Page 89 - 1961-03

•- ţ .7 ; ţ a ; j i ! -----------
mulsociásmuk
Í Arm: XIH. Nr. 1944
Pe şantierul noului furnal O inovaţie preţioasă
C o lectivu l de m uncă al şa n ­
tierului nr. i de la în treprind e­
rea de construcţii siderurgice
Hunedoara, munceşte cu forţe
sporite pentru construirea ce­
lor două iu rn ale de mare ca ­
pacitate din Hunedoara. E i au
pus în centrul preocupărilor lor
sarcinile trasate de partid şi
guvern şi se străduiesc să con­
struiască mai repede şi mai
bine.
P rln ir-o Formă nouă de orga­
nizare a m uncii, la fundaţia
furnalului nr. 7 s-au cuplat 8
betoniere într-o reţea care au
funcţionat în paralel. Ca urm a­
re. fundaţia fu rn a lu lu i pentru
care s-au consum at 2.700 m. c.
Feimtpta p r i m a
. Anul acesta, sectorul m aşini
•ie cusut al U .M . C u g ir a fost do­ cu patru scule deodată, execu-
tat cu încă două m aşini noi de
rectificat interior, două maşini
automate pentru şuruburi şi
două strunguri revorver. Drept
urmare, producţia şi productivi-
*at?a m uncii au crescut, ia r c a ­
litatea pieselor prelucrate s-a
Îmbunătăţit.
De citrîrid, La acelaşi sector,
a fost introdus pentru prima
dată In ţară, un agregat m odern,
de construcţie rom înească, pen­
m EXTINDE MECANIZAREA
iOOSOOOooo
S Minerii din Deva au obţinut
% in ultimul timp realizări la
x, care cu ani in urmă nici nu
s-ar fi putut gtndi. Vitezele
)> de înaintare — 10-12 m. I.
% pe zi — obţinute la săparea
9, galeriei „Decebal“, au stim it
5 pină şi uimirea experimenta-
$ tilor mineri din Valea Jiului,
in prezent, minerii din
Deva lucrează In mare mă­
sură mecanizat, după cele
mai noi procedee tehnice cu­
noscute de industria extracti­ .
vă a minereurilor din ţara
noastră. La săparea galeriei P ro g re s u l ieh n ic -
,.Deccbnl". s-a perforat simul­
tan cu 6 perforatoare. Şi tot
aici încărcarea s-a făcut cu abatare, care să permită o să- Încărcarea materialului
maşini. Mecanizat a fost Şi mecanizare intensă şi un vo- dislocat se va face cu ajuto-
transportul.
In cursul acestui an, meca­
nizarea încărcării şi transpor­
s tului in mina Deva va cunoaş-
<> le un avtnt deosebit. In acest
l sens. vor fi introduse noi ma-
o şini de încărcat, precum şi
o craţere şi benzi transportoare
o in abataje. De asemenea, pe
g galeria „Decebal“ vor fi folo-
g site locomotive electrice de
g mare tonaj şi vagonete de nu se mai rambleiază. Ea va nevi in cinstea aniversării a
L mare capacitate.
g Tot aici, manevrarea maca-
g zelor, darea semnalelor, des-
L cărcarea şi manevrarea vago
.>oooooooooOOOOOOOOOCOOO-OOCC 0 0 0 0 0 O0 0 0 0 0 0 7
\ Ficg'onaiâ
I T.*¦. .,-.i -;ara-Deva
Ppnr.FTAPf D W TOATE TARILE. VNIŢl-VAt Delegaţia Republicii Populare Romîne
care va participa ia şedinţa Comitetului
Politic Consultativ ăi ţărilor Tratatului
AS
de la Varşovia, a plecat spre Moscova
Vineri seara a părăsit Capitala. îndreptîndu-se L a plecare, pe peronul g ă rii Băneasa, m em brii
spre M oscova, delegaţia Republicii Populare delegaţiei au fost salutaţi de to va ră şii G heorghe
Rom îne care va participa la şedinţa Com itetului Apostol, Em il Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae
P o litic C o n su lta tiv al ţărilo r T ra ta tu lu i de la Ceauşescu, C hivu Stoica, Alexandru D răghici,
V a rş o v ia . Alexandru Moghioroş, Dum itru Coliu, Leonte
Sîmfoătă 25 martie 1961 4 pagini 20 bani Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheor- Răutu, Ştefan Voitec, M ihai Dalea, Alexandru
ghe Gheorghiu-Dej, prim -secretar al C .C . al B îrlăd ea n u , A v ra m B u n aciu , de m em bri ai C .C .
P .M .R ., preşedintele C o n s iliu lu i de Stat al R .P . al P .M .R ., ai C o n siliu lu i de Stat şi ai guver­
Rom îne, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe M aurer, nului, activişti de partid şi de stat, conducători
preşedintele C o n s iliu lu i de M in iştri, general de ai o rg a n iza ţiilo r de m asă.
armată Leontin Sălăjan, m inistrul Forţelor A r­
mate, Corneliu M ănescu, m inistrul Afacerilor A u tost de faţă m em bri ai Am basadei U n iu n ii
beton, a lost turnată în numai Pină nu de mult, prin ţevile conden- lichidul care curge Externe şi Gheorghe Gaston M arin, preşedin­ Sovietice la Bucureşti.
10 zile. Acest lucru iese mai curăţirea condensa- tele C o m itetu lu i de Stat al P la n ific ă rii.
bine în evidenţă dacă se ţine lorilor de turbină satorului odată cu in apropierea axei (Agerpres).
seam a că turnarea fundaţiei de apa de răcire. La tubului) freclnd tn
la furnalul nr. 5 a durat circa la termocentrala din
3 luni. Gurabarza se făcea ieşirea din conden acelaşi timp supra-
prin înşurubarea con-
Intre tim p s-a term inat de secutivă în ţevile sator, bilele slnt faţa tubului, ceea ce Citiţi în pagina 2-a VĂ PREZENTĂM
asemenea fundaţia pentru cau- captate cu ajutorul împiedică depunerea
peru! furnalului nr. 7 şi altele. condensatorilor a u- unei site conice, şi formarea crustei. Calitatea - - obiectivul tsv>i t.n n agrrw«1
Rezultatele obţinute arată că nei perii antrenate montată In tnterio principal al întrecerii so­
majoritatea lucrărilor executate de un motor electric, Pentru dispersarea Staţia experimentala
la ambele furnale sînt avansate rul conductei. Sita cialiste
faţă de g rafic cu 10 pînă la 40 Instalaţia de curăţi- cit mai omogenă a
de zile. re era deservită de conică, din tablă bilelor in spaţiile de
patru oameni, iar
Succese deosebite au obţinut turbina respectivă se găurită, are orifica­ apă ale condensato­ Prind viafă de cocs-brichete
în această muncă echipele con­ scotea din funcţiune le de formă alungi- rului, s-au realizat
duse de loan Latzo , F ra n cisc timp de 54 de ore.
Laslo, Gh. Portase, C. Heler- In plus, peria de slr- tă cu o lăţime de 10 bile cu greutăţi spe- planurile Nu va trece mult timp şt de grade, sint scoase afară,
man şi altele. mă producea o ero- mm. şi lungime de cifice intre 0,98-1,15
dare a suprafeţei tu­ constructorii grupului III pe rampa de răcire. De aici,
d a tă în bului de condensa- 30 mm., aşezate la a-.tem* de măsuri şantiere al I.C.S.H. vor da alte două benzi, subterane, le
tor, slăbindu-l după distanţe de 10 m.m. Instalaţia funcţio-
tru prelucrarea corpului m aşi­ un oarecare număr in folosinţa stderurgtştilor transportă la baza turnului
nii de cusut. A g re g a tu l lucrează de curăţiri. una faţă de alta. Din nează de clteva luni
din Călan un nou obiectiv ăe brichete, unde sint urca­
tfnd sim ultan pat'ru o p e r a ţiu n i: Lucrul acesta l-a ea, cu ajutorul unui şi se constată că vi- C u iO zsle industrial: staţia experimen­ te apoi cu ajutorul unui e-
găurire, alezare, frezare fron­ făcut pe ing. Botoş ejector cu apă. bile­ ăul in condensator
tală şi strunjire interioară de visalon să se gin- le sînt luate şi intro- işî păstrează valoa­ m a i d e v r e m e tală de cocs-brichete. Lucră­ levator. Din silozul turnului,
finisare. dească la o soluţie
duse din nou in con- rea optim.ă. Aceasta Antrenaţi în întrecerea socialistă în rile de construcţie şi montare brichetele sini luate de un
P rin punerea in funcţiune a mai avantajoasă. Du­ cinstea celei de-a 40-a aniversări a vagonet special, acţionat e-
acestui agregat, tim p ul de pre­ pă un studiu minu­ dueta de intrare In denotă că instalaţia partidului, lucrătorii cooperativei „Mun­ la turnul de brichete, casa lectric, şi duse la cuptorul de
lucrare a corpu lui m aşin ii de ţios., consultind lite­ citorul“ din (Bălan au înregistrai suc­ pompelor şi exhaustoarelor,
ratura sovietică' de condensator (diame­ dă rezultate bune. cese de seamă. Pînă la data de 20 cocsificare.
cusut s-a redus cu peste 7 m i­ specialitate. el a gă- martie a. c., lucrătorii de la magazi­ staţia de dozare şi briche- Cuptoarele de cocsificare
sit o nouă metodă trul unei W* est* Prin aplicarea a- nul „Metalo-Ohimic“, de pildă, şi-au tare, rampa de răcire şi sta­
nute, iar calitatea suprafeţelor depăşit planul lunar cu 38 Ia sută, Iar ţia de expediţie slnt execu­ sint de construcţie verticală,
de curăţire. Ea con­ de 1.5—2 mm., mat cestei inovaţii la toa- cei de la magazinul special de îmbră­ tate aproape in întregime. In iar încărcarea lor se face
prelucrate este superioară celor stă tn plimbarea u- căminte şi încălţăminte, cu 18 la sută. stadiu înaintat se află şi lu­ prin partea de sus. Cărucio­
obţinute la m aşinile obişnuite. nui număr de circa mic deci ăeclt ăia- te turbinele T.C. Gu- crările la instalaţia ele cap­ rul, de care aminteam mai
300 bile de cauciuc Un aport deosebit la realizarea şi tare a subproduselor, staţia înainte, este prevăzut cu o *
metrul Interior al ţe­ rabarza se realizea­ depăşirea planului au adus-o tovarăşii de stingere a brichetelor, ca­ ghiară, care închide şi des- {
losif Bălonceanu şi Nicolae Roven- sa de comandă şi depozitul chide automat gurile de în­
vilor de condensa­ ză o economie de de cărbune. cărcare.
tor). 2.590 ore om anual. colă.
Intrarea tn funcţiune a a- încălzirea cuptoarelor se
Acest ăute-vlno De asemenea, se re­ IOSIF CR A ŞCA cestei staţii va permite pu­ face cu gaz de furnal, dez-
corespondent nerea la punct a unui pro­ volttnd o temperatură ăe
continuu al bilelor duce indisponibilita- cedeu de cocsificare a căr­ peste 1.000 de grade.
bunilor necocsificablli, origi­
prin ţevi agită stra- tea maşinilor cu 648 nal, al cercetătorilor ştiinţi­ După cocsificare, cu. ajuto­
rul unui vagonet, ce circulă
tul de apă de la su- ore, ceea ce tnseam-
prafaţa tubului de nd obţinerea unul tn-
conăensator (care. o- semnat plus de e-
bişnuit are o viteză nergie electrică.
foarte mică faţă de N. CO STIN
3 •OîSylV'
Crescînd mai e ilig animale, fici din ţara noastră. pe sub cuptoare, brichetele
...întregul proces tehnolo­ sînt transportate la instala­
gic se desfăşoară mecanizat, ţia de stingere. De aici, prf.n
întărim gospodăria colectivă cu ajutorul instalaţiilor celor intermediul unui elevator,
mai moderne. Din siloz, căr­ slnt urcate în silozul de ex­
bunele brut, este transportat pediţie, urmină să ia drumul
Elevii Constantin Gospodăria noastră n-a avut un efec­ animale proprietate obştească, vom ri­ printr-un sistem de benzi consumatorilor.
Ciucă, Gheorghe tiv prea mare de animale anul trecut. dica noi construcţii, necesare adâpos- transportoare la staţia de Cocsul-brichete astfel ob­
Ş andor, A urel Totuşi, vinzînd statului la contract tirii acestora, ori depozitării hranei lor. concasare, de unde, după
Stoicoi şi loan Bo- 47.000 litri lapte, 603 kg. lină şi a- in momentul de. faţă avem deja 3 graj­ concasare, este luat de o altă ţinut are o serie ăe avanta­
roş din anul III D proape 12.000 kg. carne, am realizat duri cu o capacitate totală de 105 ca­ bandă şi transportat la sta­ je faţă de cocsul „clasic“ ob­
al Şcolii profesio­ venituri în valoare de 175.618 lei. pete vite mari, o maternitate pentru ţia de dozare. Aici se for­ ţinut din huilă superioară.
nale miniere din 20 scroafe, o ingrâşătorie pentru 30 mează amestecul: 60 la su­ In primul rină prin faptul
Petroşani, slnt frun­ Această sumă, destul de însemnată, porci, un saivan pentru 300 oi, o maga­ tă cărbune, circa 15 la siită că avlnă dimensiuni regulate,
taşi la învăţătură. a constituit pentru colectivişti un bun zie pentru tO vagoane cereale, un pă- semicocs şi aproximativ tot uşurează circuitul gazelor tn
prilej de a purta discuţii serioase în tu! pentru ÎO vagoane şi gropi pentru atlta huilă aglutinată. De la ¦furnale. Aceasta, are ărepi
fn foto : Cei pa­ adunarea generală în care a fost pre­ siloz, betonate, cu o capacitate de 6 staţia de dozare, cărbunele consecinţă intensificarea pro­
tru elevi In labo­ lucrat noul plan de producţie. Noi de­ vagoane. amestecat cu semicocs trece cesului de reducere a mine­
ratorul de fizică. ţineam atunci 100 capete bovine, din prin intermediul altei benzi reului ăe fier. In al doilea
care 51 vaci de lapte, 300 de ovine. Ţinînd însă cont că efectivul de anima­ la staţia de brichetare. rină, datorită faptului că are ţ
LA MINA DEVA <33 capete porcine si 54 gîşte. le, va spori, vom mai construi în 1961, o rezistenţă mai mare, for­ <
din credite acordate de stat, un grajd La staţia de brichetare, tot mează mai puţin praf In
Majoritatea celor care au discutat pentru 50 capete vite mari şi gropi cu ajutorul unei benzi traras- furnale şi evită agăţările.
in adunare, au propus să sporim numă­ pentru siloz (tot betonate) pentru în­ portoare, este adusă şi smoa­
netelor, se va face automat. OOOOOOOOOOCÇ rul animalelor. Se punea însă între­ că 84 vagoane. In scopul asigurării la, care serveşte drept liant. Pentru construirea staţiei
barea: de unde vom lua banii necesari cantităţilor corespunzătoare de furaje Ea intră tn amestec tn pro­ ăe cocs-brichete de la Că­
Se vo; întrebuinţa culbu.- Noutăţi tehnice, care vor < pentru a cumpăra animalele propuse. vom extinde suprafaţa însămînţată cu porţie de aproximativ 10 la lan a fost nevoie ăe exca-
toare cu manipulare auto- face ca drumul către realiza porumb siloz, de la 12 ha. cît am avut sută, formtnd cu acesta o varea a peste 35.000 m.c. de (ţ
mată şi circuite scurte de rea unei producţii duble faţă g Iată că nu după mult timp, parti­ anul trecut, la 26 ha. masă aglutinată. Noul ames­ pămint, de circa 7.000 m.c.
transport automate. de anul trecui, să fie tot mal dul şi guvernul au elaborat hotărî- tec este introdus tntr-o pre­ betoane, 1.200 m.c. zidărie
uşor, tntllnim şi la rambleu. rea cu privire la noile criterii de a- In anul t90f, vom vinde statului să cu valţuri care ll trans­ roşief 32.000 m.p. cofraje, 500
Paralel cu aceasta se va ex- cordare a creditelor necesare cumpă- peste 95.000 litri iapfe, 9.400 kg. carne formă in brichete. tone armături, 1.000 tone
tinde transportul şi pe alte in prezent se montează ¦rărilor de animale. Hotărîrea a fost de porc. 5.720 kg. carne de vită, t.000 construcţii metalice, 600 to­
galerii. Ca urmare, gradul de o maşină de rambleat primită de colectivişti cu multă bucu­ kg. carne de miel şi întreaga cantitate Cu ajutorul a două benzi ne utilaje şi diferite alte
mecanizare al transportului pneumatică. Datorită lucrului rie. Faptul că se vor acorda gospo­ de lînă. transportoare, brichetele cal­ materiale. Toate acestea, au
subteran va creşte de 3 ori. cu această maşină, viteza de dăriilor agricole colective credite în de, la o temperatură de 70-80 luat forma ăe turnuri, clă­
rambleiere va creşte cu 30 la o valoare de 520 milioane iei, restituirea Pentru realizarea unor producţii spo­ diri şi instalaţii, aşa cum
Colectivul exploatării s a făcîndu-se în timp de 8 ani — înce- rite de lapte, carne şi lînă, conduce­ Moi prieteni se văd astăzi, datorită hăr­
străduit insă ca să găsească su^ vor fi eliminate sur- g pînd din al doilea an de la acordare rea. gospodăriei noastre a luat măsuri niciei şi priceperii cu care
şl cele mai bune metode de Pările cauzate de presiunea pentru cumpărarea vacilor şi din al ca Ia ferma de animale să hiereze as» caV» rt-p • au lucrat brigăzile de con­
rocilor. cincilea an pentru cumpărarea viţele- cei mai pricepuţi colectivişti. Printre structori şi mai. ales cele
lor, constituie pentru noi un sprijin colectiviştii care au îndrăgit această Zilele trecute, biblioteca raio­
preţios, un îndemn de a răspunde cu muncă, pot fi enumeraţi Ştefan Orb. nală din O răştie a organizat la )conduse ăe Tănase Petcu.
De asemenea, cariera de cinste noilor măsuri luate de partid şi focif Tămaş. Viorel Bttrs si Petru Ma­
guvern, menite să ducă ia dezvoita- iar. Şcoala medie mixtă „A u rel V la i- loan Vlăduiescu şi loan Hor-
rea avuţiei obşteşti. vath, fruntaşi In întrecerea
Atlt crescătorii de animate, ctt şl cu“ din localitate discuţiile fina­ socialistă.
^ In acest scop, in i96l vom cumpăra ceilalţi colectivişti din gospodăria le ale unui grup de participanţi
GH C O M Ş U Ţ A
din credite încă 26 vaci de lapte şi noastră sînt siguri că dezvoltînd con­ Ia con cursul „Iubiţi cartea“ .
24 viţele, ajungînd pînă la sfîrşitul DIN TARA
anului Ia un efectiv de 160 capete bo­ tinuu sectorul zootehnic, Întărim gos­ In urma acestor discuţii, 20 de
vine, din care 84 vaci, 49 jnninci si a Paşcani a lost inaugurată 0asa
25 viţele. Numâru! ovinelor va creşte podăria colectivă, şi odată cu aceasta, elevi ai şcolii au obţinut in sig ­
Ia 4)0 capete, din care 260 oi cu Unfl na „P rieten al c ă rţii” . raională de cultură. Ea are o sa­
sentifină. 149 capete porcine si Sflo de veniturile realizate vor fi mult mal
gîşte mari. D iscu ţiile ce au avut loc. cu lă de spectacole cu 500 de locuri, săli
Paralel ea «porires numărului 4» ADAM LULA acest prilej, cu p rin zin d leme din pentru diferite activităţi cultural-ar-
brigadier zootehnic la G.A.0.
bibliografia obligatorie a con­ tistice, precum şi o bibliotecă înzes­
„6 Martie" Turdaş cursului, au scos în evidenţă te­ trată cu aproape 21.000 de volume.
meinica pregătire a participări D e la începutul anului, în alte 5
ţilor. parchete forestiere din regiunea
Maramureş au fost instalate funiculare.
rambleu va fi complet meca­
nizată. Astfel, vor fi folosite Cu ajutorul lor, cheltuielile de transport
pe tona/km. de buşteni se reduc sim­
la ordinea zilei foreze mari, care vor permite # '* '' / ţitor. Astfel, numai la masa lemnoasă
efectuarea puşcărilor in ma-
ce se va transporta anul acesta cu
noile funiculare, se va obţine o econo­
mie de peste 300.000 Iei.
lum sporit de extracţie. Deo- rul excavatoarelor. Tot aici,
pentru pregătirea definitivă a Joi a intrat in funcţiune linia de
camdată s-a aplicat metoda r_a__m7ble. ului,’ se va const.rui. o înaltă tensiune de 15 kilovaţi |aşi-
td.ael7ee,xp,laloactaarree, cpuenatb.rautajseusfţrionne-- s^a^e automată de concasare
re, se folosesc stîlpi metalici & sortare, Podu Iioaie, pe o lungime de 22 km.
de o construcţie specială. Me- -y Această linie alimentează cu energie
toda nu satisface însă exl-
genţele. De aceea, s-a luat in Planul de introducere a teh­ electrică staţia de uscare şi calibrare
studiu un alt procedeu, de o
şi mai mare productivitate. nicii noi la E. M. Deva este a porumbului din Podu Iioaie, recent
Este vorba de metoda de ex­
ploatare descendentă cu sur­ mult mai bogat. El va contrl- g dată în funcţiune, precum şi alte uni­
pare, metodă potrivit căreia bui substanţial la îndeplinirea g tăţi economice şi localităţi de pe tra­
seu.
angajamentelor luate de mi-
Joi a fost lansată la apă o nouă
motonavă de 2.000 de tone, con­
fi pusă in practică numai că­ 40 de ani de la înfiinţarea struită la şantierele navale din Galaţi.
tre sfirşitul anului, cină va fi Partidului Comunist din Ro- Aspect de pe şantierul de construcţii de locuinţe de pe Calea Giuleşti din Capitală. Noul vas a fost terminat cu 15 zile
creată perna de rambleu ne­ minia.
IN FOTO: O parte din brigada de zidari condusă de Marica Radu înainte de începerea Juoruluf Pe Iu- înainte de termen. Datorită extinderii
cesară. N .ANDRONACHE
mie anterioare brigada şi-a depăşit planul în medie cu 25%, dînd totodată lucru de bună calitate. metodelor înaintate de muncă, această
5550005155 00 50 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
motonavă a fost asamblată într-un
timp de două ori mai scurt compara­
tiv cu construcţia primului vas simi­
lar,