Page 94 - 1961-03

Pa!?. 2 D H L , \ i r i s o c / a u s m i '-l u í Nr. 1S45

O operaţie pe inimă

filmatăÍ V W V W W V W N

Pe pupitru s-au aprins mB 9m Cineaştii cehoslovaci au fil­ unei inimi artificiale, opera­
mat o operaţie pe inimă exe­ ţia a fost întreruptă.
umsni roşun o • Ultimele cercetări geofizice arată cutată la clintea chirurgica­
•H că globul pâmîntesc .se îngraşă" con­ lă nr. 2 a spitalului facultă­ După 10 zile profesorul
tinuu ? In cei aproximativ 3.500.000.000 ţii din Brno, condusă de Navratila a deschis inima
de V. GOLOVACEV ani de cînd există planeta noastră lun­ prof. Jan Navratila. bolnavului pentru a doua
gimea ecuatorului a crescut cu 0,6 oară. El a extirpat tumoarea
Rgdtgtííle sint duşmanii tun suport special se află un mm. pe an. Cauzele acestui fenomen Vlastimil Syrovy, tehnician care clntărea 98 grame.
nu au fost încă suficient elucidate. la studioul de filme din Pra- Timp de cinci ore şi 13 mi­
oamenilor, ele poţ fi insă Şi cub din m.asă plastică. Pro­ ga, suferea de stenoză mi­ nute cit a durat operaţia, o
• Recent, pe litoralul de est al trală. Medicii au hotărit să inimă artificială a substituit
folositoare. In laboratorul prietăţile ei au fost studia­ recurgă la o intervenţie chi­
S.U.A. un pescar a prins in plasa sa rurgicală. Dar etnd au des­ inima pacientului, in timpul
Institutului pentru prelucra­ te amănunţit in laborator, chis inima au constatat că operaţiei au fost înlocuiţi opt
bucăţi dintr-un avion scufundat ? Se boala nu era cauzată de o litri de sînge.
rea ţiţeiului şi gazelor şi ob­ iar acum pe cercetători ii presupune că sînt rămăşiţele avionu­ concrescenţă a valvulelor
lui „Pasărea albă“ al aviatorilor fran­ inimii cum se Intlmplă de Chirurgii din Brno au exe­
ţinerea de combustibili arti­ preocupă problema: ce va cezi Nungesser şi Colii care în mai cutat plnă acum cu succes
obicei la stenoza mitrală ci peste 1.000 de operaţii pe
ficiali lichizi, radiaţiile stnt deveni această masă plasti­ 1927, încă înaintea americanului Llnd- de o tumoare cit pumnul a- inimă. Cel mai tlnăr pacient
părută in auricolul sting. a fost în virstă de un an şi
folosite in scopuri ştiinţifice. că după ce va fi supusă ira­ .Deoarece tumoarea nu putea trei luni iar cel mai in vir­
fi înlăturată fără folosirea
...Uşa masivă se deschide dierii ? stă a fost o femeie de 58 de
ani.

încet şi. după ce am. intrat Acele aparatelor au tresă­ berg, au încercat să traverseze fără

se închide la fel de încet. rit. apoi au rămas imobile — escală Oceanul Atlantic de la Paris la „Frigidere“ naturale
New York şi care au dispărut fără
Ne aflăm In laboratorul ra­ cobaltul a ajuns la suprafa­ urmă. După ce iarna trecută s-au rea fructelor şi zarzavatu rilor — «
diaţiilor ionizante. Aici, sub ţă. Aparatele înregistrează . obţinut în R. P. U n g a ră rezul- Fejes Sandor şi Kresch Jozsaf —
acţiunea radiaţiilor, oamenii forţa acestor raze trainice... f • Recent, la o expoziţie de crizan­ tate bune in păstrarea zarzava- in colaborare cu Institutul de
de ştiinţă obţin substanţe teme din provincia Guansi (din R. P. turilor şi fructelor in „Frigidere- Cercetări al Industriei m ateria­
Pentru a ajunge ip. came- ( Chineză), au fost prezentate 540 de cri- le“ oferite de natură in anul cu- lelor plastice din R .P .U . au ela-
rent noua metodă a fost m ult ax borat o metodă interesantă de
absolut noi — lubrifianţl. ra de radiaţii trebuie să treci zanteme crescute pe un singur fir — tinsă. D oi specialişti in păstra- păstrare a m erelor pentru a a-
un caz extrem de rar în arta horticul­
mase plastice — modifică printr-un întreg labirinţ de L a şantierul naval ..O lte n iţa “ se ia c ultim ele pregătiri turii.
structura moleculei, pătrund pereţi de beton care prote­ pentru a pleca în prim a sa cu rsă vasul flu vial pentru pasageri
„01teni|a“ . N o u l v a s de cursă lungă, dispune de cabine şi
in tainele materiei. jează laboratorul de acţiu­ saloane toarte confortabile.

Oameni în halate albe stau nea periculoasă a, radiaţiilor. In toto : N o u l vas „O lte n ifa “ — vedere exterioară.

în faţa unor panouri uriaşe La flecare cotitură a labi­ : sigura menţinerea proaspătă a

pe care sint montate nume­ rintului se află indicatoare ' Taigaua poate hrăni o m !? Irigarea unor deşerta de pe Pamir fructelor şi zarzavaturilor in
tim pul iernii. In loc da frigori-
roase a,parate, lămpi de sem­ de ionizare. Iar o d&tă ajuns In anii puterii sovietice, pe Pam ir a luat fiinţă o agricultură irigată, fere, ei folosesc D unărea, T is a ,
de mare productivitate. -Naturii aspre i-au fost sxnulse şi apoi cultivate 16.000 lacul B a la to n , precum şi alte a-
nalizare, întrerupătoare. Sint in cameră crezi cu greu că pe. Tem peratura apei care sub

pupitrele de comandă ale nu de mult aici dominau

puternicelor in- încă razele a- stratul de ghiaţă este de circa
plus patru grade s-a dovedit a
stalaţii cu izo­ totpătrunZătoa- ha. de pămînt. fi adecvată p ă stră rii acestor
Anul acesta, hidroconstructorii di n cadrul Direcţiei sistemului de iriga­ produse. Fructele şi legumele
topi. Fiecare Infr-lin Ia bo rai Or re. Dar totul Şapte locuitori din M oscova au menteze acest lucru chiar pe p ro ­ destinate păstrării sint introduse
întreprins o expediţie puţin o- pria lor „piele“ . ţie al regiunii autonome Gorno — Ba dahşan (Tadjikistan) vor mai iriga în­ in saci sau in rezervoare din
din ele repre- r a c j j a | j j ! 0 n ! Z n t e in cameră a- bişnuită in taigaua din regiunea că 2.000 ha. de pustiuri situate la mare altitudine. In raionul Işkaşim va fi a-
zintă o came- minteşie de lacului B aikal — ei şi-au propus Prim ind consultaţiile necesare iimentată cu apă o întindere de 800 ha. In acest scop se sapă un canal de
<1 să clarifice problem ş dacă un la Institutul de alim entaţie al 30 km., a cărui construcţie de cap este situată la o altitudine de 3.200
Academ iei de ştiinţe m edicale a
ră cu pereţi gaaeijăsggzsa ele. Sub acţiu­

groşi de beton in care se a- nea radiaţiilor plăcile albe grup de oam eni ar putea să se U .R .S .S ., ei s-au pregătit in ­ m ; jumătate din traseul canalului este terminată. Ei trece prin stînci care au m aterial p la stic şi scufundate în

flă sursa de radiaţie — co­ de teracotă s-au îngălbenit, hrănească num ai cu „produsele“ tens de drum — au căutat şi fost străpunse cu ajutorul exploziilor. apă. A fost pus la punct şi un

baltul 60 radioactiv. iar sticlele transparente au oferite de taiga. studiat literatura de specialitate, Un canal de mure altitudine se construieşte şi în raionul Kalai-Humb. sistem de aerisire.

In încăperile laboratorului, căpătat o culoare brun-în­ Iată ce relatează in această au pregătit uneltele care să le Acest masiv lipsit de apă, denumit şi „cîmpul mort“ care timp de milenii a Deoarece această metodă de
pe pereţi sint fixate mici tu­ chisă. Un colaborator al la­ privinţă V . Gukov, colaborator servească la culegerea şi prelu­ rămas pustiu, va da în. curînd rccoi te bogate de diferite culturi agricole. păstrare a fructelor şi zarzava-'
buri metalice — indicatoare boratorului deschide chepen­ al Institutului de autom atizare crarea fructelor bace şi nucilor turilor necesită cheltuieli m in i­
de ionizare, care semnali­ gul unui puţ plin cu apă, a- şi telem ecánica al Academ iei de de cedru. Deosebit de aspră este clima în partea de est a Pamirului. Dar şi aici, me s-au creat astfel posibilităţi
zează de îndată că nivelul flat sub podea. Pe fundul în­ ştiinţe a U .R .S .S ., conducătorul pe podişul de mare altitudine de lîn gă lacul Bulunkul se creează un sis­ de a pune la dispoziţia consum a­
tunecos se zăreşte o lumi- acestei originale expediţii: Am S-a Intimplat ca tocm ai în tem unical de irigaţie. Un canal magi strai, în lungime de 7 km. va capta torilor cantităţi m ari din aceste
de radiaţie depăşeşte limita niscenţă albastră. Acolo, sub pornit de la presupunerea că un timpul expediţiei lor de zece zile şuvoaiele de munte, şi încă în primăva ra aceasta le va îndrepta spre cîmpu- produse pină la sfîrşitul iernii şi
permisă.- apă se află izotopii cobal­ grup de oameni — dintr-o cau­ prin taiga, în urma unui acci­ ri!e sovhozului „Bulunkul“ care le va cultiva cu plante furajere. începutul prim ăverii.
tului 60. ză sau alta — răm îne in taiga dent, rezervele lo r alim entare să
— Noi creăm aici — spu­ fără alimente- Oiţe nu se pot In- se scufunde în apele Lenei. Deşi Pustiurile readuse la viaţă pr[n munca eroică a oamenilor sovietici dau
ne conducătorul lucrărilor In cameră sint multe a. tîmpla — alim entele au fost ri­ au rătăcit prin taiga fără ali­ în prezent recolte bogate de porumb şi alte cereale, dc legume şl cartofi.
ştiinţifice, I. S: Zaslavski — parate diferite — manómet date de ploi, luate de rîu, răpite mente, au ieşit cu bine din a-
ceea ce nu se poate obţine tre, un ultratermostat care de fiare, iar pînă la prim a aşe­ ceastă situaţie grea. E i s-au con­ Ou ajutorul ul­
P3 cale obişnuită, supunînd menţine temperatura cu o zare m ai sint sute de km. C are vins că un om răm înînd în ta i­ trasunetului pot
diferite substanţe acţiunii precizie de plnâ la a zecea este deci soluţia ? ga in tim pul v erii sau toamnei ii descoperite
parte dintr-un grad, contoa­ fără alimente, avînd o pregătire tumorile cance­
radiaţiilor ionizate se pot re Geţger, camere de ioniza­ în săşi taigaua oferă hrana ne­ specială poate rezista un timp roase tn stare
modifica considerabil însu­ re şl multe altele. Unele a- cesară — au afirm at membrii destul de îndelungat chiar în lip ­ Incipientă de
şirile lor. Dacă se ia, de parate sinţ protejate de ra­ sa arm elor şi uneltelor necesare pe diferite or­
exemplu, o fiolă cu isobutt- diaţii prin table groase de expediţiei. Trebuie doar să în­ pentru v în a f şi pescuit. E l se gane ale omu­
lenă şi se plasează Intr-un plumb. După o sticlă specia­ noate hrăî num ai cu ceea ce o- lui. In acest
flux de raze gamma, peste lă se găseşte obiectivul veţi cum să ţi le procuri şi cum feră vegetaţia — ciuperci, bace, scop în U.R.S.S-
cltva timp se obţine o cu to­ transmiţâtoruluî dé televizi­ rădăcini, m uşchi etc. se foloseşte blo-
tul altă structură molecula­ une. Cablurile electrice, care să prelucrezi aceste produse. Ş i
ră. A crescut viscozitatea ei,
au apărut noi însuşiri preţi­ cei şapte au hotărit să experi-

oase. stnt de asemenea distruse looatorul — un

Aceste cercetări au o mare sub acţiunea radiaţiilor, stnt Ceasornicarul şef aparat experi­
importanţă practică. Auto­ aşezate la o mare aăîncime mental pentru
mobilele, trenurile, avioane­ în fundamentul de beton.
le, care tau cu asalt barie­ al Ţării Sovietice diagnosticarea
rele vitezei folosesc lubrlfl- Cubul de masă plastică, cancerului şi a
anţi realizaţi la acest insti­ care a putut fi văzut la în­ altor eîtevaboli.
tut. Constructorii elaborează ceput pe ecranul televizoru­
noi maşini — ieftine, uşoa­ lui, după terminarea expe­ Serghci Puşlpn poate fi numit cea­ atlâ uri aparataj electronic. De 24 ori In fo to : I.
re, rapide — din tot felul, rienţei părea la prima ve­ sornicarul şef al Uniunii Sovietice. El pe zi, acest ceas transmite în eter 6 Elpinor, doidtor
de mase plastice, obţinute de dere, neschimbat. Cercetări­ urmăreşte ca toate ceasornicele ţârii, sunete-puncte. începutul celui de-al şa­ în ştiinţele bio­
asemenea Ig acest laborator le de laborator au -arătat inclusiv orologiul Kremlinului, să in­ selea şunet-punct, care coincide cu pri­ logice şl ing.
sau altele. insă că acest polimer a că­ dice ora exactă. ma bătaie a orologiului Kremlinului I. Faikin (dreap­
pătat noi însuşiri interesan­ marchează începutul unei ore noi, ta), luorînd cu
In cameră se aude sunetul te — a crescut temperatura Dealtfel, S. Pnşkin nu este numai o bioloriatorul.
strident al unei sonerii. Pe de topire, viscozitatea etc.
pupitru se aprind şi încep să persoană cu acelaşi nume, cu ui ms>
clipească trei becuri, roşii, Pe pupitrul de comandă
începe o nouă experienţă. s-au aprins din nou becu­ relui poet, ci o rudă directă a aces­ (Agerpres).
rile roşii, se aude pocnetul tuia — strănepotul lui. EI conduce la­
Aparatele de televiziune
releului, se desfăşoară pan­ boratorul Serviciului ora exactă, după
transmit din adineurile de
glica înregistratorului auto­ indicaţiile căruia îşi reglează cursul
L beton. Pe ecran se poate ve-
mat. In aăîncul camerelor de chiar şi navele cosmice sovietice. Ors ^)(U%eilma defileului 3-iului
) dea camera instalaţiei cu exactă se controlează aici după stele
beton are loc o nouă trans­ ceasornice de cuarţ, iar criteriul su­

premi al controlului îl constituie ge­

neratoarele moleculare.

) izotopi, luminată puternic de formare tainică a materiei. Ceasul cel mai exact din U.R.S.S L Poate că de multe ori, tu căldărîle şi lacurile glaciare le spre cimpia olteană. Un rau din munţi spre clmpia ro-

reflectoare. La stingă se ve­ Energia atomului dezagregat nu are eatţran şi nici obişnuitul „tic- >> călător cu treburi sau pasio- de pe Parîng, Şurianu, Go- astfel de fenomen este numit mină. Unul din acestea reu-
de un bazin adine cu apă. ajută omul să creeze noi tac“. Acesta este un dulap păştriiţ în- * nat excursionist, dornic de a deanu, Retezat şi Vulcan, atit „captare" şi este frecvent in şeşte să străbată cumpăna a-
Traliul ridică încet de pe un materiale.
fund cobaltul radioactiv. Pe tr-un subsol, la o temperatură strict cunoaşte meleagurile frumoa- Jiul de est cit şi cel de vest, ţara noastră. Tot astfel a tre- pelor, străpunge pe la izvoa-
(Agerpreş). sei noastre patrii, ai trecut după ce străbat printr-o vale cut Carpăţii şi Oltul care se re creasta ce-l despărţea de
determinată prevăzut cu diferite scale, prin minunatadepresiune Pe- largă, evoluată, întreaga de- vărsa odinioară tn Mureş, şi apele din bazinul Petroşani,
butoane, manete. In interiorul lui se

troşani şi airăzbit către Ol- presiune Petroşani, cu relief Dunărea la Cazane şi Porţile Fiind mai jos, atrage spre el,

tenia prin poarta de la Sur- scund, in loc să se îndrepte de Fier şi altele. inăreptind spre sud, toţi aflu-

duc-Lainici în lungul Intorto- spre strei, unde relieful de Cum s-a produs această lenţii Streiului din acest bă­

chiatei trecători săpată de Jiu usem,enea jos, pare să perrfîî- captare ? In trecut, in era zln.

:< §§ ’ s s. ' !X. ...fc X .v in stînca munţilor. tă un drum mai uşor de stru- terţiară, actuala depresiune Streiul rămîne decuplat
•L' Poate te-ai întrebat, uimit,
&. . ! v . . ... ' § ............. ' bătut, se avîntă intr-o vale Petroşani, funcţiona ca lac ce mugind numai cu afluienţii
cum a putut rlul, chiar dacă din nordul actualului pas Bă-
e vijelios, să răzbată munţii, îngustă şi adîncă pe o distan- avea legătură cu lacul ce ocu- niţa-Merişor. Pasul de la Me-
să-şi croiască propriul drum rişor este valea părăsită pe
care să despartă două puter­ ţă de peste 25 Tem., spre lan- pa Ţara Haţegului. In acest ^
nice lanţuri muntoase. care se scurgeau odată apele
ţul carpatic alcătuit din roci lac se revărsa o serie de aflu Jiului spre Strei.
Povestea acestei străpungeri
tari cristaline. ienţi ce curgeau in parte pe Cele două porţi (Merişor şi
este legată de istoria pămin- Surduc-Lainici) s au format
tului înconjurător, frămîntat Frumuseţea sălbatică a de­ actualele cursuri superioare
fileului impresionează. Vîzita- ale rîurilor din depresiune. in acelaş timp.
Ţea ^ esţe UşUratâ prin con­ Cu timpul, lacurile au se-

struirea Uniei ferate Bim cat; rîurile afluente se unesc

puternic de forţe venite din beşti-Livezeni — rodul mun- şi continuă să curgă peste Me Priveşte, cînd treci pe aici,
aăîncul lui şi apoi completate oii 'entuziaste a tineretului din rişor-Bâniţa spre Strei. Deci cititorule, cu alţi ochi mtnu-
de munca de distrugere în­
ceată, dar stăruitoare, a apei patria noastră. în perioada secării lacurilor nile naturii! Vei vedea peste
curgătoare. apele depresiunii Petroşani tot amprenta legilor ce guver-
Iţi stăruie întrebarea: cum erau drenate de Strei spre nează fenomenele naturii, iţi
Depresiunea Petroşani este a putut ferestrui Jiul aceste vei da seama că nu forţe su*¦
o aălncitură triunghiulară să­ stîncării cristaline ? Această ltLa sfîrşitul terţiarului, ince- pranaturale, nici uriaşi sau
pată în munţii ce o înconjoa­
enigmă a preocupat muL pe puţui cuaternarului, deci pe pitici din basme au ere­

ră ca zidurile unei cetăţi. In t u l i 0/ 1s tu d iin d rasi' structura vremea existenţă omului, se lat aceste splendori allee nnaattuu­
aceste ziduri (Munţii Parîn- adeefmileeuuiluuii, pvrreeccuumm sşii wisttowriiaa ^ProdPuectero?0arniid.icAacreeasatadefparceesiuc-a rţ{riui.in. EeEaleleîanauduelfufoonsstgtactcrăreeiaiaatetuendodere afce---
gul, Vulcan, Retezat şi sebeş), geologică a regiunii, s-a a- apeie ?e afC/ înceapă să nomene naturale (mişcări de
există numai două porţi de juns la concluzia că acest rlu, curgă mai leneş, eroziunea să ridicare şi coborire, cutremu-
comunicaţie cu exteriorul: una

către podişul Getic şi Cîm- ce curgea pe partea olteană, fie mai puţin puternică. re, eroziunea apei, vîniului

pia Olteniei spre sud, defileul a. înaintat cu izvoarele mereu In acelaş timp se face sim- etc.) ce se nasc, trăiesc şi se
Jiului, şi a doua către nord, spre noră, trecînd peste c u m ţ-it..ă.....o.....m...i.ş..c..a..r.e.. de cobo..rirme a transformă, conform legilor
pasul Băniţa-Merişor spre mă­ pana de ape pina a furat a- JCîiumpAiecieassităac0dle)0prrlerseiudnăiiQTmga-i
noasa Ţară a Haţegului. pele Jiuliu, ce se scurgea spre mare putere de roadere, de obiective ale naturii.
VULCU BUJOR
Interesant este faptul că
Societatea de ştiinţe naturale

după ce-şi culeg apele din nord către Strei, înărsptmdu- distrugere a rîurilor ce cobo- şi geografie

O locuinţă construită la GoiftţBTfţâîul nr. 1 de construcţii de case din Moscova, instalată

pe o remorcă specială şi care d jfqst 6xpusă la Jugul internaţional de la Leipzig.

{