Page 92 - 1961-03

' p i* , f
.ucrările Âdynării
Senerale a O.N.U.
vŞedinţa plenară din 23 martie
N E W Y O R K 24 (A g e rp re s).
— Iit după-am iaza zîlei de 23
martie, a avut Ioc şedinţa ple­
nară a Adunării Generale a
O .N .U ., Ia care a fost discutat
raportul Com itetului G eneral cu
p rivire Ia activitatea celei de-a
doua părţi a actualei sesiuni a
A d u n ă rii Generale şi la in clu­
derea pe ordinea de zi a unor
probleme suplim entare. A du n a­
rea G enerală a aprobat în una­
nimitate recomandarea ca se­
siunea să-şi încheie lu cră rile la
21 aprilie.
După aceea, Adunarea Gene­
rală a trecut Ia discutarea re­
co m an d ării C om itetului de a se
include pe ordinea de zi a se­
siunii problema situaţiei din An-
goîa, care a fost prezentată de
delegaţiile a 40 de state din
A frica şi A s ia . L a aceasta s-a
opus reprezentantul Portugaliei.
E! a calom niat ţările africane
independente. încercînd să le
acuze de amestec în treburile
interne ale P ortugaliei sl a de­
clarat că delegaţia sa nu va lua
parte la discutarea problemei
Angolei. După aceea, delegatul
Intervenţia delegatului romîn în Comitetul adoptat Declaraţia cu privire la
Politic Special al Adunări Generale
N E W Y O R K 24. T rim is u l spe­
cial Agerpres transm ite:
In şedinţele din dim ineaţa şi
după-am iaza zile i de 23 m artie
Comitetul Politic Special al A-
dunârii Generale a O .N .U . a
continuat discutarea problemei
situaţiei persoanelor de origine
indiană şi indo-pakistaneză din
Africa de sud. Guvernul U n iu ­
nii Sud-Africane promovează o
politică de segregaţie prin v io ­
lenţă faţă de populaţia de o ri­
gină indiană şi indo-pakistaneză
de aproape jum ătate m ilion lo ­
cuitori. R asiştii sud-africanl au
instituit un reg im de d isc rim i­
nare ra sia lă deosebit de cruntă
faţa de în treaga populaţie b ă şti­
naşe de culoare a ţării. Această
problem ă se discută începînd
din 1946 ia fiecare sesiune. Toate
rezoluţiile O .N .U . au fost insă ig ­ O .N .U ., politică care a transfor­
norate de guvernul rasist al U n i­
unii Sud-Africane care a conti­
a preşedinteluinuat’ politica sa de discriminare.
In faţa C o m itetu lu i se află un
proiect de rezoluţie prezentat
de 14 state in special afro-asia-
:<X5;
O ptela publică p ro gresista
d ie Germ aaisa ©ccidesatală
©ere
a problem ei germ ao e
BONN 24 (Agerpres). — In
legătură eu nota memorială a
guvernului sovietic în problema
germană, adresată cancelarului
F,F. Germane, Adenauer, opinia
publică progresistă din Germa­
nia occidentală cere insistent
guvernului federal să facă pro­
puneri în vederea rezolvării
paşnice a problemei germane
şl să dea un răspuns pozitiv
in problema Încheierii tratatu­
lui de pace cu Germania. Zia­
rul „Die Andere Zeltung" care
apare la Hamburg, publică un
articol în care critică poziţia
guvernului federal în problema
germană. „Bomn-ul — scrie zia­
rul — continuă să se crampo­
neze de afirmaţia că nu ar îi
posibilă încheierea tratatului
de pace cu cele două state ger­
mane. Acest lucru a fost decla­
rat precis de Adenauer tn ca­
drul conferinţei de presă de la
Bonn, cu puţin înainte de a
pleca In concediu. El afirma că
tratativele cu privire la trata­
tul de pace, propuse de Uniu­
nea Sovietică, sînt imposibile.
Cu toate că au trecut 16 ani
de ia zdrobirea fascismului hi-
tîerîst. cel de ţa Bonn continuă
să se opună încheierii tratatu­
lui de pace“.
Eeferindu-se la nota memo­
rială sovietică, ziarul scrie In
continuare: „Guvernul Uniunii
A rm atele frasees© ay syferst
noi pierderi în A lgeria
C A I R O 24 (A g e rp re s ). — C o ­
mandamentul suprem al A rm a ­
te! de eliberare naţio nală a A l ­
geriei a dat publicităţii un co­
municat despre operaţiunile m i­
lit a r i, care au avut Ioc între
cu tjţlie A rm atei de eliberare
r ona!â a Algeriei şl armatele
îr teze în perioada 12— 18
tn ij5. r A !*> .•.#*- •
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Mariie nr. 9. lşlefon: 188; 189; 75 Uita in numerar con iorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, or, 263,820 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică _1 tflri" — ©eva.
¦ggggggBBBBjBggw
P o rtu g a lie i a p ărăsit sala de
şedinţe.
Delegatul Liberiei a dat o ri­
postă cuvenită reprezentantului
portughez. Portugalia, a spus
el, încalcă în mod grosolan
drepturile om ului şi Carta O r ­
ganizaţiei N aţiunilor Unite. A-
dunarea Generală, a declarat
delegatul Lib e rie i, trebuie să
ceară P ortugaliei să înceteze
masacrarea populaţiei paşnice a
acestui teritoriu african.
La propunerea delegatului L i­
beriei, s-a procedat la votarea
nom inală în tim pul căreia 79
de delegaţii au sp rijin it propu­
nerea cu privire la discutarea
problemei „situaţia din A n g o ­
la". Spania ş! Uniunea Sud-
A îricană au votat îm potrivă, iar
8 deigaţii s-au abţinut de la
vot — şi anume delegaţiile A n ­
gliei, Belgiei, Franţei, Olandei,
Australiei, Luxem burgului, Re­
publicii Dom inicane şi Republi­
cii Panam a. Restul delegaţiilor
au lipsit. Adunarea Generală a
holărît să discute această pro­
blemă în cadrul şedinţelor sale
plenare.
tice care cer guvernului U n iu n ii
Sud-Africane să înceapă trata­
tive cu guvernele Indiei şi P a ­
kistanului in problema discu­
tată-
Reprezentanţii U . R. S. S.,
R .A .U ., Indoneziei, Ceylonului,
Liberiei, M exicului şi altor ţări
care au luat cuvintul la dezba­
teri, au condam nat cu hotărire
politica de discrim inare rasială
dusă de guvernul Verwoerd.
C itin d num eroase dovezi de
încălcare de către guvernul sud-
african a drepturilor omului, de­
legatul R .P. Romine, Cornel
Bogdan, a declarat printre al­
tele că problem a care se află In
discuţia Com itetului este un a s - '
pect al politicii de stat care v io ­
lează In m od fla g ra n t C arta
m at U n iu n e a S u d -A frica n ă în-
tr-un bastion al colonialism ului,
intr-un focar de conflicte şi în­
cordare In A fric a şi in întreaga
lume.
Putem afirma cu siguranţă, a
spus delegatul rom în, că m ai de-
paşm ea
Sovietica a deciarat că este
dispus să ţină seama de propu­
nerile constructive ale guvernu­
lui federal care ar corespunde
situaţiei existente. Se sublinia­
ză precis că proiectul sovietic
al tratatului de pace, propus
încă în 1959, nu este un ulti­
matum. La unele puncte ale
proiectului s-ar putea propune
modificări. Se propune guver­
nului de Ia Bonn să prezinte
chiar un proiect propriu.
Guvernul ds la Bonn arată
mereu interesul său pentru
Berlinul occidental. De ce în a-
cest caz nu este dispus să ducă
tratative cu privire la regle­
mentarea problemei Berlinului?
Nota memorială a U.R.S.S. 11
deschide şi In acest caz posi­
bilităţi considerabile".
Ziarul aminteşte că recent
la Konigswintere, în timpul
discuţiilor dintre oamenii po­
litici ai Angliei şi Germaniei
occidentale, deputaţii englezi
din partea partidelor conserva­
tor şi laburist „au opinat pen­
tru recunoaşterea R.D. Germa­
ne şi a frontierei Oder-Neise,
deoarece numai pe această cale
se poate obţine îmbunătăţirea
atmosferei dintre Vest şi Est".
„Tratatul de pace va fi sem­
nat în orice oaz“, subliniază
în încheiere „Die Andere Zel­
tung".
In urm a luptelor, se spune în
com unicat, arm atele franceze au
pierdut cîteva sute de oameni
morţi şl răniţi. Au fost distru­
se dmiă avioane m ilitare, 11
m aşini blindate *şi 16 cam ioane,
a fost aruncat în aer un eşalon
m ilitar. T ru pele algeriene au
capturat un tun şi o mare can­
titate de m uniţii.
,jx ttim e la ş îk â • .u ltim e le s îin L • x d îlrr u tle ş i i r l •juUim ela şîis©L
La Delhi s-a deschis
Sesiunea Consiliului
Mondial ai Păcii
DELHI 24 (Agerpres). — La
24 martie, In Palatul Ştiinţelor
de la Delhi s-a deschis sesiu­
nea Consiliului Mondial al Pă­
cii. La lucrările sesiunii iau
parte aproximativ 800 de cu­
noscuţi luptători pentru pace,
reprezentînd peste 60 de state
din Asia, Africa, Europa şi A-
merica.
Cuvintul de salut a fost adre­
sat delegaţilor la sesiune de
către Pandit Sundterlal, preşe­
dintele Comitetului prezidenţial
al Consiliului păcii pe întrea­
ga Indie, laureat al Premiului
Internaţional Lenln „Pentru în­
tărirea păcii intre popoare".
vreme sau m ai tirziu, cu sau
fără ajutorul O .N .U ., poporul o-
primat al U n iu n ii Sud-Africane
îşi va recăpăta libertatea şi
drepturile sale fundamentale, iar
sursele de conflicte care decurg
din actuala politică a acestui
guvern, vor fi astfel înlăturate.
In Încheiere delegatul rom în
C o rn e l B o g d a n a arătat că în
ceea ce priveşte delegaţia rom i-
nă, care se situează pe o poziţie
constantă îm potriva discrim ină­
rii rasiale este gata să sprijine
pe deplin orice h o tărlri ale
O .N .U . menite să pună capăt
politicii rasiste a guvernului U-
niunii Sud-Africane. Dezbaterile
continuă.
Conferinţa
N E W Y O R K 24 (A g erp res).
— T A S S transm ite:
In seara zilei de 23 m artie la
New Y ork a avut loc obişnuita
conierinţă de presă a preşedinte­
lui Kennedy. Preşedintele a în­
ceput conferinţa de presă cu o
declaraţie asupra situaţiei din
Laos. Nesocotind întregul istoric
al evoluţiei evenimentelor din
Laos şi m ăsurile întreprinse de
adm inistraţia Eisenhow er în în­
cercările ei de a răsturna g uver­
nul legal laoţian şi de a lega
această ţară de carul milita-r a-
m erican, K e n n e d y a încercat să
atribuie răspunderea pentru eve­
nimentele din Laos unor „g ru ­
puri controţate de com unişti".
Declaraţia preşedintelui a tră­
dat accente ameninţătoare. E l a
declarat printre altele că dacă
„actualele atacuri armate" nu
vor Înceta în Laos, atunci
S .U .A . şi aliaţii lor „vor ii ne­
voiţi să rezolve problem a unor
contram ăsuri". Totodată Kenne­
dy a su blin iat cii o asemenea
hotărire va fi „chibzuită m in u ­
ţios" atit la W ashington, cit şi
Seyrle ştiri • Scurte ştiri
ELlSABETH VILLE 2-1 (Agerpres).
După cum anunţă agenţia Reuter,
un reprezentant al Comandamentului
O.N.U. în Congo a anunţat că trupele
credincioase guvernului legal al Re­
publicii Congo au pătruns în oralul
Piana situat in nordul provinciei K.a-
langa. Ia 150 mile de Manono.
In momentul de ţaţă o jumătate din
oraş se află sub controlul trupelor gu­
vernului legal.
LONDRA 24 (Agerpres).
Primul ministru al Angliei, Mac-
millan, a plecat la ?4 martie într-o că­ docherilor „are a intrat în cea de-a
lătorie în timpul căreia va vizita Fe­ genţiei United Preş., International la
deraţia Indiilor de vest, S.U.A. şi Ca-
nada.
MONROVIA 24 (Agerpres).
Preşedintele Liberiei, lubman, a fă­
cut cunoscut printr-o telegramă „pre­
şedintelui“ impostor al Katangăi că nu
consideră de dorit vizita pe care
Chombe urma s-o facă la ?6 martie
la Alonrovia.
WASHlNGlON 24 (Agerpies)
Departamentul de Stat al o.U.a . a
convocat pe reprezentanţii , ţărilor
N.A.T.O. la un instructaj în problema
situaţiei din Laos. Instructajul a fost
DRUMUK SOCrAMSMÜhUr N r . 1P44
A treia conferinţă R. §. CEHOSLOVACA: Frum oase succes©
a popoarelor Africii obfinuaQ în dom eniul a g ric u ltu rii
C A I R O 24 (A g e rp re s). — L a coloniale refuză să ţină seama P R A G A 24 (A g erp res). C T K cii lucrătorilor din agricultură
C airo sosesc mereu noi delega­ de această exprim are a voinţei transmite : se datoreşte m ecanizării p r o o
ţii pentru a participa la cea de-a m ajorităţii covîrşitoare a ome­ selor de producţie, a p lică rii pe
treia conierinţă a popoarelor n irii. „Iată de ce a su blin iat In R .S . Cehoslovacă, produc­ scară largă a tehnicii noi si a
A fric ii, care se deschide Ia 25 A bdulaye D ialio, cea de-a treia tivitatea m uncii in agricultură metodelor raţionale de muncă.
martie. L a conierinţă au lost in­ conferinţă a popoarelor A fricii, pe cap de lucrător s-a dublat In u ltim ii 5 ani pentru dezvolta­
vitaţi reprezentanţi a 69 dife­ care începe Ia C a iro , trebuie să în com paraţie cu perioada ante­ rea a g ric u ltu rii au fost inves­
rite o rg a n iza ţii din 36 ţări a fri­ constituie un nou pas de Im­ belică. Pentru perioada 1960— tite anual 6-7 m iliarde coroane.
cane. portanţă excepţională în opera 1965 se prevode o nouă creştere
de în tărire a so lid a rită ţii şi u n i­ de 50 la sută, in tim p ce n u m ă ­ G rad u l de m ecanizare a lu cră ­
in in tervalu l de un an ce s-a tăţii popoarelor africane în lupta rul lu cră to rilo r se va reduce de rilo r de arătură a crescut de la
scurs de Ia cea de-a doua con­ pentru eliberarea lor". la 1.491.000 la 1.224-000. 58 la sută in 1957 la 80 la sui.'
ferinţă a popoarelor A fricii, ca­ in 1960, iar la sem ănături --
re a avut loc Ia T u n is, pe acest Creşterea productivităţii mun- de la 43 la sută la 76 la sută.
continent s-au produs mari I5‘ i"’' „ ‘'if" < , +>-, - -•y ' •"
schim bări şi acestea după cum
a declarat unui corespondent al > . ' '''' ' >' ’P t
agenţiei T A S S Abdulaye Dialio,
¦^ L m -
secretar general al Secretaria­
tului permanent al Conferinţei
popoarelor din întreaga Africă
pun o am prentă pe cea de-a
treia conferinţă.
Adunarea Generală a O .N .U . a
acordarea independenţei ţărilor
şi popoarelor coloniale. D ar po­
poarele A fric ii se co n vin g din
proprie experienţă că puterile
--------- © ----------- mPm
S. U. A. sprijină Cooperativele agricole unice şi p ersonalul ferm elor agricole de stat din Republica Socialistă
pe rebeiii din Laos
Cehoslovacă au pornit o acţiune pentru realizarea cin cin a lu lu i in a g ricu ltu ră in 4 ani.
LONDRA 24 (Agerpres).
Sub titlul „S.U.A. îşi înăspreşte li­ IN F O T O ; lu cră ri de d re n a re la cooperativa a g ricolă unică din C ira b ra n y .
nia faţă de Laos", ziarul englez „The
Sunday Times“ publică o corespon­ ------------------------------------- 'înmirwin ------------------------- -------- --
denţă dîn Washington în care se spu­
ne că guvernul american este ferm ho- IN COREEA DE SUD
tărît să sprijine guvernul rebel al lui
Boun Oum, „chiar prin trimiterea de Am I©© p u tern ice dem onstraţia
trupe, dacă aceasta se va dovedi nece­ de protest
sar". Corespondentul arată în conti­
nuare că Administraţia Kennedy este S E U L ' 24 (Agerpres). ! P a rticip a n ţii la m itin g au a- lă de poliţie a avut loc o cioc­
foarte îngrijorată de succesele forţelor doptat In unanim itate o scriso a ­ nire. M a i m ulţi dem onstranţi au
populare laoţiene şi în consecinţă a re adresiată p rim u lu i m inistru fost a-restaţi.
sporit în ultimele zile livrările mili­ Tian Men şi un apel adresat
tare, „pentru a susţine moralul scă­ P a rlam en tu lu i. In apel se a ra ­ Agenţia D ongyang Tongsin
zut“ al trupelor rebele. tă că dacă legea antidem ocratică relatează că la 23 martie â avut
va fi adoptată, cei ce v o r vota loc un m iting de masă şi in o-
de presă în favoarea legii vor fi conside­ raşul Masan.
raţi trădători de popor. După
m iting a avut loc o dem onstra­ Partide politice şi organizaţii
ţie. M iile de dem onstranţi, p rin ­ publice din Coreea de Sud au
tre care un mare num ăr de stu­ dat pu blicită ţii la 23 m artie de­
denţi, purtau pancarte pe care claraţii protestind împotriva pro­
era s c r is : „N u putem să m ai iectului legii fasciste şi a .m a ­
indurăm foamea", „T ian Men, su rilo r represive luate de auto­
Kennedy Dem onstraţii ¦ ale populaţiei predă puterea poporului". Intre rităţi îm potriva participanţilcv
demonstranţi şi o unitate m obi­ la dem onstraţiile care au avui
sud-coreene continuă să aibă loc loc în diferite oraşe sud-coree­
exsEEamoocem ne tn ultim ele zile.
în diferite oraşe din Coreea de
la conferinţa m iniştrilor A faceri­ sud. La 23 m artie peste 5.000
lor Externe ai ţărilor S.E.A.T-O .,
care se deschide la 27 m artie la de locuitori ai o ra şu lu i P u san
Bangkok.
au participat la un m iting şi o
In încheierea declaraţiei sale
Kennedy a com unicat că în mo­ demonstraţie de protest îm potri­
mentul de faţă S .U .A . duc cu
mai multe ţări tratative asupra va proiectului legii fasciste pre-
situaţiei din Laos. După cum a
declarat preşedintele, scopul a- văzînd m ăsuri represive îm potri­
cestor tratative este de a se ob­
ţine o rezolvare paşnică a pro­ va forţelor democratice. D em o n s­
blemei laoţiene. Kennedy a a-
firm at că S .U .A . ar urm ări „o tranţii >au adunat în piaţa sta­
adevărată neutralitate" a aces­
tei ţări. ţiei de cale-ferată in cu rsu l du-
întrebările puşe preşedintelui pă-arniezii pentru a-şi manifesta
după declaraţie erau în m a jo ri­
tate covtrşitbare în legătură d i­ solidaritatea cu demonstraţiile
rectă sau indirectă cu eveni­
mentele din Laos. D ar in răs­ care au avut loc la Seul şi Tae-
punsurile sale Kennedy a pre­
ferat să nu depăşească cadrul gu.
declaraţiei făcute. E l a refuzat
să confirm e sau să dezmintă in­ Cf.ratt — Irate, dar...
form aţiile apărute în presa a-
merîcană, potrivit căreia S.U .A. Ambasadorul eu însărcinări împotriva acestei concurenţe. înlăturat deloc primejdia ae
au trim is spre L ao s nave de speciale al preşedintelui Ken­ Una din măsurile prin care oare se temeau americanii. A-
război avînd detaşamente de in ­
fanterie m arină la bord. nedy, dl. Harriman, nu cu­ Londra şl Washington sperau genţia „France Presse" refe-
noaşte înţelepciunea popoare­ să oprească acumularea de re­ rindu-se la acestea, spune că
lor El a sosit la Bonn, la „fra­ zerve de aur şi dolari de că­ schimbarea cursului mărcii
tele" său Adenauer. fără să tre Germania federală, a fost vest-germane este .mai degra­
ntie că, Indiferent de frăţie, şi această schimbare a cursu­ bă un gest simbolic faţă de
brinza se plăteşte' totuşi cu lui mărcii. Creşterea cursului dolar decit o măsură eficace“
bani.
mărcii faţă de dolar sporeşte Di. Harriman are o misiune
Dl. Harnman este un om preţurile articolelor vest-ger­ dificilă Sosit la Bonn el vrea
optimist. Şi nu numai domnia mane la export. In acelaşi să obţină mai mult, să forţeze
sa. Mulţi oameni de afaceri timp ea reduce preţurile arti- un pic mina acestui fraţe care
din Statele Unite ale Ameri coie.or americane la importul se arată atit de zgîrcit.
cii au luptat în ultimii ani cu în R.F.G. Dar dl Harriman şi-a gre­
optimism, ca să obţină din De aceea, nu-i deloc de mi­ şit socotelile. Dacă domnia sa
partea guvernului Republicii mare bucuria cu oare au primit nu cunoaşte proverbul ou
făcut de Graham Parsons, secretar de Federale Germane creşterea trusturile americane vestea brinza, moncpoliştii vest-ger-
stat adjunct pentu problemele Extre­
mului Orient. oficială a cursului mărcii vest- pregătirii acestei schimbări a mani se pare însă că-1 cunosc
LONDRA 24 (Agerpres). germane faţă de dolarul ame­ cursului mărcii vest-germane. foarte bine.
Sam Taylor, membru al Partidului
Comunist din Marea. Britanic, a fost rican. De ce-i durea atit de Bucuria a fost cu atit mai Ina.nte ca dl. rldrriman să
reales in Comitetul executiv naţional
al Sindicatului naţional al minerilor tare pe financiarii americani mar? cu cit americanii se aş­ deschidă gura şi să-şi expri­
britanici unde va reprezenta comitatul
Yorkshite. soarta mărcii vest-germane ? teaptă ca această măsură să me nemulţumirea faţă de pa­
SANTIAGO 24 (Agerpres)
In fihile continuă greva generală a Chestiunea e simplă. In ul­ fie ii: realitate doar „un prim sul prea modest făcut ptnă
doua săptămînă. Potrivit .datărilor a- timii ani, Germania federală, pas modest pe aalea aplană­ acum, autorii schimbării
pompată şi ajutată din bel­ rii dificultăţilor balanţei de cursului mărcii au Întins pe
şug de confraţii săi occiden­ plăţi a S.U.A.“. Citatul este neaşteptate miinile şl au ce­
tali, s-a dezvoltat mai repede luat dintr-o declaraţie a În­ rut plata. Frate, frate, dar
declt xşi Închipuiau trusturile suşi ambasadorului special al brinza e pe... tunuri Fiindcă
americane. Dar, aşa cum au S.U.A., Harriman. Ministrul nu bani au cerut capitaliştii
mai păţit de citeva ori în is­ de finanţe de la Washington /est-germanl în schimbul
toria ultimelor decenii, cres- e vi el plin de speranţe. Dom­ brinzei financiare furnizate a-
23 martie guvernul a trimis în portul cîndu-le pofta de mincare şl nia sa declară că speră ca merlcanllor Plini de principii
Valparaiso unităţi ale infanteriei ma­
rine pentru a asigura protecţia spăr. adunînd ceva bănuţi ca să-şi după acest prim pas, R.F.G. şi neuitind muzica ce Ie pla­
gătorilor de grevă.
cumpere o porţie ca lumea, va lua „in grabă1 şi alte mă­ ce atîta, cercurile militariste
LONDRA 24 (Agerpres). capitaliştii vest-ger mani au suri în continuare m acelaş /est-germane cer tot mai in­
Hugh Gaitskell, liderul partidului la­ găsit masa ocupată. Cum foa­ sens sistent ca Bundeswehrul să
burist, a răspuns negativ la scrisoarea mea este un bun sfătuitor, ei fie inarmat cit mal grabnic
celor ,8 deputaţi laburişti prin care nu s-au dat în lături să-şi fa­ se pare însă că monopoliş- cu arme atomice. Ceea ce dă
se cerea reintegrarea celor cinci la­ cii est-germani nu alimentea­ de tnţeles unul om cu mintea
burişti ca membri al grupului parla- că loc Ia masă cum au putut. ză cu prea mare entuziasm limpede că nu numai dl. Har-
mentar. Cei cinci depuiafi au votat îm­ Concurenţa trusturilor vest- rlman, dar nici fraţii săi. re­
potriva instrucţiunilor conducerii de german« a dat multă bătaie speranţele confraţilor lor de vanşarzii vest-german), n aw
dreapta a partidului, ei au votat împo­ învăţat nimic din lecţiile is­
triva bugetului militar al guvernului. de cap capitaliştilor englezi, peşte Ocean. Măsura luată a toriei.
francezi şi americani. De cîţi- dus la scumpirea produselor
de export vest-germane doar
va ani încearcă el să lupte cu 5 la stuă, fapt oare n-a P. D.