obiectivele întrecerii so­ zent pentru ridicarea calificării.
cialiste, metodele bune şi fruntaşii în
muncă. Vom ajuta brigăzile de pro­ A vem foafe condiţiile.
ducţie să stabilească angajamente con­
crete, mobilizatoare, astfel ca fiecare Ne vom îndeplini cu cinsîe
brigadă, fiecare tînăr, să cunoască pre­
sarcin ile
ţirea calităţii produselor.
Tineretul cooperativei noastre are toa­ mare a muncii şi in acelaşi că tot mai multe familii de
Ne-am gîndit, de asemenea, să or­ te condiţiile să lucreze din ce în ce
ganizăm trimestrial schimburi de ex­ mai bine, să dea produse de calitate
perienţă. Cu acest prilej, experienţa superioară, aşa cum ne cere partidul.
înaintată a fruntaşilor va deveni un Pentru noi nu există datorie mai mare
bun al tuturor în lupta pentru înfăp­ decît aceea de a transpune în viaţă
tuirea sarcinilor trasate de partid. Pe­ cuvîntul partidului. Tineretul nostru
riodic, vom invita in adunări ale ti­ este hotărît, ca alături de muncitorii
neretului pe cei mai buni cooperatori vîrstnici, să ridice tot mai sus steagul
vîrstnici, care să le vorbească des­ întrecerii socialiste pentru îmbunătăţi­
pre munca lor, să-i ajute să lucreze rea calităţii produselor.
mai bine.
VIOREL IEZAN
Ne-am propus să organizăm mai bi­
ne decît în anii trecuţi acţiuni de în- secretarul organizaţiei U.T.M. de
tr-ajutofare, acestea fiind o formă la cooperativa „Moţul" din Baia
de Griş
> 0 0 0 0 0 0 0 0 OOO O OO O O O O O O O O Oo
o Mai aproape de problemele L a G . 4 . C . d in fâe shafi chin Zbegan şi Augustin Oana.
vieţii, de producţie (Pag. 2-a) şt Tof&şfî
SILVIU CERCEA
« Din experienţa organizaţiilor . ub îndrumarea organizaţiei de
de partid — Cadre calificate la ni­ corespondent
velul sarcinilor actuale (pag. 3-a) S ' bază şi a consiliului de con­
L a Go A . C .
ducere, harnicii colectivişti din Na- din Dai a fcomînă
® Planurile imperialiste in Asia laţi, raionul Haţeg, au reparat încă atorită timpului favorabil
6 din perioada de iarnă întregul !li­ colectiviştii din Daia Romină
de sud-est sînt sortite eşecului ft ventar agricol, Profitînd de timpul
(pag. 4-a) desfăşoară in aceste zile o intensă
prielnic, ei au transportat la cîmp activitate în vederea terminării lu­
4 padini 20 bani peste 93 tone gunoi de grajd. Săp- crărilor din campania agricolă de
ggBsaqi 1 primăvară. In numai 13 zile bune
tămîna trecută au terminat cu in- de lucru, în G.A.C. din această co­
sămînţatul celor patru hectare des­ mună s-au însămînţat 226 ha. cu
diferite culturi, printre c a re : 100
Fier veshS tinate culturii orzului. Au fost semă­ ha. cu griu de primăvară, 40 ha. cu
nate de asemenea cu ardei, varză fioarea-soareiui, 50 ha. cu ovăz, 26 ^
w a« timpurie şi vinete 100 m.p. răsad­
niţe. Colectiviştii au cultivat pînă ha. cu sfeclă de zahăr şi 2,69 ha. 9
of etanş în prezent 30 ari cu ceapă şi 30 ari
cu diferite rădăcinoase. Paralei cu cu ceapă. S-au pregătit de aseme­
Concomitent cu lupta pentru aceasta au curătat în întregime li­ nea 12 hectare pentru plantarea vi­
îndeplinirea sarcinilor de plan, vada de pomi fructiferi şi au mai ţei de vie.
tineretul de la fabrica chimică din plantat 151 pruni şi meri.
Orăştie munceşte cu avînt pen­ Printre colectiviştii care s-au e-
tru respectarea angajamentului Şi colectiviştii din Toteşti au cău­
luat la începutul anului de a co­ tat să-şi îndeplinească sarcinile ce videnţiat la muncile agricole de A
lecta şi preda I.C.M.-ului t25 Ie revin în această perioadă. Din
tone fier vechi. toamnă, ei au efectuat arături adînci primăvară sînt tovarăşii Simion L
pe o suprafaţă de fit ha„ an repa­
Astfel, pînă acum cîteva zile, rat întregul inventar agricol nece­ Deac, Gheorghe Porţiu, îsidor Sa-
s-au colectat şi predat I.C.M.-u-
lui aproape 120 tone fier vechi. sar începerii campaniei de primă­ lode şi alHi. O
Printre cei care s-au evidenţiat
9
Tot în acest scop am luat m ă­ Al AR îA B O G D A N o
suri ca fiecare m uncitor cu o sla­
bă ca lifica re să urmeze cu re­ corespondentă. 9
gularitate cursurile de îm bogăţi­
rea cunoştinţelor profesionale ce tn această acţiune se numără vară. L a G„4.C. di n v>
funcţionează în cadrul fabricii. Elena Prună, Stelian Drăgan,
Alexandru Tomuş, foan Iov, Ro- Aşa se face că pînă acum, au în- ^colectiviştii din satele aparţinătoare oy
— C a re este eficacitatea a- tiuIiis Rerindel, Dumitru Albu, săminţat tO ha. cu ovăz şi 10 ha.
cestor m ăsuri ? toan Beştelie, Trifan Vodă şi cu borceag. De asemenea au tran­ oraşului Gălan au obţinut re­
alţii. sportat pe 40 ha. gunoi de grajd.
— In p rim ul rind trebuie a- Udată cu aceste lucrări s-a mai c- zultate frumoase privind terminarea o
m intit că în anui acesta sarcina STELIAN BRAICA fectuat curăţirea în întregime a tu­
de îm bunătăţire a ca lită ţii pro­ lucrărilor din epoca 1-a a campa­
ducţiei este m ai m are decît în a- corespondent
nul trecut. Dar, luptind cu efor­ niei agricole de primăvară. Arâfu- A
turi sporite, colectivul fabricii
noastre a reuşit ca în perioada rile şi semănăturile epocii a l-a ap ^
1 ianu arie — 1 0 m artie a.c. să
îmbunătăţească calitatea ciorapi­ turor pomilor fructiferi pe care îi fost terminate la toate gospodăriile
lor din fire de relon cu peste 4 la
sută ţaţă de cifra planificată, iar !Rea un b are gospodăria. colective. însămînţîndtl-se 207 ha. O
la tricotaje din bum bac cu peste
21 la sută. Rezultate frum oase cu orz, ovăz, floarea-soarelui, bor- o
s-au obţinut şi ta cio ra p ii din
bum bac atît în ce priveşte îm ­ în folosinţă V. COCHECI ceag, etc. x
bunătăţirea calităţii lor cît şi
prezentarea. Constructorii şantierului nr. 4 corespondent Gospodăriile agricole colective din $
al l.G.S.H. Şi-au luat angaja­
— Ne puteţi spune cîteva m ă­ La G. A. C. Strei şi Gălanul Mic au fost primii 9
suri ce urmează a fi luate pen­
tru a îm bunătăţi în continuare mentul ca în cinstea aniversării din Bretea Mureşanâ care au terminat toate lucrările din ^
calitatea produselor fabricii ? a 40 de ani de la înfiinţarea
Partidului Comunist din Romî- M embrii gospodăriei agricole co­ epoca întîia. L
— In legătură cu sa rcin ile do nia să predea oamenilor muncii lective „It Iunie" din Bretea
v iitor avem încă m ulte de fă ­ din Hunedoara 9 blocuri care Mureşană au obţinut rezultate fru­ IOS5F CRA.ŞCA
cut. totalizează 277 apartamente. moase în campania agricolă de pri­
Muncind cu o deosebită însufle­ măvară. După ce a fost transpor­ corespondent
A şa de exemplu, pentru a da
In producţie num ai m aterii p ri­ ţire constructorii de aici au pre­ tată întreaga cantitate de gunoi de La G .A .C . din R/şeuiifa
me şi materiale corespunzătoare, dat pînă în prezent 4 blocuri cu grajd (159 tone), s-a trecut la în- si Baldovin
com isia de recepţie va face un cîte 32 şi 24 apartamente. săniînţarea culturilor din prima e-
control sever asupra fiecărui lot, pocă, efecluîndu-se însâmînţăriie pe In fruntea acţiunilor campaniei ft
prin efectuarea tuturor analize­ Recent, constructorii din Hune­ suprafeţele de 3 ha. cu orzoaică, 14 agricole de primăvară din sa- a
doara şi mai ales brigăzile con­
lor de laborator conform S T A S - duse de loan Mezin şi Petru Pe- tele Rişculiţa şi Baldovin, raionul 9
ului. In acest scop laboratorul
fabricii va fi dotat cu aparatura traş au făcut un nou pas spre ha. cu ovăz, 3 ha. cu floarea-soa- Brad, se află colectiviştii Avram L
realizarea angajamentului; ei au relui, 6 ha. cu sfeclă furajeră şl 4 Faur, Gheorghe Bădău, Carolina O
fectuării determinărilor. predat blocul 119 cu 32 aparta­ ha. cu cartofi. Paralel cu acestea
mente. In curînd va mai fi pre­ au fost curăţaţi şi văruiţi 613 pomi Casier, Pătru Miclea şi Gheorghe A
Se vor lua noi m ăsuri de ve­ dat blocul 121 cu 37 aparta­ fructiferi.
rificarea bobinelor ce se folo­ mente.*431 Gleju, care, împreună cu ceilalţi co-
sesc în prezent la secţia prepa- Fruntaşi la tnsămînţărj au fost lectivişti au semănat ovăzul pe 13 ^
yoooooooooooooooooooooo '0 <xA colectiviştii Augustin Alb, Damas- ha. Totodată colectiviştii au pregă- R
tit suprafeţele de teren pe care vor O
zate, astfel ca în producţie să semăna borceag şi cartofi.
fie folosite num ai bobine bune, IOSIF TOMA
inlăturîndu-se astfel defectele de
bobinat sau agăţarea firului. corespondent
In ce priveşte urm ărirea c a ­
lităţii produselor fiecărei m unci­
toare, se vor procura şi aplica
numere de control pe fiecare
bobină. Pentru a nu se da în lu ­
cru fire de bum bac m ercerizat
I. D U M I T R U
Pe zi ce trece nivelul de noastră, au condiţii materiale Dacă în regimul burghe- Numeroase gospodării agrico­
zo-moşieresc minerii aveau le de stat şi colective din regi­
viaţă al minerilor creşte, se nu numai pentru asigurarea doar 6—14 zile concediu de o- unea noastră cultivă pe mari
ăihnă, astăzi ei se bucură de suprafeţe de teren legume şi
îmbunătăţeşte. In urma mă­ traiului, ci şi pentru a-şi cum­ concediu plătit de 30 de zile zarzavaturi. Ele contribuie ast­
anual. In trecut, minerul nici fel la îmbunătăţirea aprovizio­
surilor luate de statul nostru păra articole de lux, pentru măcar nu visa să-şi poată re­ nării oamenilor muncii cu a-
face sănătatea in vreo staţiu­ ceste produse.
democrat-popular, salariile ta ­ a-şi construi case noi, proprii, ne balneo-climaterică. In anii
regimului nostru, anual, mai Grija pentru producerea de
rifare şi cîştigul muncitorilor pentru a studia in cele mai mult de 1.000 de oameni ai legume timpurii (în paturi cal­
muncii din Petrila şi-au re­ de) se poate vedea şi din cli­
mineri a crescut considerabil. înalte şcoli. făcut sănătatea in diferite şeu! nostru care reprezintă un
staţiuni. Zeci de mineri şi-au aspect de ia gospodăria agri­
Cîteva cifre sînt edificatoa­ Să luăm de exemplu oraşul petrecut concediul in diferite colă de stat din Bîrcea .Mare.
staţiuni balneare din ţările După cit se observă, aici se dă
re în acest sens. Petrila. Aici s-a înregistrat o prietene. mare atenţie lucrărilor de în­
treţinere a trufandalelor.
Dacă in anul 1949 ciştigul creştere considerabilă in des­ Dar numai acestea se pot
spune despre viaţa minerilor? In scopul refacerii fondului fores­
unui vagonetar din mină era facerea produselor alimentare. N u! Şirul realizărilor ce s-au tier, şi în acest an Ocolul silvic din
făcut pentru ei este mult mai Haţeg a pus un mare accent pe plan­
de 530 lei lunar, In prezent, Faţă de anul 1956, consumul mare. S-a transformat radical tarea puieţilor de răşinoase şi foioase.
viaţa lor şi, odată cu aceasta, Astfel, angajamentul Ocolului silvic
acelaşi vagonetar, ciştigă in de piine a crescut cu peste 33 s-au îmbunătăţit condiţiile de din Haţeg este de a depăşi planul de
viaţă. Alături de întregul po­ plantaţii pe acest an cu 5 la sută.
medie 1.451 lei lunar. Un mai­ la sută, de carne proaspătă cu por muncitor ei trăiesc azi o
viaţă fericită, o viaţă a bel­ Pentru a da viaţă angajamentului
stru miner realizează in pre­ aproape 70 la sută, de prepa­ şugului şi fericirii. A rămas luat, ş-a şi redeschis şantierul de plan­
doar In amintiri modul de taţii de la Boşorod, la locul numit
zent, lunar, un cîştig de circa rate de carne cu peste 115 la viaţă din fosta „Vale a plin- ţ „Valea Luncanilor".
gerii". Pe meleagurile acestui )
două ori şi jumătate mai ma­ sută. pitoresc colţ al ţării, razele * Antrenaţi în întrecerea socialistă,
însorite ale socialismului în­ 100 de muncitori de aici au şi plantat
re ca in 1949. îmbunătăţirea condiţiilor de 45.000 puieţi, iar membrii organizaţiei
călzesc viaţa pe care o trăiesc de bază U.T.M. di.n Boşorod, au plan­
Aplicarea sistemului îmbu­ viaţă ale minerilor din Petri- tat, prin muncă patriotică, 7.000 pu­
nătăţit de salarizare şi nor­ la, este ilustrată şi de faptul azi minerii, făclnd-o din ce tn ieţi de pin.
timp creşterea puterii de mineri şi-au cumpărat mobilă, ce mai frumoasă, mai plă­ SI D O N IA R U S A N
cumpărare, a permis mineri­ aparate de radio, aragaze, bi­ corespondentă
lor să se aprovizioneze din a- ciclete, motociclete. In peri­ cută.
bundenţă cu toate cele nece­ oada 1956-1960 volumul măr­
sare traiului. Prin magazinele furilor industriale desfăcute I. F.
de stat — alimentare şi in­ prin magazine a crescut — la rviV 'M /- > '
dustriale — minerilor le sînt ţesături de lină cu 17 la sută,
puse la indemînă mărfuri de ţesături de bumbac cu 13 la
sută, ţesături de mătase cu
cele mai diferite sorturi.
Trecutul întunecos, deşi mu 134 la sută, încălţăminte de
prea îndepărtat, e de dome­ cauciuc cu 357 la sută, confec­
niul amintirilor. Atunci mine­ ţii cu 78 la sută, iar încălţă­
rul nu-şi putea permite un minte de piele cu 22 la sută.
trai omenesc, cîştigul lui fiind Din viaţa nouă a minerilor
sub nivelul cerinţelor elemen­ fac parte şi condiţiile optime
tare unei vieţi modeste. As- de mtincă create, precum şi
tăzi minerii, ca şi ceilalţi oa­ grija pentru sănătatea mine­
meni ai muncii din patria rilor.
¦sns\s