Page 87 - 1961-03
P. 87
Nr. 1943 DRUMÜh SOCfAUSMU&Ul ' ÜH& 3
Din experienţa ^ Deranjamentul a fost
organizaţiilor remediat
de partid
Pregătirea cadrelor, ridicarea continuă a nivelului de cu Biroul organizaţiei de Muncitorii de la fiind pe punctul dieze deranjamen
noştinţe tehnice şi perfecţionarea măiestriei profesionale a bază pune m mare secant sectorul T. T. R. de a cădea pe li
muncitorilor, constituie o condiţie esenţială în creşterea pro pe ridicarea calificării Petroşani, au sar nia ferată. La ora tul.
ducţiei şi îmbunătăţirea calităţii acesteia. Organizaţiile de cina să întreţină 20, cind a fost a- Primul tren ca
partid, conştiente de acest lucru, acordă mare atenţie pregă B iro u l o rg a n iza ţie i de bază In perfectă stare nunţat şeful sec
tirii cadrelor, ridicării calificării muncitorilor. din turnătoria de tuburi, pune de funcţionare in torului T.T.R., tov. re a plecat în di
un m are preţ pe munca de c a li stalaţiile de tele Emamoil Popescu, recţia Ltvezenl. du
P regătirea te o re tic ă şi practică ficare şi de ridicare a c a lific ă rii comunicaţii. Orga- cea şl pe cel trei
m uncitorilor. Fără o calificare ntzlndu - şl bine Din earneful lucrători de la
a m uncitorilor — preocupare de înaltă nu se poate obţine mei munca, ei au reu T.T.R. La locul de
o calitate superioară a produc şit să reducă la corespondentului ranjamentiblul. au
seamă a com itetului de partid ţiei. minimum defecte constatat că stu
le la aparatele nu mai era nici un pul nu era căzut
întreprinderile constructoare de furnalişti, foşti ucenici, sînt as Ce am făcut noi in această salariat la sector. la pămlnt. dar din
maşini aşteaptă de la noi fontă tăzi muncitori de nădejde frun privinţă ? A m o rg anizat un curs t .t .r . Deranjamentul tre cauza întunericu
mai multă şi de mai bună ca taşi In producţie. Mulţi dintre de ridicarea c a lific ă rii turnăto Se mai ivesc In buia remediat. A- lui. era riscant să
litate, iar întreprinderile de foştii ucenici sînt în prezent rilo r şi form atorilor care s-a ter şa că a pornit de se urce cineva pc
construcţii de locuinţe vor să elevi la şcoala medie serală, minat în luna ianuarie, curs ce să şi defecţiuni ne grabă spre locul el. Mult nu ou stat
primească radiatoare, cazane alţii au devenit maiştri sau sînt a fost urm at de 35 m uncitori. prevăzute. aşa cum cu pricina. pe nlndurl; doi au
de Încălzire centrală, articole acum la şcoala de maiştri. De asemenea, s-a deschis un nou s-a înttmplat în asigurat cu braţe
sanitare, vane-băi, etc. în can curs de ridicare a calificării In drum a întâl le stîlpid. iar ăl
tităţi sporite şi de bună cali Comitetul de partid s-a ocu m uncitorilor. seara zilei de 13 nit pe liniorll Va treilea s-a urcat
tate. Or, o productivitate mai pat de asemenea cu atenţie şi martie a.c. Pe tra sile Fedoreac şi A-
înaltă a muncii şl calitativ su de calificarea şi ridicarea ca V re a u să arăt că in afară de seul Petroşa.ni-li- laăar Grosu, căro pe el.
perioară nu poate fi realizată lificării muncitorilor la locul de aceste cursuri, noi am apreciai vezeni. 6 maşină ra le-a cerut con 'Muncind cu gri
decît de muncitori cu un înalt muncă. Cursurile de calificare că un rol pozitiv în ridicarea a rupt un sttlp. A- cursul. Am.bii au
nivel de cunoştinţe tehnice, cu şl de ridicarea calificării au calificării oam enilor şi îm bună cest lucru, pe Un consimţit să plece lă. ei au reuşit ca
experienţă în munca practică. fost urmate de sute de munci tăţirea calită ţii producţiei il are gă faptul că în imediat să reme- intr-un timp re
tori. In acest an, de pildă, se întrecerea pe profesii- De aceea, trerupea legături cord să restabi
Un rol important In pregă pregătesc prin cursurile de ca am acordat o mare atenţie org a le telefonice, peri lească legăturile
tirea cadrelor de muncitori îl lificare preparatori de pămlnt n iză rii întrecerii pe profesii intre clita circulaţia tre
are şcoala profesională ce func şi miezuitori, preparatori de echipele de turnători, formatori, nurilor — stilpul telefonice şi, apoi
ţionează pe iîngă uzina noas cărbuni, cocsificatorl, mane- între m acaragişti, strungari şi să asigure stilpul.
tră. Această şcoală a dat în vranţi de macarale, electricieni alte meserii. Datorită acestui
ultimii ani sute de muncitori instalatori, fochişti la cazane fapt s-a reuşit să se obţină re I. C R L S A N
calificaţi în meseriile de fur- cu aburi, lăcătuşi, fochişti de zultate bune în producţie. A s t
nalişti, turnători, zldari-şamo- locomotive etc. La secţia de fel, echipele conduse de com u P ro d u s e p e g u s is il
tori, cccsari, lăcătuşi-mecanicl, furnale s-a organizat un curs niştii M ihnî Spătarii şi loan
mentori, electricieni pentru In de minim tehnic pentru furna f-Toropciuc. de la form are şi tu r e n s M p ă ră i® ? !!® !0 V a s u l pescăresc sovietic ,,N ora“ s-a întors de la pescuit diit
stalaţii de lumină şi forţă, su liştl. nare şi cea condtisă de D u m itru O ceanul Indian. P escarii sovietici au adus peste 500.000 ch in
dori. Anul acesta vor termina Rusu, de la confecţionat capace (Urmare din pas Ta) La secţia cusut-incheiat, în tale peşte-ton şi peşte-spadă.
şcoala 25 de furnaliştl, 30 lă Preiuind iniţiativa inginerilor de mufe, în perioada 1-14 m ar
cătuşi şi 30 sudori. şl tehnicienilor de la oţelăria defectuos vopsite, şi care ar d i scopul unui control mai riguros IN F O T O : U n peşte „ M a r lin " care cintăreşte peste 200
Martin rar. 1 din C. S. Hune tie, nu au avut nici un rebut. m inua calitatea produselor, se asupra calităţii încheiatului cio kg. şi are o lu ngim e de peste 2, 5 m.
Comitetul de partid a îndru doara, în acest an am organi va face recepţia acestora în m o rap ilo r de pe fiecare m aşină, cit
mat activitatea şcolii şi a con zat secţia şcoală în cadrul tur Strungarul Dumitru Kiulus, lu mentul rid ică rii de la secţia vop- şi asupra întreţinerii şi repara BStf PROGRAMUL
trolat profesorii şi instructorii nătoriei. Tot în scopul ridicării sitorie. ţiilor făcute la m aşini, se vor
de felul cum se ocupă de pre calificării oamenilor, noi n-e-am crează de asemenea fără rebut, delim ita zonele de deservire pen
gătirea teoretică şi instruirea Îngrijit ca muncitorii mai puţin iar m aearagiştii Matei Zalmen
nracticâ a viitorilor muncitori calificaţi să fie repartizaţi şi L a secţia m aşini circulare, tru fiecare ajutor de m aistru.
în atelierul şcolii. Ucenicii din să lucreze în producţie pe lin şi Elena Corpade, muncesc ire
anul II şi III. care fac practica gă muncitorii cu înaltă cali proşabil. .pentru realizarea tuturor artico La secţia fin isa t se v or p ro 25 MARTIE 1961
în uzină, au fost repartizaţi să ficare. lelor de ciorapi conform stan cura încă trei m aşini de control
lucreze pe lingă muncitorii cu In ridicarea c a lific ă rii oame dardelor în vigoare, se vor re pentru verificarea întregii pro PROGRAMUL 1: 5,40 Muzică popu şoară; 15,30 Muzică din operete in
înaltă calificare profesională, Munca depusă pentru califi nilor noi am m ai folosit şi alte vizui toate m aşinile circu la re de ducţii de ciora pi relor., ia r în lară romînească; 6,45 Melodii spor terpretată de solişti şi formaţii din ţâri
supraveghiafi de maiştri şi în carea şl ridicarea calificării oa ciorapi, astfel ca acestea să lu «conul a sig u ră rii unui c iu c u rii de tive ; 7,30 Sfatul medicului: Cum tre prietene; 16,15 Valsuri de Ghopiri;
drumaţi de aceştia. Comuniştii menilor, dă roade. Succesele ob m ijloace ca schim burile de ex creze după datele tehnice din calitate superioară se va dota buie administrate medicamentele; 7,45 16,30 Din creaţia compozitorului EHy
Adam Troşan, Emil Budlu şi ţinute In creşterea producţiei standarde. îmbunătăţirea calită secţia fin isa j cu cin ci m aşini de Salut voios de pionier; 10,30 Muzică Roman ; 17,30 Carnet de reporter ; 18,05
Viorel Predoni. maiştri la semi- şl Îmbunătăţirea calităţii aces perienţă, ajutorul concret al co ţii tricotului va fi asigurată ciu cu rii. D p asemenea, în vede uşoară; 12,20 Album sportiv; 12,30 Vreau să ştiu (reluare) ; 18,25 Valsuri
oocserie, Gheorghe Sima, Nlco- teia sînt un rezultat firesc ai m uniştilor cu experienţă şi în a l prinfr-o mai hună întreţinere a rea a sig u ră rii unui rem aiat co Ansambluri corale din ţări prietene;
lae Borda, Gheorghe Bărboni, oreşterii gradului de pregătire tă ca lificare dat m uncitorilor maşinilor, prin curăţirea şi un 14,00 Uverturi şi dansuri din operete; nemuritoare; 19,30 Pe teme interna
electricieni, Ladislau Zalany, al cadrelor. La turnătorie sln- gerea lor la timp. respunzător la ciora pii din re.ton, 15,10 Concert de muzică romînească; ţionale ; 20,20 Noapte bună, copii:
losif Stronschi, Adolf Stempel, tem în prezent cu rebutul sub m ai puţin pregătiţi etc. Succe 15,45 Actualitatea literară în ziarele şi „Oaspetele morii“; 20,30 Muzică de
turnători şi Gheorghe Sperlos, procentul admis. Turnătorii dau sele ce le obţinem sînt v izib ile La începutul zilei de lucru fie se va dota secţia cu 3 m aşini in revistele noastre; 16,15 Vorbeşte dans; 21,30 Moment poetic: Robert
maistru turnător, membri de acum bătălia pentru a realiza de la o lună la alta. In perioa care ajutor de m aistru va co n Vitos. Moscova I; 17,15 Muzică uşoară sovie Rojdestverski; 21,35 Din cele mai cu
partid, care au crescut din rîn- cit mai multe produse de cali da 1 ianuarie — 1 martie, noi tică interpretată de Raşid Bebutov şi noscute melodii populare romîneşti;
dul ucenicilor, sînt astăzi mun tatea a I-a. trola în mod obligatoriu cio ra Toate aceste m ăsuri, aplicate ludmila Ivanova ; 17,45 Ştiinţa în 22,29 Muzică simfonică; 23,15 Muzică
citori cu înaltă calificare. am produs peste plan 219 tone din tim p în procesul de produc de dans.
In faţa colectivului d'e mun tuburi. pii de pe fiecare m aşină in ce ţie, împletite cu eforturile între slujba păcii: Mărturii ale existenţei
La concursurile pe ţară, or citori, ingineri şi tehnicieni al priveşte dimensiunile. gului colectiv, vor permite co BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
ganizate de minister, ucenicii întreprinderii noastre stau sar G rija pentru ridicarea conti lectivului fa b ricii „Sebeş" să primilor oameni în Europa, aflate pe 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
De asemenea se va u rm ări in 19,00; 22,00; 23,52 (programul 1) ;
din şcoala noastră au ocupat cini mari în ce priveşte creşte nuă a g ra d u lu i de pregătire teh- permanenţă de către şeful sec teritoriul tării noastre; 19,05 Scrisori 14,00 : 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
nico-profesională a m uncitorilor ţiei şi organele con trolu lu i teh gramul II).
în fiecare an numai locurile I, rea producţiei şi îmbunătăţirea din ţară; 21,30 Muzică de dans; 23,14
este o preocupare perm anentă a nic de calitate respectarea com traducă în fapte angajam entul
rr si ITT. Aceasta dovedeşte că calităţii ei. Comitetul de par org anizaţiei de partid şi sin d i Cvintetul în fa minor de Ccsar Franck.
b in a ţiilo r de culori, aprobate de luat în cinstea a niversă rii parti PROGRAMUL I I : 14,30 Muzică u-
ei capătă o bună pregătire teo- tid, organizaţiile de bază, toţi cale. Pretenţiile cresc an de an.
re+ică şi practică. consiliul artistic al fabricii- dului.
comuniştii vor milita şi mai in fn tehnică ca şi în alte dome
Tinerii Florian Stoica, Avram nii se fac progrese mari. Noi 'L53:
tens pentru pregătirea temei trebuie să fim mereu în pas cu
Zaharie, Nicolae Cornăţeanu, progresul tehnic. Pentru aceas ? PM rM im iP!
nică a cadrelor, pentru ridica ta se cere să învăţăm mereu, să
loan Moraru, electricieni. Nica ne instrui in, îm bogăţindu-ne cu 25 MARTIE 1961
rea continuă a nivelului teh
Mihal, Pănescu loan, Vasile noştinţele tehnice şi măiestria DEVA: Portretul unui necu TIE : Rozemarie ; Mizerabilii;
nico profesional al muncitorilor profesională. noscut; HUNEDOARA : Confi HAŢEG: Mexicul etntă: BRAD:
Hamceriuc, Vasiu Viorel, tur din uzina noastră. dentul doamnelor; PETROŞANI: Discipolul diavolului: LONEA:
A L E X A N D R U BAI. INT Cu orice p re ţ; Nu vreau să mă Mtciman Panin; TEIUŞ: Ivanna;
n ători, Constantin Şerban, Iile IOAN M. POPA sccrefarul organizaţiei de bază însor ; SEBEŞ : Pe cărările jun ZLATNA: Nopţile Cabinei:
glei ; ALBA IULIA : Ştrengarii;
Niculescu si Tomia Pârăoan, secretarul comitetului de partid turnăioria de tuburi G. S. Culisele varieteului; SIMERIA: ILIA : Darclăe ; APOLDUL DE
Hunedoara Soldaţi fără uniformă; ORAŞ-
uzina „Victoria" Călan SUS: Misiune periculoasă.
-o -
ANUNŢ
smsrm mrmmi®®!® O .C.L. C O M E R Ţ M IXT
ALBA IULIA
Să rid ! căm continuu gradul de pregătire P E N T R U 24 O R E anunţă consumatorii că
îlin ic o — profesională a muncitorilor Vremea uşor nestabilă cu cerul mai
mult senin. Temperatura variabilă, Restaurant«! „Dacia"
ziua va fi cuprinsă între 7 şi 12 gra
renovat
In anul 1959 ing. Gheorghe mlare a crescut în mod simţitor nivelului de cunoştinţe al ca de, iar noaptea între 0 şi minus 5 gra şi înzestrat cu mobilier nou,
Şerban, membru de partid, a randamentul muncii şi s-a îm drelor tehnico-inginereşti. In de. Vîntul va sufla potrivit cu inten SERVEŞTE ZILNIC:
făcut propunerea ca secţia noa bunătăţit calitatea producţiei.
stră să devină o secţie şcoală acest scop, s-au organizat, din Pe şantierul noii secţii de furnale a Combinatului siderurgic din sificări locale din sectorul nord-vest. o UN BOGAT SORTIMENT DE
în care inginerii şi tehnicienii Tot în scopul ridicării califi luna septembrie anul trecut, se Hunedoara se lucrează intens. Constructorii I.C.S.H. dau bătălia pentru PREPARATE CULINARE
să contribuie la ridicarea cali cării oamenilor, organizaţia de siuni tehnico-ştiinţifice ale a- scurtarea duratei lucrărilor, îngheţ şi brumă Ia sol.
ficării tuturor categoriilor de partid a îndrumat comitetul cestor cadre. In sesiuni se dez o SPECIALITĂŢI LA GRATAR
muncitori din oţeiărie. Biroul sindical să se folosească şi alte bat probleme privind tehnica IN FOTOGRAFIE: armătura fundaţiei viitorului furnal nr. 8. PENTRU URMĂTOARELE
organizaţiei de partid, araalizînd mijloace şi în primul rînd nouă. In perioada care a tre 3 ZILE e VINURI ALESE
această propunere a apreciat-o schimburile de experienţă. cut de la organizarea acestor
ca bună, valoroasă. Avînd spri sesiuni şi pînă acum’, s-au dez Vreme frumoasă cu cerul senin şi Seara, muzică de dans
jinul comitetului de partid al Asemenea schimburi de expe bătut 22 de probleme printre cu nopţi reci.
combinatului, comitetului sin rienţă au fost organizate între -w J
dicatului şi conducerii combina- oţelari unde prim-topitorul
Iului. am organizat secţia-şcoa- Costică Sergiu şi-a expus me oare amintesc : puritatea în - —. ----- ' - : —
lă şi de atunci ea funcţionează todele sale de muncă, şi Intre oţelul de axe, accelerarea topi
in bune condiţiuni. Acum, sec turnători unde Vasile Zamfi- rii oţelului în cuptoarele Mar n vacanţa de primăvară 1 VIZITAŢI CUÎNCREDER
ţia şcoală a devenit mijlocul roaie, cel mai bun turnător, a tin, ridicarea indicilor de folo
principal de ridicare a califi lucrat o săptămînă în fiecare
cării. de îmbogăţire a cunoş echipă de turnători Impărtă- sire a agregatelor mecano-elec Intre 23 m artie şi 6 aprilie, Galaţi, M ureş — Autonomă M a magazinele 0. C. L. alimentara din
tinţelor economice şi culturale şindu-le metodele şi experienţa trice, mărirea durabilităţii ve- elevii şi p io n ierii se vor afla in ghiară, Banat, Suceava, Oltenia
ale muncitorilor noştri. sa de muncă. trelor cuptoarelor, reducerea vacanţa de p rim ăvară. şi din alte regiuni vor face Hunedoara, Stelar, Teliuc şi Gălan,
timpului de reparaţii la cald
In cadrul secţiei-şcoală se Ridicarea gradului de cunoş
expun lecţii legate de munca tinţe tehnico-profesionale. creş etc. Pentru ca ei să-şi petreacă în- excursii in Capitală, la Doftana c a r e vă o fe ră un b o g at sorti $
şi activitatea practică a oţela- terea răspunderii faţă de sar In urma dezbaterii acestor tr-un mod cit mai plăcut cele şi în alte localităţi, iar cei din
rilor. In acest an, S-âu ţinut cini a dus la obţinerea de suc
lecţii privind turnarea oţelului, cese în creşterea producţiei de probleme, pe baza propunerilor două săptăm ini de odihnă au Bucureşti îşi vor petrece zilele ment d e :
intre*! nerea cuptoarelor Mar oţel şi îmbunătăţirea calităţii făcute, s-au luat măsuri care fost program ate pentru această de vacanţă la Predeal, Snagov,
tin, regimul termic al cuptoa acesteia. In luna trecută, rebu
relor Martin ş.a. Iniţiativa In tul a fost redus de la 3,3 ad au condus la noi succese în perioadă num eroase excursii in Călim ăneşti şi C ăciu lata. P e n ® paste făinoase, orez, gris, biscuifi;
ginerilor şi tehnicienilor secţiei mis, Ia 2,39 la sută. Echipele muncă. Astfel, s-a îmbunătăţit diferite regiuni ale ţării, m ani tru elevii şi pionierii care ră-
prim-topitorilor Klusch Osvald.
noastre, a fost preluată şl de Dumitru Şerban. Costică Ser calitatea oţelului pentru axe. festări cultural-artistice şi obş mîn în C apitală vor avea loc în © produse zaharoase;
alte secţii ca furnale, laminorul giu, Constantin Mogonea, Ale îneît în acest an nu am primit teşti, vizite colective la muzee şi tre 23 m artie şi 6 aprilie, la m a
de 800 mm. ş.a. xandru Nojogan, au avut un re
but cuprins între 0,23 şi 2,70 reclamaţii de la beneficiari. Au expoziţii, în întreprinderi şi gos joritatea cinem atografelor, ma © p re p a ra te şi conserve de c a r n e ;
Secţia -şcoală a jucat şi joacă la sută. crescut indicii de folosire a a- podării agricole colective, întil- tinee speciale unde vor rula fil © conserve de legum e;
un rol important în ridicarea gregatelor mecano - electrice, niri ale elevilor şi pionierilor cu me pentru tineret şi co p ii, se © brînzeluri;
calificării oamenilor, în îmbo Trebuie să arăt că, paralel realizîndu-se o staţionare a a- m uncitori fruntaşi, activişti de vor face audiţii m uzicale colec © semiconserve de peşfe, peşte sărai
găţirea cunoştinţelor tehnico- cu preocuparea faţă de ridica cestora dfe numai 4 ore în me partid şi de stat, scriito ri, oa tive, jocuri pioniereşti, con
profesionale a acestora. Ca ur- rea calificării muncitorilor, noi die pe agregat, faţă de 9 ore meni de ştiinţă, artişti, se vor cursuri pe diferite teme, între şi a fu m a t ;
nu arh negiijat nici ridicarea cit era înainte. organiza tabere sportive şi de o-
dihnă. ceri sportive. Ele vor oferi copii
ALEXA N D R U PETROV1CI
membru In biroul organizaţiei Zeci şi sute de elevi şi pionieri lor nenumărate prilejuri de a-şi
de bază şi preşedintele comi îm bogăţi cunoştinţele şi de a se
tetului sindical de secţie j din şcolile medii, profesionale şi recrea. I® lic h io ru r i şi alte băuturi spirfoase.
O.S.M. Í 0. S. Hunedoara 1 elementare din regiunile Braşov, 'Y W W W v A >
(Agerpres). J
