Page 93 - 1961-03
P. 93
PROLETARI DIN TOATE TARILE, (JNITl-VAl O nouă victorie a ştiinţei sovietice
x r a - D e v a — \------------------------------------------------------------------------------
iimirisBciaUmulul » Magazin — pagină A fost lansata şi readusa
specială (pag. 2-a) ; pe Pamînt cea de-a 5-a
• Calitatea producţiei navâ-satelit
— obiectiv principal al
Anw5 XSII. Nr. 1945 Duminică 26 martie 1961 4 pagini 20 bani întrecerii socialiste (pag. M O S C O V A 25 (A g e rp re s). cika" — şi cu alte organisme
T A S S tra n s m ite : In confor v ii, sisteme telemetrie şi de
3- a) ; televiziune, aparataj radiotehnic
• Mesajul adresat de mitate cu pianul lu crărilor pen pentru m ăsurători asupra tra
tru cercetarea spaţiului cosmic, iectoriei şi aparataj de radioco-
N. S. Hruşciov conferinţei la 25 m artie 1961 în U niunea m unlcaţii.
popoarelor Africii (pag. Sovietică a fost plasată pe o or
4- a). bită în ju ru l P ă m în tu lu i cea A p a ra tu ra de bord a navei a
tş^jX3aou»e\XLji*vta’ ^,îLLij&nusBaiBBizsî^^ de-a 5-a navă cosm ică. funcţionat normal în timpul
Ţelul principal al acestei lan zborului.
EmEEM In în tîm p in a re a a n iv e r s a rSI a 4 0 d e ani sări este perfecţionarea conti După îndeplinirea program u
wmvmmfii d e la înfiin ţarea p a rtidului nuă a construcţiei navei satelit lui de cercetări prevăzut, în u r
şi a aparatelor instalate pe a- ma unei comenzi, nava-satelit
Lupfa pentru continua îmbunătăfire ceastă navă, menite să asigure a coborît în aceeaşi zi cu succes
a produselor —cauză a tuturor desfăşurarea proceselor vitale de pe orbita în ju ru l P ă m în tu
oamenilor muncii ale om ului în tim pul zborului lui şi a aterizat în regiunea
său în spaţiu! cosm ic şi al în stabilită.
toarcerii sale pe P ăm înt.
Cercetarea prelim inară a na
N a va-sa telit s-a deplasat pe vei aterizate a demonstrat că
o orbită apropiată de cea sta starea a n im a lu lu i de experienţă
bilită prin ca lcu l : perioada de este norm ală.
revoluţie a fost de S8,42 m in u
te, înălţim ea p erigeului de In urma la n s ă rii celei de-a
178,1 km., în ălţim ea apogeului 5-a nave satelit sovietice şi a
Otel tot Un început' bun de 247 km. de la suprafaţa Pă- întoarcerii cu succes a acesteia
m întului. iar înclinaţia orbitei de pe orbită, au fost obţinute un
faţă de planu l ecuatorial este mare num ăr de date valoroase
Directivele C.C. tic mediu al a- Zilele trecute, la tabriea de cără de 64 grade 54’. atît despre funcţionarea navei
midă din Pricaz a început din nou Greutatea navei-satelit este şi a aparatelor de pe navă, cît
al P.M.R. cu pri Ing. M IH A I G R I G O R E nului 1960. procesul de producţie. In acest an, co şi despre influenţa co n d iţiilo r de
vire la criterii Creşterea con lectivul de aici trebuie să pună la dis de 4.095 kg. (în afară de g reu zbor asupra organism elor vii.
poziţia constructorilor din regiune circa tatea ultim ei trepte a rachetei
le principale ale şef adjunct al secţiei O.S.M. nr. 1 tinuă a indice 8.000.000 bucăţi de cărmizi. Pentru a purtătoare). In prezent aceste date sînt
se putea face faţă acestei sarcini con studiate şi prelucrate. O rg a n is
întrecerii socia G. S. Hunedoara lui de utilizare ducerea întreprinderii de industrie lo Pe nava-satelit a fost insta mele vii, care s-au aflat în na
cală „1. G. Frimu“ din Orăştie a luai lată o cabină cu un anim al de vă, sînt puse sub observaţie.
liste în cin a cuptoarelor o seamă de măsuri. In primul rînd tre experienţă — cîinele „Zviozdo-
buie amintite măsurile menite să a-
stea aniversării a 40 de ani de a făcut ca şi in primele 15 zile sigure nu numai o îndeplinire ritmică
a sarcinilor de plan ci şi o calitate su
Ia înfiinţarea Partidului Comu ale lunii In curs, oţelarii aces perioară a produselor.
nist din Rominia au pus In tei secţii să dea peste planul Materia primă (argila) este asigu
rată pentru întreaga producţie a anu
faţa colectivelor de muncă din de producţie 1.595 tone oţel. lui. Acest lucru se datoreşte faptului P le n a ra Consiliului Centrai
că încă din timpul iernii s-an stabilit
cadrul combinatului nostru Rezultatele obţinute în ceea loturile de argilă de calitate bună şi al Sindicatelor
s-a trecut la maceratul (fărâmiţatăI)
sarcini deosebit de importante, ce priveşte creşterea producţiei ei. De asemenea nisipul pentru degre- din ULepuMIca P o p u la ră Momîaiă
sat s-a extras din cariera proprie în
pentru rezolvarea cărora tre au făcut ca oţelarii secţiei a In zilele de 24 şi 25 martie a avut loc Plenara Consiliu
lui Centrai al Sindicatelor din Republica Populară Rcxmînâ.
buie întărită ‘ orientarea spre l-a să se angajeze in cinstea,
La lucrările Plenarei au luat parte în afară de membrii
Introducerea cu curaj a tehni aniversării partidului să dea în şi membrii supleanţi ai Consiliului Central al Sindicatelor,
invitaţi din partea Uniunii Tineretului Muncitor, din partea
cii noi. cursul anului 1961 cantitatea de unor ministere, reprezentanţi al presei.
Necesitatea introducerii teh 10.000 tone oţel peste plan. Plenara Consiliului Central al Sindicatelor a dezbătut sar
nicii noi şi a metodelor avan Aşa cum s-a văzut, introduce
sate de lucru se face simţită rea cu succes a metodei de su
cu o deosebită tărie în secţiile praîncărcare a cuptoarelor şl
In primele d o u ă decade ale acestei luni, brigada comunis vechi ale combinatului. De fapt, folosirea cu curaj a tehnicii noi,
tului Andrei N a g y de la m i n a Lupeni şi-a depăşit planul cu
denumirea de secţii vechi a- in ceea ce priveşte construcţia
3 la sută. Alegind cu atenţie sterilul vizibil, ea a extras căr proape că a început să fie lip cuptoarelor Martin, au asigurat cantităţi suficiente. Pentru a se evita cinile ce revin sindioatelor pentru traducerea în viaţă a Direc
sită de sens, datorită transfor 0 creştere simţitoare a produc pătrunderea de granule prea mari în tivelor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn
bune de b u n ă calitate.
I N C L I Ş E U : Minerii Andrei N a g y şi Vasile Manea. mărilor tehnice radicale aduse ţiei de oţel. Recentele Directive produsul finit, nisipul a fost cernut cu privire la criteriile principale ale Întrecerii socialiste în
de către colectivele de muncă ale partidului au orientat acti odată cu o sită de 5 mm. iar acum se cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului
ale acestor secţii. vitatea colectivelor de munci cerne din nou cu o sită de 3 mm. Pro Comunist din Romînia. Plenara a adoptat măsuri pentru îm
Flecare zi bună de lucru Printre colectivele care au tori, tehnicieni şi ingineri din cesul de producţie va avea o continui bunătăţirea activităţii sindicatelor In organizarea întrecerii so
luptat cu hotărîre pentru in siderurgie în primul rînd spre tate şi datorită mecanizării transportu cialiste, pentru transformarea acesteia intr-o largă mişcare de
troducerea tehnicii noi, pentru rezolvarea problemelor legate lui materiei prime de la carieră la masă a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, pentru o ca
sn e îm p " fo lo s it ă din p lin perfecţionarea utilajelor exis de calitatea producţiei, de mic presă prin dotarea cu o locomotivă litate superioară a produselor în toate ramurile economiei na
tente, în aşa măsură îneît a- şorarea rebutului, a declasate Diesel. ţionale.
ceste utilaje, să atingă indici
Cu forţe sporite gunoi de grajd, au semănat 7 ha. echivalenţi cu cei obişnuiţi la lor. Merită a fi evidenţiată şi folosirea In legătură cu alegerea tovarăşului Gheorghe Apostol In
cu ovăz, au curăţat şi stropit un agregatele moderne, se numă metodei sovietice Kartaţev de uscare a funcţia de prlm-vlcepreşedinte al Consiliului de Miniştri al
Gospodăria agricolă colectivă din număr de 4.850 pomi fructiferi. ră şi cel de la secţia a I-a In urma unei profunda anali cărămizilor. Această metodă, care se Republicii Populare Romlne, Plenara l-a eliberat din funcţia
Şpring, raionul Sebeş, a luat fiinţă O.S.M. ze a sarcinilor trasate prin Di referă la aşezarea cărămizilor în stivă de preşedinte al Consiliului Central ai Sindicatelor.
în luna ’ianuarie 1961. De la înce Colectiviştii din Tuştea au trans rective, colectivul de muncă a şi în unghiuri diferite, asigură obţi
put, colectiviştii de aici au hotărât portat şi împrăştiat pe ogoare 520 Anul 1960 a constituit pentru secţiei noastre s-a angajat ca nerea unei umidităţi sub 8 la sută şi Plenara Consiliului Central al Sindicatelor a ajes pe tova
să muncească cu tragere de inimă tone gunoi de grajd, au însămînţat muncitorii, tehnicienii şi ingi Ia sfîrşitul anului In curs pro scurtează timpul de Uscare cu 40 la răşul Isac Martin In funcţia de preşedinte al Consiliului Cen
nerii de aici un an de muncă centul de rebut să fie redus cu sută. De asemenea, prin folosirea meto tral ai Sindioatelor din Republica Populară Romînă.
pentru a ridica tînăra lor unitate II ha. cu ovăz, 5 ha. cu orz, 10 ha. încordată, în scopul ridicării 54 la sută faţă de adlmis. Pen dei amintite se înlătură rebanchetarea
tru realizarea acestui angaja Plenara a hotărît eliberarea tovarăşului Mihai Marin din
cu borceag şi au pregătit terenul funcţia de secretar al Consiliului Central al Sindicatelor în
socia listă în rînd cu celelalte mai pentru însămînţarea a 10 ha. cu indicelui de utilizare al cuptoa ment, conform dinamicii stabi (remînuirea) cărămizii atunci cînd e legătură ou trecerea sa în altă muncă.
vechi din raion. Astfel, pînă la 16.111 cartofi. relor la nivelul realizărilor de lite, dinamică după oare în ul proaspătă, ceea ce duce şi la evitarea
a.c. au însămînţat 20 ha. cu ovăz, frunte pe plan internaţional. timele cinci luni ale anului re spargerilor. Mai trebuie spus că cele Plantează puieţî
J0 ha. cu floarea-soarelui şi cu 3 Colectiviştii de pe raza comunei Datorită efortului colectiv, me butul nu trebuie să depăşească două prese au fost reparate, acum func-
ha. mai mult grîu de primăvară Bertheiot au semănat orzul, ovăzul, toda de supraîncărcare a cup 1 la sută, s-a stabilit un plan ţionînd din plin; şoproanele pentru us Cetăţenii satului Glodghileşti, raionul mi lor“, ei au plantat peste 750 puieţi
decît au avut planificat. Paralel cu grîul de primăvară şi borceagu! pe toarelor, folosind rina bifurca concret de măsuri, plan care a care, pregătite ; pentru a se putea lucra ilia, au efectuat 250 ore de muncă pa de salcîmi.
însămînţările au fost curăţate 500 150 ha., iar în prezent fac pregătiri tă basculantă, a dat rezultatele Început să fie tradus în viaţă. şi pe timpul nopţii, s-a făcut electri triotică la plantatul puieţilor. Astfel,
ha. semănate cu grîu de toamnă; pentru însămînţatul cartofilor şi scontate, reuşindu-se ca în lu ficarea carierei, iar acum se execută pe locurile numite „Jenea“ şi „Mă T. L A Z A R E SCU
au pregătit 40 ha. pentru cartofi porumbului. na februarie a anului 1961 să Datorită schimbărilor surve reparaţii la cuptoarele pentru arderea gura“, ei au plantat pin negru şi sal- muncitor
şi tutun şi au mai curăţat 82 ha. se atingă un indice calendaris nite In procesul de elaborare cărămizii. cîm, pe o suprafaţă de 1 hectar.
fînaţ şi 384 ha. cu păşune. M. DAJU, A. SILVIU tic de utilizare al cuptoarelor al oţelului, prin introducerea Unde mergem azi?
şi A . M Ă G U R E A N U cu aproape 12 la sută mai Supraîncărcării, plănui de mă- Ga urmare a ncestor măsuri, pla VICTOR HANEŞ
corespondenţi mare decît indicele calendaris- nul de producţie a fost îndeplinit şi secretar al Sfatului popular
(Coniinuare In pag. 3-a) depăşit încă din primele zile, obţinîn-
din Burjuc
Colectiviştii din brigada H-a, Inovatorii distileriei de gudroane du-se totodată şi o cărămidă de bună ? o in cadrul turneului pe
printre care Ilie Marcu, Vasile Să- calitate. Numai tntr-o singură zi, de $i utemiştii de la Sfatul popular al care-1 întreprinde prin regiune,
liştean, Ismaila Istrate, Ilie Săliş- nildă, s-au dat peste sarcinile de plan oraşului Orăştie, participă la acţiunea Teatrul de stat „Valea Jiului"
tean şi Vasile Somănici au depus (0.000 de cărămizi. patriotică de plantare a puieţilor. din Petroşani prezintă astăzi in
mult interes la efectuarea muncilor Astfel, pe locul numit „Dealul Pe- sala Teatrului nou din Hune
I M.
agricole de primăvară. oOOOOOOOOCKX oooooooooc^ doara, spectacolul „Ecoul înde
g In carnetul secretarului or. părtat“.
TRAIAN TOA1UŢA O ganisaţiei de partid de la Dis- tarul organizaţiei de bază de rimentare se află inovaţia ŞTIRILE ZILEI
corespondent g tileria de gudroane din Hune • Incepînd dc la orele 9, în
la distileria de gudroane, in „Economizor la cazanele de la sala şcolii pedagogice din ora
In raionul Haţeg doara, găseşti tot ce te inte stalatorul şef de echipă, lu- şul Deva, se va desfăşura faza
resează în legătură cu pro liu Şuşan. centrala termică a distileriei Cu pla n u l trim e s tria l laminat 3.170 tone blumuri peste plan. orăşenească a celui de.al VI-
La Galaţi, colectiviştii lucrează ducţia, economiile, brigăzile de gudroane“ — pentru care îndeplinit Trebuie menţionat faptul că în acest lea concure al echipelor artis
— Al treilea — continuă se cabinetul tehnic, serviciul me- an, Iaminatorii au redus rebutul sub
fruntaşe şi, mai nou, angaja cretarul - este inginerul Ser- eneraeticul Combi-
mentele luate în cinstea ani gin Antonovici, al patrulea,
de zor pe. ogoare şi în livadă. Et versării partidului. maistrul Wilhelm Horst. Pri natului siderurgic Hunedoara Colectivul laminorului de 650 mm. nrncenful admis. tice de amatori.
au transportat la cîmp 500 care cu mul din rîndul de sus, mais şi-au dat avizul favorabil — ai C.S. Hunedoara a raportat în di
Secretarul nu apelează prea trul Dumitru Baboi, are cele va aduce o economie anuală mineaţa zilei de ieri, îndeplinirea pla Pentru dezvoltarea o In localităţile Alba Iulia,
IM des la carnet. Cunoaşte date mai multe inovaţii propuse şi de cel puţin 700.000 lei. nului primului trimestru al anului cu p o m icu ltu rii Burjuc (raionul llia), Biieşt
le cuprinse în el, aproape pe rent. La acest succes s-a ajuns prin (raionul Haţeg), Geoagiu (ra
de rost. De dala aceasta, l-a aplicate în acest an. Cel de la Asigurarea progresului teh aplicarea unor măsuri tehnice şi or Ieri, au început la staţiunea expe ionul Orăştie) şi Răhău (raio
scos din buznuar şi dintre fi planşă, este maistrul Schnei- nic continuu, introducerea la ganizatorice cum ar fi trecerea la la rimentală horticolă din Geoagiu, lu nul Sebeş), se vor întrece as
lele lui a ales o fotografie. locul de muncă a proceselor o minarea oţelului pentru ţevi cu ghi crările consfătuirii interregionale cu tăzi în cadrul fazei raionale a
der Gheorghe. daje cu role, îmbunătăţirea schemei caracter pomicol, organizată de Minis celui de-al Vl-lea concurs, cele
— Poate, vă interesează — Grupul de inovatori de la tehnologice avansate, in sco- g terul Agriculturii. • mal bune echipe artistice de a.
ni s-a adresat secretarul. Este Distileria de gudroane din l-lu- pul îmbunătăţirii calităţii pro- g de laminare, stabilirea regimului ter matori.
grupul de inovatori, de aici de nedoara nu s-a m:ulţurait să duselor şi creşterii productivi- La consfătuire participă delegaţi ai
La gudroane. Planul de îmbu mic de încălzire a blumurilor, pe sor ® Uniunea regională a coo
nătăţire a calităţii produselor dea viaţă numai obiectivelor tăţii muncii, iată ce preocupă G.A.S.-urilor şi G.A.C.-urilor din re perativelor meşteşugăreşti orga
noastre prevede, printre alte timente. nizează în sala cinematografului
le, înlocuirea cu tablă a im- cuprinse în planul de imbu- intens In aceste zile pe har- giunile Braşov, Banat şi Hunedoara, „Filimon Sirbu" din oraşiţl Deva
g pletiturii de sirmă de la cen- reprezentantul Ministerului Agricultu o paradă a modei şi coafurii
g trifuge. Aceasta va proteja r.ătăţire a calităţii produselor, nicul. colectiv de inovatori de Numai în luna martie, pînă ieri di rii, al Departamentului Gostat, respon la care îşi vor da concursul şi
o materialul filtrant şi va duce sabilii cu problemele horticole din ca unele cooperative meşteşugăreşti
o la o mai bună centrifugare a Despre dorinţa acestui harnic Distileria de gudroane din A mineaţă, colectivul secţiei respective a drul secţiilor agricole ale sfaturilor din Bucureşti. Parada va avea
x naftalinei; instalarea a două populare regionale şi responsabilii cu loc la orele 18 şi 21.
g supape de reglare pe conduc- colectiv, de a aduce noi im- Hunedoara. GH. LUPAN ?0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < X X X > 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 problemele horticole din cadrul Trus
C tele de reflux la coloane, in bunătăţiri procesului de pro tului regional Gostat. • Astăzi începe returul cam
9 vederea îmbunătăţirii funcţio- pionatului regional la fotbal ca
' nării pompelor de reflux; au- ducţie, de a perfecţiona apa Consfătuirea are drept scop dezba re se va desfăşura conform pro
h tomatisarea sistemului de ali- terea problemelor privind refacerea şi gramului, în cele mai impor
g mentare cu energie electrică ratele şi utilajele de aici, vor dezvoltarea patrimoniului pomicol în tante oraşe şi centre muncite,
a cristalizatoarelor. Autorii ce regiunile respective. reşti din regiune.
lor trei inovaţii, aplicate deja, besc şi alte inovaţii, unele a-
Consfătuirea îşi desfăşoară lucrările • In oraşul Hunedoara, a
plicate în acest an, altele in şi astăzi. avut loc ieri şi continuă şi as
tăzi o interesantă competiţie de
curs de aplicare.
Să enumerăm citeva din ele:
„Recuperarea aburului de
înaltă presiune,, necesar încăl
zirii blazei de rectificare a
naftalinei". Inovaţia va adu
ce anual o economie de apro
ximativ 250.000 lei şi va scurta
Mishsv,>j sînt cei pe care-i vedeţi în fo timpul de rectificare a nafta Consfătuirea regională volei la care îşi dau concursul
a educatoarelor echipe din oraşele Baia Mare,
tografie (clişeul alăturat). linei cu 30 la sută. „Alimen Arad, Cluj, Gîmpia Turzii, Br.
Am solicitat date suplimen tarea cazanelor cu apă, cu a- Petru Groza şi Hunedoara. Com
petiţia se desfăşoară în cadrul
Lucrină la secţia de înno tare la explicarea acestei fo jutorul injectorului, înlocuind Sîmbătă dimineaţa, în sala festivă „Cupei primăverii“.
bilare a fabricii „Vidra“ din pompele Duplex", este o altă a Sfatului popular regional, a avut
Orăştie. muncitorul ştefan tografii : inovaţie aplicată în 1961. Pe loc o consfătuire a educatoarelor din « In jurul orei 16,30, pe sta
— Primul din rtnăul de jos, lingă faptul că inovaţia asi
de la stingă spre dreapta, este dionul „Corvinul“ din Hunedoa
cazangiul Mihalache Bulafca, gură exploatarea normală a
Mohai îşi depăşeşte silnic regiune. Cu acest prilej, s-au discu
norma cu 14 pînă la 16 la pe al doilea îl cunoaşteţi... cazanului, ea aduce şi o eco tat o serie de probleme importante ra se va desfăşura meciul din
sută, dînd totodată produse In adevăr, pe al doilea îl nomie anuală de aproximativ privind îmbunătăţirea muncii din do tre formaţiile Corvinul din lo
de cea mai bună calitate. cunoşteam. Este chiar secre- 200.000 lei. In curs de expe- meniul învăjămîntului preşcolar pe li calitate şi Casa Centrală a Ar.
nia educaţiei patriotice a celor mici. matei.
*••••,- - r .V T* I
Va Wa av A« vA >A' VA VA ^A ' A/ VA VA ' /AVAVaVAVAVAv A' VAVAVAVAV /A ; 0 C 0 0 0 0 O O O O C O O O O O O O O >0 .O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C © O C C C C C O C C C C 3 C C C O O C C / nx?runonBMr>j17*UCBBCSWnpH— — BBUCT