Page 91 - 1961-03
P. 91
N r. 1944 DRUMUL SOCIALISMULUI Odfc». A
Casa raională de cultură N oi G . .C . se alătură în tre c e rii l a i n e e p t i t a i i s, e t s i r u i i i i
sa-şi intensifice munca
de îndrumare! pentru dezvoltarea sectorului c a i i p i o s i a t u l u i r e g i o n a l « Ic f o t b a l
----------- - zo o te h n ic A A /V /W W v W V ' Zilele de primăvară din ce în au introdus scheme nai, mo Lonea — Minerul Petrila şl
ce mai călduroase au diat pri derne. S-a pus un miare accent C.F.R. Simeria — Rapid Deva.
L a C asa raională de cultură tice de am atori. F o rm a ţiile a rtis Vor depăşi obiectivele fiecare 100 ha. teren, cîte 41 bovi- ^ lejul fotbaliştilor echipelor din pe pregătirea fizică, pe doza
„Ion Budai-Delsanu" din O răş tice ale căm inelor culturale din campionatul regional să se pre rea eforturilor cît şi pe practi Şi în seria n-a prima etapă
tie, in acest an s-au ţinut 28 de Foit, Sereea şi Gelm ar, care au Membrii gospodăriei agricole co ne din care 19 vaci de lapte, 19 / gătească Intens. Miile de su programează meciuri interesan
conferinţe, iar ansamblul artis prim it îndrum ări din partea to lectiva ,1 Mai" din Turmaş, raionul porteri i-au urmărit au un in carea unui joc rapid- te. In urmărirea liderului Mi
tic a.prezentat 34 de spectacole. v ară şilo r de la casa raio n ală de Orăştie, luînd cunoştinţă de che viţei şi viţele, 15 porci, 100 păsări, S teres deosebit. Incepînd de du Slntexn siguri că jucătorii nerul P&va, Metalurgistul din
B rigada ştiinţifică a dat răspun cultură, au fost print're cele mai mare, s-au angajat să muncească 100 oi şi cîte 2,000 litri lapte — < minică, 26 martie, echipele de Cugir are de susţinut un meci
suri la întrebările ţăranilor m un slabe form aţii prezente la p ri anul acesta cu forţe sporite pentru marfă pe cap de vacă furajată. Din ) fotbal vor începe returul cam echipelor de fotbal vor dopirne destui de dificil în faţa Meta
citori din satele Spini, Căstău, ma fază a concursului. Slab pre realizarea şi depăşirea obiectivelor această producţie, 95 la sută o vor pionatului regional. toate eforturile pentru a prac lului Crişcior la Gurabarza, Se
V aid ei, C io a ra , O răştioara de gătite s-au dovedit a fi şi form a chemării. livra statului. tica un joc frumos, curat, care riozitatea cu care s-a pregătit
Sus şi altele. ţiile căm inelor culturale din V o Stadioanele vor cunoaşte din să satisfacă pe spectatorii şi însă Metalurgistul Cugir în ve
ia (comuna B alşa), şi Techereu, Astfel, Încărcătura de bovine, Ia Colectiviştii din Teiuş nou animaţie. Miile de specta Iubitorii şiportului cu balonul derea returului, ii dă şanse de
Activitatea acestei instituţii de comuna Alm aş, iar căm inul cul 100 ha. teren agricol, va fi de 39 tori vor umple tribunele stadi rotund. oîştig. Deosebit de dispútate se
cultură ar fi şi mai m ult apre tural din Spini, nu a prezentat capete, din care 22 vaci de lapte. Chemarea la întrecere lansată de s, oanelor dornici să-şi vadă echi anunţă şi meciurile A,S.M. Al
ciată dacă ar fi promovate şi a l nici o form aţie in concurs. In planul de producţie, colectiviştii pele favorite la lucru, de data încă diin prima etapă, cam ba iul ia '— Aurul Zlatna, oa şi
te forme atractive ale m uncii şi-au propus să obţină cîte 2.100 li către colectiviştii din Cistei, a fost < aceasta pentru ocuparea unui pionatul regional de fotbal pro Dacia Orăşţie — C,F,R, Teiuş.
cultural-educative, recomandata Aceste exemple dovedesc e- tri lapte pe cap de vacă furajată, loc cit mai bun în clasamentul gramează o serie de meciuri Liderul, Minerul Deva, începe
caselor raionale de cultură şi locvent că activiştii casei raio din care vor vinde statului peste primită şi de vecinii lor, colecti- j final al campionatului regional. importante. Astfel, în seria l-a, returul cu un meci pe teren
căminelor culturale. nale de cultură din O răştie (tov. 90 la sută. Dezvoltînd ferma de Spectatorii sînt dornici ca în Minerul Aninoasa întâlneşte for propriu, întîlnind1 pe Şurianul
R. C a za n , I. Popa şi M . C o ld a) porci, ei vor deţine ctte 40 ca viştii din Teiuş. Aceştia şi-au propus (, acest retur să asiste la jocuri maţia Minerul Vulcan. Cele
Pe lingă activităţile ce tre îşi îndeplinesc destul de super pete porcine Ia fiecare 100 ha. te de. bună calitate, spectaculoa două echipe aflate în fruntea Petreşti.
buie să se desfăşoare l'a sediu, ficia l sarcina de îndrum are a ren agricol, din care 12 scroafe să ajungă la 28 capete bovine pen- <j se, cu faze de adevărat fotbal. clasamentului la o diferenţă de
casa raională de cultură are sa r căm inelor culturale. fătătoare. Numărul de păsări va a- tru fiecare 100 ha., 2.100 litri lap- > Pretenţia este justificată cu a- un singur punct, îşi dispută în Este abia începutul returului.
cina de a îndrum a munca cultu- junge la sfîrşitul anului 1901 la 123 tît mai mult cu cît echipele au acest meci întâietatea. Faptul Echipele au în faţă jocuri mal
ral-educativă ce se desfăşoară la Paralel cu îmbogăţirea form e Ia suta do hectare cultivate cu plan- te, pe cap de vacă furajată, însilo- > avut in acest an timp foarte că cele două echipe s-au pre mult sau mai puţin dificile,
căm inele culturale din raion. In lor de activitate cultural-educa- fe cerealiere. bun pentru a se pregăti în ve gătit minuţios în vederea înce ceea ce le va angrena lntr-o
acest sens, form aţiile artistice tivă ce trebuie să se desfăşoare zarea a 13 tone porumb siloz pe \ derea returului. In marea lor perii campionatului., meciul tre luptă sportivă pentru termina
ale Casei raionale de cultură din la o casă raională de cultură Pe măsura poşihU ifăfilor majoritate, echipele au arătat zeşte un Interes deosebit. Şanse rea campionatului pe uin loc
O râştie, au prezentat spectacole pentru ca aceasta să-şi justifice cap de vacă furajată şi livrarea că- îj
model în localităţile Fo it, Geoa- pe deplin m enirea, a ctiviştii Analizînd posibilităţile de care în perioada de pregătire că au de oîştig sînt de ambele părţi. fruntaş în clasament.
giu-Băi, Bozeş, Beriu, Sibişel, Casei raionale de cultură din dispun, colectiviştii din Jeledinţi, tre stat a cîte 3.200 l<g. carne la >
G răd işte de M unte, Tim p a, V in - O răştie trebuie să aibă în vede raionul Orăştie, se angajează să ai pornit pe drumul practicării Un plus de avantaj are totuşi înaintea returului, clasamen
tul de Jos, M ărtineşti şi altele. re şi îndrum area substanţială a fiecare 100 ha. teren agricol. Pa- Ş
De asemenea, activul salariat al căm inelor culturale de pe raza bă pînă la sfîrşitul anului, pentru unui fotbal din ce în ce mai Minerul Aninoasa oare joacă tul celor două serii ale campio
casei de cultură a făcut depla raionului si în special a celor ralel cu aceasta, ei vor deţine la •>
sări la căminele culturale pentru depărtate de centrul de raion, în bun. Multe din echipe au un lot „acasă“. Meciuri disputate vor natului regional de fotbal se
a da îndrum ări şi a ajuta con aşa fel încît ele să poată pre sfîrşitul anului 1.376 oi şi !.OOrţ-l,f>00 ;• prezintă a stfel:
cret activitatea acestora. Astfel, zenta spectacole de calitate. bogat de jucători, cu reale ca prilejui şi întîlnirile Parîngul
în acest an, au fost vizitate de gîşfe. '>
către oersonalul casei raionale Pentru a putea face faţă aces lităţi. In tactica lor, echipele
de cultură 8 căm ine culturale. tor sarcini, conducerea Casei ra •k
ionale de cultură din O răştie, mm
Eficienţa ajutorului acordat trebuie să dea m ai multă aten Răspunsuri la chemarea colecti
de către C asa raională de c u l ţie antrenării tovarăşilor din ac
tură din O răştie însă nu este pe tivul voluntar la organizarea şi viştilor din Cistei au mai sosit din
rhăsura posibilităţilor. Pentru a buna desfăşurare a activităţilor
dovedi acest lucru este suficient culturale la sediu. Astfel, acti G.A.6. Cut, raionul Sebeş, G.A.G. L
să arătăm că dintre cele 8 c ă viştii salariaţi vor avea timpul
mine culturale care au prim it necesar îndrum ării activităţii că Foit, Turdaş, Mărtineşti, Geoagiu, «
în ultim ul timp îndrum ări din m inelor culturale în mod tem ei
partea casei raionale de cu ltu nic, deplasările lor în raion ur- Bobîlna raionul Orăştie, si din alto )
ră. doar două (cele din Balşa m înd să fie planificate pe m ai gospodării colective. z SERIA 1 ^ SERIA 11-A
si G e o a g iu ), s-au prezentat bine multe zile, fără a stingheri ac . V A A iV W W v
la prim a fază a celui de-al V I- tivitatea de la sediu. ¦ ţ. Mineral Vulcan 10 8 0 2 31:16 16 1. Minerul Deva 11 10 1 0 57: 3 21
Ü* 2. Minerul Aninoasa 10 6 3 1 27: 8 15 2. Metalnrg. Cugir 11 9 1 1 31: 8 19
3. Minerul Petrila 10 5 3 2 29:13 13 3. A.S.M. A. Itilia 11 7 1 3 89:18 15
4. Victoria Călan 10 5 32 23:13 13 4. Dacia Orăştie 11 7 0 4 32:17 14
5. Sebeşul Sebeş 11 6 2 3 26:22 14
5. Parîngul Lonea 10 6 13 2G-.15 13
6. C.F.R. Te|aş 11 6 1 4 25:21 13
6. Rapid Deva 10 4 33 22:22 11
7. Metalul Crişcior 11 5 0 6 18:23 10
7. Victoria Haţeg UI 4 2 4 15:15 10 8. Aurul Zlatna 11 3 4 4 14:22 10
9. Aurul Certei 11 4 0 7 21:21 8
8. C.F.R. Sipţerîa 10 3 25 16:32 8 10. Mureşul Viriţul
9. A. S. Gorvinul de Jos 11 1 2 8 12:43 4
11. Şurianul Petreşti 11 12 8 9:41 4
Hunedoara 10 3 07 9:29 6 12. Victoria Dobra 11 0 0 11 7:52 0
10. Şantierul Huned. 10 2 1 7 7:35 5
ti. Minerul Ghelar 10 2 0 8 16:29 4
Meciul de .fotbal A. S. Corvi- urrria contestaţiei făcute dé
nul Hunedoara — Parîngul Lo A. S„ Carvinul.
nea a fost omologat cu 3-0 în
lea concurs al form aţiilor artis- D. C R IC O V E A N U 0.01. A LIM EN TA R A HUNEDOARA
U>c =
Pregătirile aipiniştilor hunedoreni V IN D E
Anul 1961 reprezintă al doilea an traseul Santinela Văii Cerbului — IV priit tamltâţile s a le din
de activitate a secţiei de aplinism * B gradaţie de vară, Iar echipa formată
asociaţiei sportive Gorvinul din Hune din Silea ioan, Gaţjgr Nicolae şi Han ffiie e d ^ a ra i G h elais Teliiie şl
doara. După un debut mai mult decît Ştefan a efectuat traseul Victoria, a-
promiţător (locul IV în Alpiniada anu vîntj acelaşi grad de dificultate. C a la şi
lui 1960), „căţărătorii“ hunedoreni sînt
hotărîţi să obţină un loc cît mai bun în Dificultatea traseelor a fost mărită sortim ente bogate de:
Alpiniada anului 1961. de zăpadă şi de gheaţă aflată pe stînci
în porţiunile surplombate, fiecare tra ® produse zaharoase;
Pentru aceasta, consiliul de condu seu cerînd o solicitare intensă şi sus
cere al asociaţiei, a inclus în calenda ţinută de aproape 7 ore. Efectuarea cu • paste făinoase;
rul intern o serie de acţiuni alpine, me sycces a ascensiunilor, dovedeşte temei
nite să asigure clasificarea sportivilor, nicie şi seriozitate în pregătirea spor « conserve de carne, legume şi peşte;
pregătirea pentru participarea la con tivilor participanţi, constituind prima
cursuri şi efectuarea în masivul Rete performanţă frumoasă a hunedorenilor • diferite produse lactate;
zat a mai multor trasee în premieră. în cadrul Alpiniadei anului 1961.
In acest masiv, de care depinde acti- ® ape minerale, vinuri de masă şi
tatea alpină din regiunea Hunedoara, P. D.
sînt foarte puţine trasee omologate.
wv^v>v băuturi spirtoase
După o serie de ieşiri în munţii Re Se înfăptuiesc angajamentele In anii puterii
tezat, 4 sportivi au reprezentat Hune populare, Petrila
doara la prima etapă a „Atpinladei“ a- a devenit un oraş
în plină dezvolta
nului 1961, ce s-a desfăşurat între 11 colectiviştilor re. Aici s-au construit pină LABORATORUL
şl 13 martie în Masivul Bucegl. in prezent aproape 1.000
de apartamente frumoase şi DE M E T R O L O G IE D IN DEVA
O echipă formată din Silea ioan, confortabile.
sir. Lenin nr. 27 telefon 419
Han Ştefan şi Pichiu Dan, a efectuat Colectiviştii din Şibot, raionul oi de rasă ţurcană şi ţigaie. Concom itent cu aceasta, de în I N F O T O : Vedere ge¦ l
O răştie, cunosc din experienţă că Dar, hotărîrea cu care au por dată ce tim pul s-a dovedit priel Prim eşte înscrieri pentru Şcoala
•—©0 0 — dezvoltarea creşterii anim alelor, nic, ei au pregătit 35 ha. teren nerală a noilor construcţiiii | Tefonică de M etrologie din Bucureşti.
este o sursă din cele mai sigure nit colectiviştii de aici, pentru pe care în prim ăvara aceasta vor
Din activitatea pentru realizarea de im portante a dezvolta această ramură adu însăminţa porumb pentru siloz. din oraşul Petrila. C ererile vor fi însoţite de
tineretului venituri băneşti. De aceea, in cătoare de m ari venituri, dă g a Terenul a fost îngrăşat, arat şi AUTO BIO GRAFIE, COPIE DE PE
răspunsul trimis colectiviştilor ranţie că a n g - jámentele luate discuit. In scopul obţinerii unei Bin PSOGRAMULBL CERTIFICATU L DE STUDII ŞI
Fier Vechi pentru ojelării din Cistei, ei s-au angajat ca vor fi cu siguranţa înfăptuite. Un producţii d? peste 40.000 kg.
pină la siîrşitu l anului, să spo mare ajutor in această privinţă porumb siloz la hectar, s-au adus 26 MARTIE 1961 CDPIA CERTIFICATU LU I DE
Peste 5.000 de tineri şi tine rească num ărul taurinelor la 227 îl prim esc colectiviştii din Şibot de la „A g ro se m “ Alba Tulia se PROGRAMUL 1:6,00 Melodii popu N A ŞT E IţE ,
re din combinat sînt încadraţi capete, din care 123 vaci de lap de la stat, care, pentru procu minţele necesare de porum b din lare romineşti; 7,15 Din cîntccele com
te, 82 viţele, 14 jun in ci, şi res rarea de anim ale le-a pus la soiul hibrid pe care-1 vor însă- pozitorilor noştri; 8,00 Clubul voioşiei; Condifssle de a d m ite re po't fi a fja fe
în 140 de brigăzi ntemiste de tul tineret bovin, să ridice efec dispoziţie credite tn valoare de mînţa în epoca optimă. 8,40 „Pe stadionul însorit“ — pro la sediu! laboratorului.
m u n c ă patriotică. Tinerii side- tivul o ilor la 700 capete şi să 180.000 lei (115-000 lei pentru gram de cîntece sportive; 9,30 Teatru
rurgişti s-au angajat să colec crească, la fiecare 1 0 0 ha. teren cu m părări de vaci, 55.000 pentru Tot în scopul a sig u ră rii bazei Ia microfon pentru copii: „Ordin V W V AV SA.
teze in acest an cantitatea de agricol, cîte 25 capete porcine viţele şi 1 0 .0 0 0 lei pentru o i). furajere necesară in perioada de scris“, scenariu radiofonic de Camil
17.190 tone. fier vechi. Mun c i n d (la acest din urmă angajament, Tot pentru aceasta ei vor mai stabulatie. colectiviştii au însă- Şerhan, după o idee de Alexandr A- | Centru! Fructexport Orăştie
cu entuziast?!. ei. au reuşit să ob calculul urm ind să se facă în folosi încă 40.000 lei din fondu mînţaf 34. ha. cu horceag, 10 ha. raksm anian; 11,30 Oameni şi fapte;
ţină succese însemnate in m u n funcţie de efectivul mediu anu rile proprii ale gospodăriei. 13,10 „De toate pentru toţi“ ; 14,00 |Angajează imediat
ca de colectare a fierului vechi. al). In scopul a sig u ră rii unei b a cu rpazăre de cîm p, 36 ha. cu „Înfrăţiţi în muncă, în cîntec şi joc",
Pină în prezent, au colectat şi ze furajere corespunzătoare, co De la data cînd colectiviştii ovăz şi orz. — program de muzică populară ro- | Dogari C A L IF IC A Ţ I
predat I.C.M.-ului mai mult de lectiviştii din Şibot s-au angajat din Şibot au răspuns chemării mînească şi a minorităţilor naţionale;
6.152 tone. Fruntaşi în colec să însilozeze cîte 12 tone po celor din Cistei, a trecut aproa Acestea sînt cîteva exemple. 15.30 1-a şezătoare ; 19,30 Teatru la I E M T !1 IU IE
tarea fierului vechi sînt tinerii de rumb pe cap de vacă furajată. pe o lună. In acest tim p, m em D p r ele oglindesc preocuparea microfon: premieră „Inimi frînte“ de
la laminorul de 800 mm., furnale^ brii gospodăriei colective din colectiviştilor din Şibot pentru fgor Lukovski; traducere de Irina Po- D um inică 20 m artie 196Î,
1-4, bluming 1-000, O.S.M. 2 şi O biectivele pe care şi-au pro Şibot. folosind cu chibzuială o , creşterea anim alelor, pentru în pescu, adaptare radiofonică de C. Mo-
din alte secţii. pus să le realizeze în acest an co parfp din creditele acordate de deplinirea cu succes a a n g a ja ruzan ; 22,55 Concert simfonic. un mare concurs speciei PRONOSPORT
lectiviştii din Şibot, sînt în drăz stat, au şi cum părat 12 vaci de
Noi brigăzi de producţie neţe, dacă avem în vedere faptul rasă Sîementhal, care dau o pro mentelor luate în întrecerea cu PRpGRAMUL II: 8,30 Şcoala şi fa care se atribuie din fond s u p lim e n ta r i
că la începutul anului 1961, ei nu ducţie ridicată de lapte si 9 v i colectiviştii din Cistei- viaţa; 10,30 Revista presei străine; 1 autoturism „ V o lg a " , 60 de că lă to rii în R. P . B u lg a ria şi
tele. D e asemenea, au discutat 10,50 Transmisie din sala Palatului
V. PETR ESCU R.P.R. a concertului simfonic a Filar R. P. U n g a ră , motociclete, scutere şi alte numeroase obiecte, -j
monicii de Stat „George Encscu", di L a acest concurs se m ai atribuie prem ii suplim entare în
Ţinem . . . „uo M etin e- a uff c?a ¦proprietate obj ţşt,eacsacrăp şi au luat hn tărîrî concrete p ri rijor George Georgescu ; 14,15 Din
siderurffştisuit che- vind construirea unui grajd des cîntecele ţărănimii noastre muncitoare; obiecte şi pentru variantele cu 0 rezultate,
tinat adăpostirii animalelor. 16,00 Vorbeşte Moscova!; 17,00 „Ti Ju cîn d cît m ai m ulte va ria n te pe buletine colective, vă
maţi să-şi aducă un aport în CliEHBTBBBIFlCE neri compozitori — tinerj interpreţi“ ;
27 vaci de lapte, precum şi 407 18,45 Itinerarii vechi şi n o i: Reşiţa; m ăriţi şansele de cîţ:tig, atît la prem iile în bani cît şi la cele
21.30 Pentru iubitorii de romanţe;
semnat ia îndeplinirea planului 22,29 Sonata în fa diez minor de Schu- în obiecte.
mann, Interpretează pianistul Emil
şi angajamentelor luate de co Ghilels.
lectivul combinatului in cinstea Concurs „Drumeţii 26 MARTIE 1961 BULETINE DE ŞTIRI; 7,00; 13,00;
aniversării partidului. Comitetul 19,00; 22,00; 23,52 (programul I ) ;
U.T.M. din C.S.H. s-a îngrijit Zilele trecute, la M ărtineşti, date, concurenţilor N. Bodea, DEVA: Portretul unui necu 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (programul
să Încadreze tineretul in forme raionul Orăştie, s-a organizat un M. Berceanu, E. Boldea, C. Bar- noscut ; HUNEDOARA: Confi
tinereşti de muncă, adecvate fie concurs „D ru m e ţii ve se li“ pe te cău şi E. Ifrim , li s-au acordat, dentul doamnelor; PETROŞANI: II).
cărui sector. ma : „Perspectivele luminoase drept stim ulent, urm ătoarele o- Cu orice p r e ţ; Nu vreau să mă
deschise de cel de-al IlI-lea b ie c te : un ceas de m ină, un sti însor; SEBEŞ : Pe cărările jun
In scopul desfăşurării unei Congres al P.M .R .“ lou, un termos şi numeroase glei; ALBA IULIA: ştrengarii;
munci organizate şi susţinute, cărţi. Culisele varieteului; SIMERIA:
comitetul U.T.M. a organizat Sala căm in u lu i cu ltural era Soldaţi fără uniformă; ORĂŞ
încă 42 de brigăzi de producţie arhiplină. Fem ei, bărbaţi — bă- C o ncu rsu l organizat de co m i TIE : Rozemarie ; 'Mizerabilii;
ale tineretului a reorganizat pe trîni şi tineri, veniseră pentru tetul com unal U .T .M -, şi-a atins
cele vechi' şi a luat măsuri pen a participa la acest concurs or pe deplin scopul propus. HAŢEG: Mexicul ciută; BRAD:
tru ca fiecare brigadă să-şi des g anizat pentru prim a dată în Discipolul diavolului; LONEA :
făşoare activitatea pe bază de comuna noastră. F. SERE Midman Panin; TEIUŞ: ivanna;
sarcini concrete cuprinse în pro C. G E O G E A N U Z L A Ţ NA No p ţ i l e Cabinei;
gramul de lucru lunar. ; Pentru brumoasele răspunsuri ILIA: Darclde; APOLDUL DE
corespondenţi
SUS: Misiune periculoasă.