Page 88 - 1961-03

^ BSfir. f '
Penlru acordarea imediată
independentei Africii de sud-vesf
Discuţiile din Comitetul nr. 4 al Adunării Generale a 0. N. U.
N E W Y O R K 23. T rim is u l spe­ tan, Iugoslavia, au prezentat
cial Âgerpres transm ite!
D e 14 ani la fiecare sesiune
a A du nării Generale a O .N .U .
se discută problem a A fric ii de
sud-vest, teritoriu pe care U n iu ­
nea Sud-A iricană a primit m an­
dat să-l administreze. Guvernul
U n iu n ii Sud-Africane a refuzat
In mod sistem atic să aplice ho-
tă rlrile O .N .U . In legătură cu
acest teritoriu.
L a 22 m artie, in C om itetul
nr. 4 au continuat dezbaterile
asupra acestei problema. U n
grup de 23 de state intre care
Cuba, Guineea, India, R .A .U .,
Venezuela, Indonezia, A fganis-
M onopolurile am ericane obţin
m ari profituri în A m erica Latină
BUBNQS AIRES 23 (Âgerpres). —
Monopolurile americane continuă să
obţină mari profituri din investiţiile
făcute în numeroase ţări ale Ameri-
d l Latin«. De cele mai multe ori a-
ccste profituri depăşesc cu mult in­
vestiţiile.
Deputatul brazilian Domingo Vefazeo
a aripat că in perioada 1955—1958
Investiţiile de capital străin în Bra­
zilia. s a u ridicat ta 1.095 milioane
dolari, tn timp ce profiturile scoase
din Brazilia au reprezentat 2.020 mi­
lioane de dolari.
După oum relatează săptămînalul
argenlinean „Prlncipios^, capitalul
S.U.A. a început să pătrundă şi în
construcţiile de locuinţe ale Argenti­
nei, unde prin intermediul societăţii
„Thompson Starret Construction Gom-
pany*, urmează să se investească in
construcţii 20 milioane de dolari. A-
ceeaşi revistă menţionează că, potrivit cani promiteau guvernului Peru să-l
unui acord între Fondul .Monetar In­
ternaţional şl Banca naţională a Ar­
gentinei, Banca de import-export a
S..U.A. urmează să pună la dispozi­
ţia Argentinei un împrumut în valoa­
Haimnarskjoeld - un aventurier
!are a colaborat ou trădătorii
poporului congoSez
— DesSarafîile lui Pierre Mulele —
C A I R O 23 (Â g e rp re s ). —
„Secretarul general al O .N .U .,
H am m arskjoeld a colaborat cu
aventurierii im perialişti din C on­
go, de aceea el în suşi este un
aventurier", a declarat la 2 2
martie în cadrul unei conferinţe
de presă care a avut loc la C a i­
ro conducătorul m isiunii diplo­
matice a guvernului legal al Re­
publicii Congo la Cairo, Pierre
M u fele.
E l a arătat la conferinţa de
presa care este poziţia guvernu­
lui legal al R epublicii Congo cu
reşedinţa la Stanleyville, în le­
gătură cu discutarea problemei
congoleze la cea de-a X V -a se­
siune a A dunării Generale a
O .N .U .
Ham marskjoeld, a spus Pier­
re M u lele, a colaborat de fapt
cu trădătorii M obutu, Chombe,
Ileo şi K a lo n ji, fără să ţină sea­
ma de hotărîrile şi rezoluţiile
O .N .U . şi ale C o n s iliu lu i de
Securitate.
O rganizaţia N aţiunilor Unite,
a spus în continuare M ulele, tre­
buie să recunoască în Congo
acel guvern care a fost creat în
mod legal de parlam ent şi a ob­
ţinut încrederea poporului. A-
cesia este g uvern ul condus de
Antoine Gizenga.
La cererea corespondenţilor
de a comenta propunerile cu
privire la reglementarea proble­
mei congoleze, expuse în cuvîn-
tarea m inistrului Afacerilor E x ­
terne al U .R .S .S ., A . A. Gro-
m îco, la cea de-a X V -a sesiu­
ne a A d u n ă rii Generale a
O .N .U ., Pierre Mulele a declarat
că aceste propuneri, în special
ceh? referitoare la evacuarea
!mediată a trupelor belgiene şi
a în tregu lu i personal belgian şi
Chom be se apleacă s lu g a r­
nic J n faţa lui Ham m arsk-
joeid pentru ajutorul ce i-a
dat în realizarea rolului său
de unealtă a colonialiştilor.
Redacţia şi administraţia zffitţluî!' #ty $1 fijartie nr. 9. Telefon; 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Mai“ — Deva.
Com itetului un proiect de rezo­
luţie care subliniază că situaţia
din Uniunea Sud-Africană „a-
meninţă pacea şi securitatea in ­
ternaţională“ şi relevă necesita­
tea de a se acorda A fric ii de sud-
vest completa libertate şi inde­
pendenţă.
M ajoritatea delegaţilor care
au luat cuvîntul la dezbateri,
Intre care reprezentanţii R .S .S .
Ucrainene, B ulgariei, Indiei, In­
doneziei, M arocului, Ghanei,
Guineei, au condamnat acţiunile
guvernului rasist al U n iu n ii Sud-
Africane, politica de teroare pe
care o duce in A fric a de sud-
re de 10 milioane de dolari, care va
putea fi folosit numai pentru achizi­
ţionarea de utilaj industrial american.
In Peru întreaga industrie minieră
se află în mîinlle unor societăţi ame­
ricane, dintre care societatea „Gerro
de Pasco Gopper Gorporation“ con­
trolează active în valoare de peste
500 milioane de dolari. 90 la sută
din bogăţiile petrolifere peruviene, şi
din întreprinderile de prelucrare a pe­
trolului sînt controlate de societăţi a-
mericane ca „Standard Oii", reprezen­
tată în Peru de filiala sa „Internatio­
nal Petroleum Company". Recent, zia­
rul „Comercio“ relata că industria
metalurgică a ţării trece, de aseme­
nea, în mîinile monopolurilor ameri­
cane. Ea a fost preluată de societa­
tea „Marcona Mining". Aceasta s-a
făcut sub pretextul „extinderii între­
prinderilor“ prin încheierea unul con­
tract, potrivit căruia afaceriştii ameri­
plătească... 8 milioane de dolari, în
timp ce utilajul trecut în mîinile mo­
nopolurilor americane valora 25 mili­
oane de dolari.
îa acordarea posibilităţii po­
porului congolez de a-şi hotărî
singur soarta, corespund întru-
totul aspiraţiilor poporului con­
golez şi de aceea nu pot să nu
fie sprijinite.
Dacă majoritatea membrilor
parlam entului congolez nu s-ar
afla în în ch iso rile Iui M obutu,
Chombe şi ale altor trădători,
a declarat Pierre Mulele, guver­
nul legal condus de Antoine
G ize n g a ar avea posibilitatea să
convoace imediat o şedinţă a
p arla m e n tu lu i pentru a 1ua o
hotărîre le g a lă cu p riv ire la
restabilirea legalităţii şi ordinii
în Congo.
In încheierea conferinţei de
presă, Pierre M ulele a făcut cu­
noscut că guvern ul legal al Re­
p u b licii C o ng o cu 're ş e d in ţa Ia ţumirea multor membri labu­
Stanleyville a fost recunoscut
de guvernele a 2 2 de ţări.
vest, precum şi refuzu l său de-a
perm ite com isiei O .N .U . pent'ru
A frica de sud-vest să pătrundă
pe acest teritoriu în vederea e-
xam inării situaţiei la faţa locu­
lui.
L u ln d cuvîntul In cad ru l dez­
baterilor, reprezentantul R. P.
Romine, M ih ail M agheru, a con­
dam nat în termeni vehemenţi
politica d iscrim in a to rie dusă de
guvernul U n iu n ii Sud-Africane
şi refuzul acesteia de a aplica
hotărîrile O .N .U . privind terito­
riu l A fr ic ii de sud-vest. D e le g a ­ supraveghere şi control din
ţia rom înă, a spus vorb itoru l, se
raliază oricărei rezoluţii care
cere acordarea imediată a inde­
pendenţei acestui teritoriu. Ca
şi în celelalte probleme colonia­
le, şi în acest caz O .N .U . trebuie
să acţioneze In lu m ina d eclara­
ţiei A du n ării Generale cu pri­
vire la independenţa ţărilor şi
poparelor coloniale. U ltim e le e-
venimente, a spus delegatul ro-
m in, au arătat că U n iu n e a Sud-
A frica n ă s-a sim ţit încurajată în
atitudinea ei de inacţiunea
O .N .U . şi a acelor state membre
care menţin relaţii mai strînse
cu guvernul U n iu n ii S u d -A fri­
cane.
D ezbateri în C am era C om unelor
asupra retragerii Uniunii S ud-A fricane
din C om m onw e alth
LONDRA 23 (Agea-pres). —
Primul ministru al Angliei,
Macmillan, continuă să depună
tot felul de eforturi pentru a
Împiedica retragerea oficială a
Uniunii Sud-Africane din Com­
m onwealths britanic, Lulnd cu­
vîntul în seara zilei de 22 mar­
tie în Camera Comunelor, ei a
declarat că guvernul englez in­
tenţionează să depună un pro­
iect de lege în scopul de a men­
ţine „pe o perioadă stabilită
precis“ situaţia juridică exis­
tentă, după ce Uniunea Sud-
Africană va ieşi din Common­
wealth la 31 mad. Macmillan a
motivat această măsură prin
faptul că este necesar să se
examineze atent problema ce­
tăţeniei locuitorilor Uniunii
Sud-Africane.
Primul ministru al Angliei a
deciahat de asemenea că retra­
gerea Uniunii Sud-Africane din
Commonwealth nu va influenţa
în nici uri fel sistemul comer­
cial preferenţial.
Liderul Partidului laburist,
Gaitskell, luînd cuvîntul în nu­
mele opoziţiei a criticat poli­
tica de apartheid a guvernului
Uniunii Sud-Africane. El s-a
pronunţat însă împotriva „îm­
piedicării reîntoarcerii Uniunii
Sud - Africane în Common­
wealth“. Această declaraţie a
iul Gaitskell a provocat nemul­
rişti ai parlamentului.
In cursul dezbaterilor, unii
reprezentanţi ai aripei drepte a
Partidului conservator şi-au ex-
t>WM&B m Q i m S M U W I
E ste necesară convocarea unei
conferinţe în problema Laosuiui
în tr e v e d e r e a d in tre Suvanna Pumrna si J. N e h ru
D E L H I 23 (Â g e rp re s ). —
T A S S transm ite : L a 22 m artie
Suvanna Fum m a, prim ul m inis­
tru al Laosuiui, a avut o între­
vedere cu Jaw aharlal Nehru,
şeful g u v ern u lu i in dian . In
cu rsu l întrevederii, oam enii de
stat au discutat situaţia din
Laos.
Ulterior Suvanna Fum m a a
plecat spre C a ra ci pe calea ae­
rului. Pe aerodrom, şeful guver­
nului legal al Laosuiui a decla­
rat unor corespondenţi de pre­
să că el şi Nehru preconizează
reluarea activităţii C o m isiei de
Laos, constituită la Conferinţa
de ia Geneva din 1954.
— ------© ------------
Un nou plan
de intervenţie a S.U.A.
în Laos
LONDRA 23 (Âgerpres).
Potrivit relatărilor presei engleze, gres al partidului gaullist —
Statele Unite ale Americii se pregă­
tesc să facă un nou pas în direcţia
amestecului activ în treburile haosu­
lui. Corespondentul din Washington al
ziarului „Times“ scrie că S.U.A. spri­
jinite de Marea Britanie intenţionează
să prezinte spre examinarea Consiliului U .N .R . a trebuit să m înuiască
S.E.A.T.O., care se va întruni la 27
martie ia Bangkok, un nou plan de
intervenţie militară în Laos.
primat „regretul" In legătură
cu excluderea Uniunii Sud-Afri­
cane din Commonwe'alth. Unii
dintre ei a-u mers pînă intr-aco­
lo, incit, au aprobat făţiş politi­
ca de apartheid.
In discursul său, Dunoan San-
dys, ministrul pentru probleme­
le Commonweaîth-ului, a fost
nevoit să ţină seama de nemul­
ţumirea opiniei publice faţă de
politica rasistă a Uniunii Sud-
Africane. Sandys a dezaprobat
politica de apartheid.
Dezbaterile au luat sfîrşit
fără să se adopte vreo hotărîre.
Planurile
P rin poziţia lor geografică,
precum şi prin resursele lor na­
turale ţările din sud-estul con­
tinentului asiatic au un rol im ­
portant in p la n u rile a gresive ale
im perialiştilor. In această re g i­
une şi-au găsit întruchiparea
toate trăsăturile politicii agresi­
ve im p e ria lis te : im ixtiunea în
treburile interne, com ploturile,
m ituirea, forţa armată, înjghe­
barea de blo curi m ilita re etc.
Elaborîndu-şi proiectele agresive
in A s ia de sud-est, statele im ­
perialiste. in frunte cu S . U . A ,
au ţinut seam a în p rim u l rînd
de valoarea strategică a acestor
ţări. N ici interesele economice
nu au fost neglijate, dar nu a-
cestea au un rol prim ordial, ci
bazele şi alianţele agresive pe
care vor să le im pună acestor
ţări pentru a lovi în statele so­
cialiste şi neutre din această
parte a lu m ii. Im p eria liştii au
făurit planuri de agresiune îm ­
potriva ţărilor socialiste, dar
schimbarea raportului de forţe
pe arena m ondială tot m ai a c­
centuat în favoarea socialism u­
lui i-a determinat să-şi îndrepte
atenţia în altă parte. Este bine­
cunoscută iniţiativa guvernului
american şi a Consiliu lui per­
manent al pactului agresiv al
A siei de sud-est de a o rg aniza
intervenţia făţişă în Laos. S ta­
tele U n ite au reuşit să „co ­
intereseze“ in această aventură
state din vecinătatea Laosu iu i,
speculind de pildă tendinţele a-
nexioniste ale Tailandei- De
altfel, după cum recunoştea şi
ziarul „G uardian“ , „fără ajuto­
rul S U .A . şi al Tailandei gene­
ralul Nosavan nu ar fi ajuns
niciodată la V ie n tia n e “ . In a-
După cum a arătat prinţul
S uvanna Fum m a, el şi prim ul
m inistru aî indiei au ajuns la
concluzia că în prim ul rînd sînt
necesare încetarea focului în
L a o s şi crearea de con diţii pen­
tru restabilirea păcii. Conform
declaraţiei lui Suvanna Fum m a,
în m om entul de faţă, pentru re­
glem entarea situaţiei existente
în L ao s, este necesar să se con­
voace o nouă conferinţă ia care
să ia parte reprezentanţii a 14
ţări, aşa cum propune prinţul
Norodom Sianuk.
Adevărata îafia a ^prosperităţii
eeoiicimlee66 a Wraniţei
P A R I S 23 (Â g e rp re s ). — De-
rnascînd demagogia socială ca­
re a caracterizat recentul C o n ­
U.N .R ., săptăm înalul „France
N ouvelle“ prezintă adevărata
fată a „prosperităţii economice“
de care s-ă v o rb it la acest co n­
gres. „Pentru a ocoli realita­
tea, scrie să p tă m în a lu l francez,
cu abilitate statisticile, trăgînd
co n clu zii false, care arată că
1960 ar fi fost „u n an foarte
bun, pentru clasa m uncitoare“ ,
a cărei putere de cum părare ar
fi „crescut net“ . ...Dar, su b li­
niază revista, la sfîrşitul anului
1960, m u n citorii, au constatat
că sînt mai săraci decît înainte
de a fi venit la putere de G a u l-
le“ .
L a Ivry (F ra n ţa ). O recentă m anifestaţie pentru pace în A lg e ria . IN F O T O : Pe pan­
carte s c r ie : „Jos cu ră zbo iu l din A lg e ria !“ , „ N ic i o chem are sub drapel a tinerilo r de 18
a n i !“ şi „ N ic i o trim itere de noi contigente în A lg e ria !“ .
imperialiste în Asia de sud-est
sînt sortite eşecului
ceastă perioadă navele de ră z­
boi ale flotei a 7-a am ericane au
efectuat exerciţii in M area C h i­
nei de Sud, iar trupele dislocate
ia bazele m ilitare din Japonia
şi din alte ţări asiatice au fost
puse în stare de alarm ă. De a-
semenea în prim ele zile als lu ­
nii m artie au început noi m ane­
vre m ilitare in cadrul pactului
S .E .A .T .O . care vor dura circa
10 zile.
Poporul laoţian bucurlndu-se
de sim patia tuturor statelor so­
cialiste şi neutre, opune o rezis­
tenţă dîrză trupelor rebele. In
ciuda ajutorului american pri­
mit, operaţiunile m ilitare evolu­
ează in m om entul de faţă în de­
favoarea rebelilor.
Sînt cunoscute victoriile cate­
gorice ale patrioţilor laoţieni la
Valea Ulcioareilor, X ieng Kuang,
S a la F u k u n etc- care, după cum
declara premierul Suvanna F u m ­
ma, au asigurat guvernului le­
gal controlul asupra a trei sfer­
turi din teritoriul ţării.
In această aventură im p e ria li­
ştii am ericani au solicitat spri­
jinul aliaţilor occidentali, Anglia
şi Fra n ţa ; dar num eroasele e-
şecuri pe care le-au suferit în
războaiele lor coloniale, intere­
sele lor p roprii in Asia de sud-
est au determ inat diplom aţia
engleză şi franceză să ceară o
politică m ai prudentă fn rezol­
varea problemei laoţiene. După
cum arată ziarul „New York T i­
mes“ , tocmai aceste divergenţe
dintre S .U .A . şi aliaţii lor occi­
dentali au îm piedicat adoptarea
unei poziţii occidentale comune
în Laos.
Seară consacrată
R .P. Rom îne ia Palermo
ROMA 23. Coresiporalentul
Âgerpres transm ite: La Pa­
lermo a avut loc o seară or­
ganizată de Asociaţia regio­
nală pentru prietenia Intre
popoare, consacrată Republi­
cii Populare Romine. Cu a-
cest prilej, deputatul Pom-
peo Colaianni, vicepreşedinte
al Adunării regionale sicilie­
ne, a vorbit despre succesele
obţinute de Romînia In anii
regimului democrat-popular.
Vorbitorul, oare a vizitat
Romînia In vara anului 1960,
a prezentat auditoriului une­
le Impresii culese din locu­
rile vizitate.
„Oraşe ca Oneşti, Victoria
— a spus vorbitorul — au
apărut odată cu fabrici şi u-
zine, în locuri unde nu de
mult nu exista nimic. Ve­
chiul Bucureşti se reînnoieşte
L a C ongresu l U .N .R . nu s-a
suflat nici un cuvînt despre fap­
tul că în „1961 indicele preţu­
rilo r este de 40 de ori m ai r i­
dicat decît în 1938"... De ase­
menea, trebuie spus că „salariul
orar mediu al m etalurgiştilor
p arizien i a pierdut 38 la sută
din puterea sa de cu m părare.
Partidul gaullist, arată „France
N ouvelle“ s-a m ărginit să facă
prom isiuni demagogice în ca­
drul congresului, cerînd în ace­
laşi timp ca m uncitorii „să pro­
ducă mai m ult şi să lucreze
mai repede“ . Este incontestabil,
scrie p ublicaţia „C o u rrie r de la
N ouvelle Republique“ că şi pînă
acum, tot m uncitorilor li s-au
cerut sacrificii şi eforturi su pli­
mentare. In schim b ca o ră s p la ­
tă pentru toate acestea ei au
mrnmmm
Ţările socialiste depun mari
eforturi pentru rezolvarea justă
a problemei laoţiene. Guvernul
sovietic, în calitate de copreşe­
dinte al conferinţei de la G en e­
va din 1954, a prezentat propu­
neri concrete pentru norm aliza­
rea situaţiei din Laos prin con­
vocarea unei conferinţe interna­
ţionale de tipul celei de la G e ­
neva din 1954. Aceste propuneri
au fost salutate cu căldură de
numeroase state. Guvernele
U .R .S.S., R .P. Chineze, Cambod-
giei, R.P. Polone, R .D. Vietnam ,
Indiei au declarat că sînt gata
să participe la o asemenea co n ­
ferinţă. C h iar şi guvernele A n ­
g liei şi F ra n ţe i au adoptat o a-
titudine pozitivă faţă de princip
piui co n vo cării conferinţei in
problema Laosuiui-
Evenim entele din Laos de­
m onstrează cla r că politica de
forţă prom ovată de către im pe­
ria lişti îm potriva unor ţări din
Asia de sud-est este sortită eşe­
cului. N ici armele şi nici ames­
tecul direct, nici activitatea pac­
tului S .E .A .T .O . nu au putut şi
nu pot înnăbuşi lupta poporului
laoţian îm potriva jugului impe­
rialist.
L a acţiuni asem ănătoare au
recurs forţele im perialiste şi îm ­
potriva Cam bodgiei, nem ulţum i­
te de politica de neutralitate şi
coexistenţă paşnică a guvernului
Norodom Sianuk. Repetatele
presiuni şi am en inţări menite să
prindă şi Cam bodgia în pâienji-
nişul de pacte şi alianţe agresi­
ve din A sia au suferit un eşec
total.
Pe cine se sp rijină însă fo r­
ţele im p eria liste în acţiunile lo r
agresive ? Pe regim uri putrede
Nr. 1943
după criterii urbanistice mo­
derne. Societatea socialistă a
rezolvat cu succes nu numai
probleme complexe legate de
dezvoltarea industriei şi de
transformarea agriculturii, ci
şi acelea ţinînd de domeniul
culturii. Aici a fost găsită
linia de întllnire între valo­
rile trecutului şi tot ce este
nou şi bun în prezent“.
După conferinţă, poetul
sicilian Ignazio Batutta a re­
citat versuri ale poeţilor ro-
mîni contemporani, apărute
în traducere italiană in volu­
mul „Antologia poeziei roma­
neşti“.
La această seară dedicată
R.P. Romine, a participat un
public numeros, printre oare
senatori, deputaţi, oameni de
artă şl cultură, ziarişti etc.
fost în perm anenţă ameninţaţi
cu şom ajul şi au suportat toate
greutăţile.
Pretinsa prosperitate econo­
m ică, „ ra iu l păm în tesc“ , de care
s-a făcut m ult caz în tim pul
congresului, scrie „France N ou­
velle“ , nu poate să ascundă rea­
litatea care arată cu înc.ăpăţina-
re că „com erţul exterior al F r a n ­
ţei se loveşte din ce în ce m ai
greu de concurenţa străină, in ­
dustria de autom obile ca şi o
serie de alte sectoare ale econo­
miei naţionale au suferit şocuri
im portante, criza carboniferă sp
accentuează". Toată lumea vede
aceste lucruri, continuă „France
N o uvelle“ . C h iar în rîndul pa­
tro nilor şi al econom iştilor a-
cestora s-au auzit strigăte de
alarm ă.
yVv' Z'% •:
de felul celor din Coreea de sud,
T a iv a n sau Vietnam ul de sud.
V ietn a m u l de sud, de pildă,
unde a fost impus regim ul m a­
rionetă al lui Ngo Dinh Diem ,
a fost transform at intr-o adevă­
rată bază m ilitară americană,
in spatele autorităţilor sud-viet-
nameze acţionind ambasadorul
american, consilierii şi experţii
am ericani. R ăscoala de la Sai-
gon din 1960 a demonstrat că
regim ul antipopular al lui Diem
se poate prăbuşi in orice m o ­
ment. Instabilitatea politică din
V ietn a m u l de sud a devenit c la ­
ră ch iar şi stă pîn ilor de la W a s ­
hington. Starea de spirit potriv­
nică lui Diem a cuprins în ulti­
ma vreme pături din ce în ce
mai largi ale populaţiei sud-vi-
etnameze, iar în echipa guver­
namentală, după cum relata zia­
rul parizian „Tribune des Na-
tions“ , domneşte o profundă de­
rută.
Condam narea acestor acţiuni
de către toate popoarele lum ii
şi îndeosebi acţiunea hotărftă a
popoarelor din ţările vizate a fi
înhămate la carul politicii agre­
sive im perialiste, a împiedicat
realizarea tuturor acestor pla­
nuri. Popoarele din ţările A sie i
de sud-est- sînt sprijinite în lu p ­
ta lor antiim p erialista de ţă rile
socialiste, precum şi de statele
care duc o politică de n e u tra li­
tate ca India, Indonezia. P o ­
poarele Asiei, iubitoare de pace
şi progres, resping m anevrele
im perialiste îndreptate îm potri­
va independenţei lor naţionale,
manevre care primejduiesc pa­
cea in această parte a lum ii.
MARIA’ C A TA N ESC U