Page 86 - 1961-03

0
nag- 2
Invăfăniîiitul politie U.T»M., mijloc P E C U R T
de educaţie com unistă a tineretului corespondentei
Partidul Muncitoresc Bomln
a încredinţat Uniunii Tineretu­
lui Muncitor sarcina de a înar­
ma tineretul cai învăţătura
marxist-leninistă. In formarea
conştiinţei socialiste. In educa­
rea comunistă a tineretului în­
văţământul politic U. T. M. re­
prezintă forma principală de
înarmare a tineretului cu învă­
ţătura marxist-leninistă, cu po­
litica partidului nostru
Acord!red o rmai mare impor­
tanţă învăţămîmtuJu! politic,
Comitetul orăşenesc U. T. M.
Hunedoara, prin comitetele şi
birourile organizaţiilor de bază
U.T.M., a luat măsuri de a în­
cadra pe toţi utemiştii şi ma­
joritatea neutemiştilor în for­
mele de învăţământ corespunză­
toare pregătirii lor politice şl
profesionale.
Pentru asigurarea unui bogat
oonţinut de idei lecţiilor şi
discuţiilor din seminarii, au
fost recrutaţi, sub îndrumarea
organelor şi organizaţiilor de
partid, oa propagandişti, memr
bri şi candidaţi de partid. Din­
tre cei 365 propagandişti. 284
simt membri şi candidaţi de
partid. Instruirea acestora se
face lunar de către comitetul
orăşenesc U.T.M. ou sprijinul
direct al cabinetului de
partid, iar pentru a pu­
tea asigura o instruire cit
mai temeinică şl la nivelul ce­
rut, comitetul orăşenesc de
partid, prin cabinetul de
partid ne-a repartizat lectori
competenţi. La Instruire se fac
consultaţii, so predau lecţiile
oare urmează a fi expuse de
propagandişti în faţa cursanţi­
lor, d t şl alte expuneri sau In­
formări politice care au scopul
de-a lărgi orizontul politic şi
de cultură generală al fiecărui
propagandist.
Odată ou începerea anului
1961 s-a trecut la Instruirea
propagandiştilor pe forme de
învăţămînt şl categorii de ac­
tivitate — Industrie, agricultu­
ră, şcoli.
O astfel de instruire a avut
loc recent. In cadrul acestei In­
struiri tov. Valentin Alexandru,
lector al C.C. al P.M.R., a dat
o consultaţie despre conţinutul
Declaraţiei consfătuirii repre­
zentanţilor partidelor comunis­
te şi muncitoreşti oare a avut
loc în 1960 la Moscova. După
consultaţie a urmat instruirea
pe forme de învăţămînt a pro­
pagandiştilor.
Există cercuri de învăţămînt
politic U.T.M. care, datorită
faptului că propagandiştii par­
ticipă la instruirile ce se fac
şi se pregătesc cu răspundere
pentru fiecare lecţie şi seminar,
?,u obţinut rezultate bune. Ni­
velul predărilor şl seminari-ilor
Capa regiunii Hunedoara la tenis
de masă
D in iniţiativa Consiliu lui re­
gional al LJ.C.F.S-, s-a o rg a n i­ trei etape : pe asociaţii, raioane
zat o com petiţie la tenis de masă
dotată cu ,,Cupa regiunii H u n e­
doara". Scopul acestei com peti­
ţii este acela de a populariza
tenisul de masă in rin d u l oa­
menilor muncii.
rife-?**
¦'oT'ViSi
Pană de „motor.“ I
In aceste cercuri s-a ridicat la
înălţimea sarcinilor. Propagan­
dişti ca Ioan Rusan de la O.S.M.
nr. 2, Viădoianu Constantin de
la bluming, Negrea Gheorghe
de Ia U.C.C. — baterii, Fediuc
Fiordcă de la Topliţa, fac expu­
neri interesante şi atractive, iar
discuţiile la seminariile pe care
Ie conduc sînt vil, mobilizatoa­
re. Cursanţii acestor cercuri
studiază şi se pregătesc temei­
nic la fiecare lecţie. Intre pre­
dare şi seminar aceşti propa­
gandişti au organizat cu cursan­
ţii discuţii in faţa hărţii, au vi­
zionat îmipreună filmul „Pavel
Korceaghin“, au participat la
acţiuni patriotice oa de exem­
plu colectarea fierului vechi etc.
Cu toate că instruirile s-au
făcut ou regularitate şi au avut
un bogat conţinut, totuşi, am
avut propagandişti care nu
s-au prezentat la aceste instru­
iri. Printre aceştia se numără
tov. Nica Petru. Gheoară Gheor-
ghe, Potchin Franeisc, Sucdu
Pavel, Nic-elae Ioan, Albu Ioan,
Chirilean Ana, Marinescu Ma-
ria şl alţii, lucru care a făcut
ca cercurile de învăţămînt po­
litic U.T.M. pe care Ie con'dluc
să mi-şi desfăşoare activitatea
In bune condiţlunl. Nivelul ex­
punerilor făcute de aiceştî pro­
pagandişti olt şi discuţiile pur­
tate de cursanţi nu au fost Ia
nivelul cerinţelor Iar problemele
teoretice nu s-au dezbătut In
strlnsă legătură cu activitatea
practică a sectorului respectiv.
Unii propagandişti, oa Dumi­
tru Şerban de la O.S.M. I, din
cauza subaprecierii şedinţelor
de Instruire, au făcut confuzii
în cadrul cercurilor pe oare le
conduc. Au condus seminariile
fără plan de seminar, fără ca­
iet de notiţe. Luînd exemplul
propagandiştilor şi unii cursanţi
se pregătesc superficial, nu au
caiete de notiţe şi conspecte.
In această privinţă o miare
vină o au şi organizaţiile de
bază U.T.M., din care fac piarte
aceşti propagandişti, care nu
au controlat şi analizat la timp
învăţămîntul politic. Aceasta a
făcut să nu poată fi luate la
timp măsurile corespunzătoare
de lichidare a lipsurilor mani­
festate.
Privind calitatea predărilor şi
seminariilor la diferite cercuri
şi cursuri, se constată un pro­
gres faţă de anul trecut. Cursan­
ţii dau c mal mare atenţie pre­
gătirii lor individuale, îşi în­
tocmesc conspecte bune, pro­
blemele teoretice sînt legate de
practică.
Criteriul principal după care
se apreciază calitatea învăţă-
mlntului politic U.T.M. este efi­
cacitatea, modul în care cursan­
ţii aplică în producţie cele în-
S53- = - ¦--------------
Com petiţia se va desfăşura în
şi regiune. U ltim a etapă va a-
vea loc în zilele de 8-9 iulie, a.c.
la A lb a Iulia.
NICU S B U C H EA pale ale întrecerii socialiste
corespondent în cinstea an iv e rsă rii a 40 de
văţate la cercuri şi rezultatele
pe care le obţin aceştia în
muncă. Tineri ca Romancâuc
Vasile şi Hrig Dragoş de la
U.C.C.-baterii. Lup Dumitru de
la montaj JT, Szabo Mihai de la
furnale Călan, oare lipseau ne­
motivat, îşi subapreciau cole­
gii de muncă şi maiştrii, dato­
rită educaţiei făcute prin or­
ganizaţie şl învăţămîntul poli­
tic, au devenit tineri conştiin­
cioşi în procesul de producţie,
işi stimează colegii de muncă,
înainte vreme tinerii Popa ăjon
şi Căta Domnioa de la G.A.C.
Alun, nu mergeau regulat la
lucru. Munca dte educare depu­
să de organizaţie l-a ajutat să
se îndrepte şl In prezent ei se
numără printre fruntaşii gos­
podăriei agricole colective.
Pentru continua Îmbunătăţire
a muncii de educaţie, comitete­
le U.T.M., comitetele şl birou­
rile organizaţiilor de bază
U.T.M. din raza oraşului Hune­
doara. trebuie să privească cu
mult simţ de răspundere învă­
ţămîntul politic — formă prin­
cipală de educaţie comunistă a
tineretului — luînd măsuri
pentru desfăşurarea Iul în cele
mial bune condiţlunl.
ANGHEL RĂDULESCU
:'5ÎF secretar al Comitetului orăşenesc
U.T.M. Hunedoara
(J)oţLas ia (Vinerea
renul care circulă
\ i între Şlbot şi Gu-
gir face o primă oprire
în Vinerea. Goborînd din
el, privirea îţi este atra­ — ne spune un colecti­
să de o livadă frumos
întreţinută, cu pomi a că­
ror toaletă proaspătă îţi
„fură“ ochiul. Mai jos,
construcţiile gospodăriei
agricole colective domină
împrejurimile. Le laşi pe
dreapta şi, apuci pe dru­
mul ce duce în sat. Se
vede că-i de curînd pus
Ia punct.
Intrăm în curtea gospo­
dăriei agricole colective.
Cîţiva colectivişti lucrea­ milii. A sporit şi suprafa­
ză la grajd. E ora cînd
se face adăpatul vitelor.
— Frumoase vite, in­
trăm în vorbă. Aveţi
multe ?
— Aproape 60. Una şi
una. In anul ăstao să
le facem două grajduri.
— Două grajduri în-
fr-un an ?
— Da. Avem de gînd
să construim două. Fie­
care pentru cîte 100 ca­
pete, deoarece în ’6! nu­
mai vaci de lapte vom
CĂiŢi APĂRUTE
LITERATURA POLITICĂ
*** Directivele C o m itetu lu i
Central al Partidului M unci­
toresc Rom în către toate or­
ganele si o rg a n iza ţiile de
partid, sindicale, ale U .T .M .
cu p rivire la criteriile p rin c i­
ani de la în fiin ţarea P a rtid u ­
lui Com unist din Rom înia.
40 pag. — 0,50 lei
Ed. politică
*** 90 de ani de la naşte­
rea lui V . !. Lenin — Studii
şi com unicări.
458 pag. — 10,70 lei cartonat
Ed. Acad. R.P.R.
M AR TÎN O V V. A .: Com­
plot îm potriva C ongoului.
Traducere din limba rusă.
72 pag. — 1 leu
Ed. politică
*** Sesiunea a X l- a a C o n ­
siliului General al Federaţiei
Sindicale M ondiale — Pekin,
iunie 1 % 0 (A 15-a aniversa­
re a F .S .M .) .
144 pag. — 2,85 lei
Ed. politică
ANDRAS C„ ARDELEA-
N U f . : Din activitatea clu­
bului m inerilor din Lupeni
64 pag. — 0,80 le]
Ed. politică
LITERATURĂ ŞTIINŢIFICĂ
Matematică - Astronomie
C O R D U N EA N U C .: Func­
ţii aproape-periodice
192 pag. — 8,30 lei
Ed. Acad. R.P.R.
M A R K U Ş E V I C 1 A . I . :- N u ­
mere complexe şi reprezentări
conforme. „Biblioteca Socie­
tăţii de ştiinţe matematice şi
fizice din R .P .R .“ .
48 p ag . — 1,75 lei
Ed. tehnică
DRUMUh SOeiAMSMVLUl
D@ Sa
__ voSunîari
• Inoadraţi în două brigăzi
de muncă patriotică, utemiştii
din satul Dineul Mare, raionul
Orăştie, îşi aduc contribuţia la
o serie de lucrări obşteşti. In
ziua de 12 martie, de pildă, cele
dcuă brigăzi au muncit Ia tran­
sportarea unei însemnate cauţi- ]
tăţi de pămînt pentru conso- 1
lidarea fundajiei căminului cui- .j
tura!. (VIOREL POPA, directo- \
rui căminului cultural Dînctt! S
Mare). J
• Recent, Comitetul orăşenesc ^
U.T.M. Deva a organizat o şe- ]
dinţă de instructaj cu respon- ţ
sabilll brigăzilor utemlste de
producţie şi a posturilor utemis-
te de control din localitate, in
şedinţă, responsabilii au luat cu­
noştinţă de noile sarcini ce stau
în faţa tinerilor brigadieri şi a :
posturilor utemlste de control.
i (FLOREA NEDELOiU, mun- }
cltor).
® La staţia de radloficare din ţ
Cugir sînt prezentate zilnic e- j
misiuni locale cuprinzînd mate­
riale variate şi îndeosebi din do­
meniul activităţii culfural-artis-
tice din localitate. Se transmit
de asemenea, şi diferite confe­
rinţe ştiinţifice, istorice, medica­
le, politice şi altele. (TRAIAN
TR1C, muncitor). , Iunie“ din Călan se desfăşoa­ „Partidul e lumina vieţii noas­
U uA JU l
avea 100. Plus 130 ti­ lă colectivă. Fond de ba­
neret şi boi de muncă. ză, 771.395 le i; venituri
Ştiţi... ne-a venit mult în realizate în 1960, 495.000
ajutor Hotărîrea... lei, din care peste 296.000 mai planta meri, peri,
realizaţi prin vînzarea
— Am pornit la drum produselor vegetale şi
171.511 iei din sectorul
vist — doar patruzeci de zootehnic.
familii, cu 109 ha. teren,
6 boi, 5 vaci, 5 cai şi cî- Urmăream în continua­
teva unelte agricole. A- re, în nou! plan de pro­
ceasta era prin ’50. Oa­ ducţie, felul cum se va
menii nu erau întrutotul dezvolta gospodăria în
lămuriţi de avantajele acest an. Construcţii de
muncii în comun. Cîtva grajduri şi un saivan
timp am cam bîjbîit. Cu pentru 1.000 capete oi.
timpul însă, lucrurile au Atingerea unui efectiv de
început să se pună la 232 capete bovine, 810
punct. oi, 70 de porcine, din
care 20 de scroafe şi 400
Acum slntem, 454 de fa­ de găini. O parte din
caii pe care-i deţine gos­
ţa colectivei. Astăzi avem podăria vor fi vînduţi,
987 ha. Un accent deo-,-, iar în schimb se va cum­
seblt l-am pus în ultimii păra un camion. Vor fi
ani pe dezvoltarea secto­ extinse mult suprafeţele
rului zootehnic. Avem a- cultivate cu plante cerea­
cum 159 capete bovine, liere. Astfel, cu grîu de
520 capete ovine şi 12 toamnă colectiviştii din
scroafe. Vinerea au însămînţat
312 ha. în loc de 227 ha.
, m deschis planul cît au avut în anul tre­
de producţie din cut ; cu porumb siloz 20
ha., iar suprafaţa grădi­
1960 care se găsea pe ma­ nii va cuprinde aproape
să. Cifrele vorbeau despre
dezvoltarea pe care a
luat-o gospodăria agrico­
Mai aproape de problemele vieţii
de p r o d u c ţieooooooooooooooooooooooooooooooo©
©
$ La clubul minier din Gurabarza 1n
© fiecare după-amiază au loc activităţi
O interesante ca seri literare, recenzii,
© conferinţe, spectacole artistice, simpo­
zioane, seri ale fruntaşilor în produc­
ţie, concursuri gen „Cine ştie ciştigă“
etc., activităţi la care participă în ca­
litate de artişti amatori sau specta­
tori numeroşi oameni ai muncii. Cei
ce frecventează cu regularitate activi­
tăţile ce se desfăşoară în cadrul clu­
bului, pe lîngă faptul că îşi îmbo­
găţesc cunoştinţele de cultură gene­
rală, îşi dezvoltă aptitudinile sau se
recrează, primesc un preţios ajutor şi
în îndeplinirea sarcinilor de produc­
ţie. Pentru ca acest ajutor din partea
clubului să fie şi mai eficient, iată
ce doresc oamenii muncii din Gura­
barza să se organizeze la clubul lor:
GHEORGHE TUDOR : lăcătuş la
antezdrobitor, I.M.B.: Dintre forma-
ţiile artistice existente la club, brigă­ timp nu s-a îmbogăţit cu nici un dans tineri — e drept, foarte puţini (a nu-
zile artistice de agitaţie sînt cele mai
îndrăgite de către mineri, tocmai da­
torită faptului că, „prinzînd“ cu promp­
titudine o serie de lipsuri, pe de o
parte, iar pe de altă parte populari-
zînd fruntaşii în muncă şi metodele
lor de lucru, ne sînt de un real spri­
jin în munca noastră de zi cu zi. Aş
propune conducerii clubului să orga­
nizeze spectacole cu aceste brigăzi ar­
tistice de agitaţie şi la gurile de
mină, la ieşirea minerilor din schimb,
cu texte strîns legate de activi­
tatea sectorului respectiv (unde să
se pună mai mult problema calităţii
producţiei, să se popularizeze inova­
torii etc.) In acest fel, ajutorul pri­
mit în muncă din partea acestor for­
maţii artistice de amatori va fi şi mai
eficace. Cred că n-ar fi râu dacă la
club s-ar organiza mai des schim­
buri de experienţă cu minerii fruntaşi
în cadrul unor seri ale metodelor îna­
!©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©©OC©©L'©©©©©©©©©©©©©©©©0 ©©©©©©©©©©©0 ©©©©©©©©©©©©©<>©©
Nr. 1943
Unduirile line ale braţelor şi
pasul plin de graţie al baletului
cer exerciţiu, mult exerciţiu. Şi
pentru că micile balerine, fiice
ale minerilor din Lupeni, au în­ Spectacolul ari stic, mijloc
eficient de educare a oamenhor
ţeles acest lucru, repetă cu sîrg
muncii în spirit socialist
fiecare mişcare pe care instruc-
toarea de balet a clubului central
al sindicatelor le-o explică.
La Clubul muncitoresc „11 ca „Republică, măreaţă vatră",
ră o bogată muncă cultural- tre", „Puterea noastră“ şi al­
educativă. Aici au loc zilnic tele. Formaţia de dansuri popu­
activităţi interesante, cu un bo­ lare a pus în scenă c serie de
gat conţinut de idei, pe teme dansuri populare din regiune.
variate, fapt ce face ca de la Trebuie amintit faptul că din
25 de ha. în loc de 5 o zi la alta numărul vizitatori­ spectacolele prezentate, multe
ha. Lîngă cele 4 ha. e-
xistente cu livadă, se vor lor clubului să devină tot mai la număr, nu a lipsit mei for­
piersici şi caişi pe încă mare. Dintre aceste activităţi maţia de muzică uşoară a clu­
14 ha. Veniturile ce se
vor realiza se ridică la a înregistrat succese deosebite bului care, prin melodii cu un
suma de 800.000 lei.
activitatea artistică. Conştien­ bogat conţinut de idei, au adus
lecăm spre gară.
B Pe drum ne în- tă de faptul că spectacolul ar­ o notă de supleţe şi vio’cinne.
tîlnim cu unul din bri­
gadierii de cîmp ce în­ tistic bine orientat, bine pregă­ Conducerea clubului din Că-
soţea două căruţe încăr­ tit, cu un înalt mesaj de idei, . lan nu s-a preocupat însă nu­
cate cu gunoi de grajd. se bucură de o largă populari­ mai de activizarea formaţiilor
tate, conducerea clubului şi-a artistice, de îmbogăţirea reper­
— Tot ce a fost adu­ îndreptat atenţia asupra pregă­
nat în platforma gospo­ tirii formaţiilor artistice e- toriului. lor, ci a acordat o a-
dăriei am transportat pe xistente în cadrul clubu­ tenţie deosebită şi calităţii
cîmp — ne spune el. lui, înarmindu-le cu un re­ spectacolelor. Meroină pe aceas­
Peste 2.000 de tone, nu­ pertoriu bogat, variat, a- tă linie, clubul a prezentat oa­
mai gunoi de grajd şi xat pe popularizarea realizări­ menilor muncii, spectacole de
Ifi.500 kg. superfosfat. lor regimului democrat-popular, o frumoasă ţinută artistică din­
tre care s-a remarcat cel cu
a construcţii se lu­ repertoriu care. alcătuit din dramatizarea „Luceafărul", un­
crează de zor. Se cele mai reprezentative crea­
cară pietriş, se fac pre­ ţii artistice contemporane, are de şi-a adus contribuţia forma­
gătiri febrile pentru ridi­ un bogat conţinut educativ. ţia de teatru a clubului.
carea primului grajd. Astfel, brigada artistică de Continulnă să se pregătească
Peste tot, la fiecare pas, agitaţie a pregătit şi prezentat cu seriozitate in vederea fie­
freamătul muncii îţi dă în faţa oamenilor muncii din cărui spectacol. îm.bogăţindu-st
credinţa că planurile ce Călan programul intitulat „Rea­ In perrrwnenţă repertoriul. f.n-
şi le-au făcut colecti­ lizările noastre", care scoate în grijindu-se de aspectul calita­
viştii din Vinerea, vor fi evidentă cele mai însemnate tiv al programului, formaţiile
cu siguranţă realizate. r.ealizări obţinute de către oa­ artistice ale clubului muncito­
menii muncii în cadrul uzinei resc „11 Iunie“ din Călan vor
A. DAVID „Victoria" şi în oraş, populari­ fi din ce in ce mai apreciate
zează fruntaşii in muncă şi în­ de public, vor contribui prin
deamnă la noi succese în pro­ spectacolele prezentate la edu­
ducţie. Fanfara clubului. corul, carea oamenilor muncii in spi­
orchestra, şi-au îmbogăţit re­ rit socialist.
pertoriul cu clntece patriotice C. V A S IL E
©©©©©©©©©©©©©©©o©©©©©©©©©©©©©©©©
intate de muncă, unde fruntaşii în Propun totodată conducerii clubului ma mai bine de viaţa şi condiţiile ©
producţie să împărtăşească din expe­ şi comitetului sindicatului să deschidă de muncă pe care le au oamenii mun- ^
rienţa lor. Pentru atragerea a cît mai un curs de croitorie pentru femei. A- cii în regimul nostru democrat-popu- ©
mulţi muncitori, la aceste manifestări cest curs, pe lîngă faptul că ar tran­ Iar, faţă de trecut. ©
ar ii bine ca acestea să fie urmate smite cunoştinţe referitoare la croito­ ELENA STURZA, casnică: Sînl ©
de programe artistice sau reuniuni to­ rie, ar contribui şi la dezvoltarea mamă a trei copii şi clubul de aici ©
vărăşeşti. gustului estetic, la alegerea şi con­ ar putea să mă ajute şi pe mine, ca ^
Am şi o problemă „personală" de fecţionarea Îmbrăcăîhinţii pentru fe­ şi pe celelalte mame din localitate ©
ridicat... mei. să dăm o educaţie aleasă copiilor, ©
Fac parte de 6 ani din echipa de VASILE STANA, elev-miner, anul orgar.izînd manifestări cu conţinut e- ©
dansuri populare a clubului, dar re­ III la Şcoala profesională de uce­ ducativ pentru copii, ca dimineţi dr ©
pertoriul acestei echipe în ultimul nici — Gurabarza : La noi mai sînt basme, jocuri distractive etc. De ase- ^
menea ar fi bine dacă conducerea ©
popular nou, cu spe-imrng»».u^,«m»jacB măr — care au în clubului ar aduce mai multe filme cti ©
tc.eimfică„. lAo„ccaelast,saaufaccue C? en -dso*rim sa se diferite împreju­ conţinut adecvat pentru copii, filme de ©
rări comportări ne-
corespunzătoare. Ţi- desene animate etc. ©
Saca dansatorii — O r g a n i z e z © C lu b u l Propun totodată colectivului clubu- -f
şi pe bună dreptate IlO SÎrU nînd cont de aces1 lui să difuzeze cărţi minerilor chiar ©
— să se plicii EEgsaBauiiBasm aigaigccaămjagîaBEgagîXism lucru, la joile de la gura minei, la ieşirea din schimb ^
sească repetînd şi piuând în scenă a- tineret pe care le organizează condu­ şi la domiciliu. In acest fel numărul ©
ceieaşi dansuri şi, ca o urmare, să cerea clubului ar trebui să se expună
scadă calitatea unor spectacole. Pen­ mai multe conferinţe pe teme educa­ cititorilor ar creşte, iar cărţile, în spe- ©
cial cele tehnice, ar ajunge mai re- ^
tru remedierea acestui neajuns, pro­ tive. De asemenea în repertoriul lor pede în mîna oamenilor muncii. La ^
pun conducerii clubului să organizeze formaţiile orchestrale şi corul ar tre­ bibliotecă ar trebui fixat un panou pe ©
schimburi de experienţă şi cu alte bui să introducă mai multe cîntece
formaţii de dansuri populare ale al­ patriotice pe care noi tinerii le-am în­ care să apară expuse ultimele noutăţi ©
din domeniul literaturii politice, ştiin- ©
tor cluburi, cu care ocazie putem în­ drăgit. ţifice, tehnice şi beletristice. Ar fi X
văţa multe lucruri noi. Sîntem mulţi tineri care am dori să
bine dacă la bibliotecă s-ar organiza
MARIETA STANESCU, felceră me­ ştim cum trebuie să ne purtăm în
dicală, Ia postul subteran de prim a- societate în anumite ocazii (onomas­ mai multe seri literare închinate lup- ©
jutor — Brădişor : La club ar trebui tici, în familie etc.) şi clubul ne-ar
organizată expunerea unor conferinţe putea ajuta în această privinţă expu- tei partidului pentru o viaţă mai bu- ©
de educaţie medico-sanitarâ, dintre nînd tot în cadrul joilor de tineret
care unele să se ocupe de problema conferinţe cu subiectul „Giim să ne nă, dacă s-ar ţine mai multe recen- %
purtăm“, care să trateze temele amin­
măsurilor cu privire la protecţia mun­ tite. La club am avut prilejul să văd zii ale cărţilor cu caracter politic. ^
cii. Aceste conferinţe ar înarma oa­ mai demult un film documentar de
menii muncii din Gurabarza şi în spe­ minerit Dacă conducerea clubului ar *©
aduce mai multe asemenea filme ne-ar
cial pe mineri cu o serie de cunoş­ Clubul din Gurabarza va trebui să ©
tinţe medico-sanitare folositoare, de da o mînă de ajutor la însur^e; mai analizeze cu simţ de răspundere aces- %
care au strictă nevoie în procesul de temeinică a lecţiilor ce ne sînt pre­ te propuneri făcute din partea oame- ^
nilor muncii şi să le traducă .cît mai ^
producţie. De asemenea, clubul ar tre­ date la şcoală. Propun ca la club să curînd în fapte. Orientîndn-şi activi- ©
tatea în sprijinul producţiei, pentru ©
bui, printre concursurile gen „Drume­ se mai organizeze întîlniri între tine­
educarea celor ce muncesc în spirit A©
ţii veseli“ şi ,,Gine ştie cîştigă“ ce le rii din Gurabarza şi minerii mai în
socialist, clubul din Gurabarza va a
organizează, să însereze şi cîteva pe vîrstă, vechi luptători de partid, pri­ trrge la diferite acţiuni ce le desîă- ©
şoară tot mai mulţi cetăţeni, va de- ©
teme medicale. lej cu care tinerii şi-ar putea da sea­ veni şi mai îndrăgit de localnici, v
înregistra noi succese’în muncă.
V. CHIŞ