Page 95 - 1961-03

f c 1MB
^!wsmumi&i&zBszss&Bis
1 fa gazetele de perete s
Calitatea producte! —
®S»ieetIv p rin cip al
a l în tre ce rii ®©©Ialast©
Organizaţiile de partid din secţiile Combinatului siderurgic Hunedoara
conduc şi îndrumă cu simţ de răspundere activitatea colectivelor de
redacţie ale gazetelor de perete, apri jinindu-se pe acestea în înfăptuirea
sarcinilor ce le stau în faţă. Datorită îndrumării juste, colectivele de redac­
ţie ale gazetelor de perete şi-au orientat activitatea spre cele mai arză­
toare probleme ale producţiei. In prezent, ele acordă o mare atenţie luptei
muncitorilor pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei. Această luptă este
oglindită în numeroase articole publicate în gazetele de perete ale organi­
zaţiilor de bază din diferite secţii ale combinatului. Iată cîteva exemple:
-Siclerurgistui“
La această gazetă de perete, organ
al Comitetului de partid şi al comi­
tetului sindicatului din 8.S.H., în ar­
ticolul „Un nou avînt întrecerii so­
cialiste“, publicat în ediţia din 15
martie şi semnat de loan Şelarii, pre­
şedintele comitetului sindical de la sec­
ţia l-a furnale, se spune: „ M o b ili­
zat de D irectivele C .C . al P .M .R .
cu p rivire la criteriile p rin ci­
pale ale întrecerii socialiste în
cinstea^ a n iv ersă rii a 40 de ani
de la în fiin ţarea P .C .R ., colec-
tivu l de m uncitori, in gineri, teh-
nicieni şi m aiştri din secţia i~a
furnale, luptă neobosit pentru
creşterea producţiei de tontă şi
îm bunătăţirea ca lită ţii ei.
A n g aja m en tu l îu rn a liş tilo r es- ce pot ii folosiţi în altă parte,
te de a da peste p lan 9.000 tone
de tontă şi de a reduce declasa-
tele cu 1 ia sută ţaţă de ad-
rnis. Principalele m ăsuri luate
pentru îndeplinirea angajamen-
tulul urmăresc asigurarea unui
reg im constant de tem peraturi
la furnale, terminarea bunche-
relor celor două rîn d u rl de pră-
jitoare şi a reparaţiei la cau-
pere în trim estrul I.
Com itetul sindical dc secţie
a luat măsuri pentru organiza-
rea de conferinţe şi consultaţii
tehnice pentru m uncitori, schim-
buri de experienţă, în vederea
introducerii unor procedee îna-
iritate de lucru menite să ajute
la ridicarea n ivelu lu i profesio-
nai al m uncitorilor şi la îmbu-
nătăţiren calităţii fontei. P ro ­
blema calităţii fontei este obi­
ectivul principal al întrecerii so­
cialiste şi pe profesii.
M ă su rile luate — « spune în
încheierea articolului — au dat re-
zultate bune. In prim ele 14 zile
ale lunii martie s-au dat peste
pl*an 6t r5o3 tione tfontă, dj eclasatele
', ,„
fund reduse la 1.52 la sută faţă
de 5 la sută adm is".
„Lam inorul"
„Sarcina principală a tehnicienilor i
„Îmbunătăţirea calităţii laminatelor prin
introducerea tehnicii noi“ este titlul
unui articol publicat. în gazeta de pe­
rete „Laminorul“, de Ia secţia lami­
norul de 800 mm. In acest articol,
semnat de maistrul strungar Aurel
Mihăilescu, se spune printre altele:
„In secţia noastră mai avem
încă multe locuri de m uncă
unde p o t şi trebuie făcute îm ­
bunătăţiri pentru a contribui
H ofărfrea murscşîortlor d e ia U. R. U. P.
Spre mina utilaje multe şi bune.
la nivel tehnic !nai
M in e rii din V a lea J iu lu i se
ach ila eu cinste de sa rcin ile tra­
sate de partid- Şi-au depăşit con­
siderabil plănui la cărbune, au
îmbunătăţit calitatea acestuia.
La oricare mină însă, pentru ca
m unca in abataje să se poată
desfăşura norm al, este nevoie
de utilaje bine întreţinute, rep a­
rate la timp şi cum trebuie. S a r­
cina de a asigura m inerilo r uti­
lajele necesare la tim p şi de
bună calitate, revine colectivului
U z in e i de reparat u tila j m inier
din Petroşani.
M u n cito rii de aici se pot mîn-
dri că la succesele obţinute de
m ineri au contribuit şi ei în m a­
re m ăsură. Este un lucru îm bu­
curător faptul că în cursul a-
cestui an, la uzină, nu s-o p ri­
mit de la exploatări nici o re-
clam aţie privind calitatea. O r­
g a n iza ţiile de partid au deter­
m inat ca fiecare m uncitor, fiecare
membru sau candidat de partid,
să fie la locul lu i de muncă un
adevărat controlor exigent al
calităţii pieselor sau repa­
ra ţiilo r ce le execută, fn
secţiile uzinei au fost a l­
cătuite p lanu ri de m ăsuri spe­
ciale privind îmbunătăţirea ca­
lităţii. M ăsurile preconizate sini
traduse cu perseverentă în fapt.
A şa de pildă, în secţia tu rn ă­
torie, s-a extins la un mare n u ­
măr de repere turnarea în forme
de păm int întărite cu silicat de
sodiu şi b io x ii de carbon, tu r­
nare care asigură o reducere în­
semnată a ada u su rilo r de pre­
aşttel la m ărirea productivităţii
m uncii, pentru a produce lam i­
nate de calitate şi a uşura
munca oamenilor.' in acest scop
unii tehnicieni ca m aiştri Ni-
colae Nedelcu şi Njcolae D ra-
gotn au venit cu unele propu­
neri valoroase. M aistrul Nicolae
Nedelcu, a propus construirea
unui răsturnător mecanic care
înlocuieşte munca a 4 oameni
iâr m aistrul Nicolae Dragota a
f2 cut propunerea pentru a se
adapta un nou sistem c!e cali-
forare a c ilin d r ilo r de la caja de
blocuri pentru lam inarea oţelu-
ju j roţyInLţ 130-180 mm., care
(j.jce |a elim inarea defectelor de
lam inare prin suprapunere“ .
i„ încheierea articolului, se arată
Că aceste măsuri au fost acceptate şî
că se lucrează la aplicarea lor. Se
face apoi un apel la toţi inginerii,
tehnicienii şi maiştrii să studieze tot
<* apare nou în tehnica laminării Şi
să vină cu propuneri concrete ca prin
aplicarea lor, să se poată produce mai
multe laminate, mai bune şi mai ief-
tine.
» , C 3 ,f c © 1 . 3 r L l l
„Alacaragiştii ajută topitorii ia în-
depiinirea planului“. Aşa este intitu.
lat articolul semnat de muncitorul
Ghcorghe Stînea, publicat în gazeta
de perete „Oţelarul" de la secţia
o. S. Al. nr. 1. In acest articol se
spune: „E la b o ra re a oţelului este
condiţionată în m are m ăsură de
respectarea procesului tehriolo-
gic. Dar, aici intervin un com­
plex de operaţii care au ace­
laşi s c o p ; p ro d u ce re a 'd e oţel
bun şl ieftin, în cantităţi mari.
Una din aceste operaţii o exe­
cută m a ca ra g iştii care ajută to-
pitorii la îndeplinirea şi depăşi-
rea p la n u lu i. P rin buna orgapi-
z,,a, re a_, m uncii şAi în ,d r u m
4
de către o rg a n iza to ru l grupei
- m partid schitftb/ activîtă-
tea acestora s-a îm bunătăţit
mujt. S-au stabilit ore precise
cînd se face revizia şi ungerea
agregatelor pentru ca ele să fie
în bună stare de funcţionare
perm anent".
La sfîrşitul articolului, sînt eviden­
ţiaţi macaragiştii Anton Mărilă, Ro-
muius Suciu, Nicolae Truţă, care se
achită cu cinste de sarcinile ce le
revin, deservind în bune condiţiuni pe
oţelari şi evitînd lovirea stîlpilor şi
a bolţii cuptoarelor cînd fac încărca­
rea acestora.
lucrare, o calitate bună pieselor.
In acest fel, se execută stilp ii de
abataj pentru mină. Pentru îm ­
bunătăţirea pieselor necesare
pom pelor centrifugale de 5.000
1. pe m inut, turnarea se tace din
oţel special, rezistent la acţiu­
nea corosivă a apelor de m ină.
C a litate a pieselor executate la
U .R .U .M .P . în acest an este de­
term inată nu num ai de m ăsuri
cum sînt cele de m ai sus, ci şi
de introducerea unor procedee
tehnice noi. L a secţia de cons­
trucţii metalice, sudarea ansam-
blelor de la stilp ii de abataj, a
tu b u rilo r de ram bleu şi a altor
repere, se face automat şi sem i­
autom at, fapt care contribuie
mult la creşterea rezistenţei re­
perelor- La secţia m ecanică s-a
încercat cu succes şi va fi ex­
tinsă frezarea prin aşchiere ra ­
pidă, s-ia extins forjarea unor
piese de m are serie în matriţe
închise. Este de asemenea în
curs verificarea şi reprniectarea
unor modele la turnătorie în
scopul reducerii adau surilo r de
prelucrare.
P r in acţiun ile întreprinse de
com itetul sindicatulu i s-a creat
în întreaga uzină o puternică
opinie de m asă pentru lichidarea
rebuturilor. In acest sens, exis­
tă un adevărat control de c a li­
tate în lanţ asupra executării
pieselor, încep::id de la turnare
şi pînă în faza fin ală de expe­
diţie, control executat conştient
de fiecare m uncitor. Piesele exe­
cutate necorespunzător ca as­
P O R TU L F Ă R Ă A P /V ‘
Spectacole
de teatru
In cadrul turneului pe carc-1
întreprinde în regiune, Teatrul
de stat din Brăila, a prezentat
Ieri în oraşul Hunedoara două
spectacole. In matineu a fosf
prezentată comedia „Carnava­
lul“ de Ivan Şapov, iar seara
comedia „Scrisori de dragoste“
de V. Stoenescu.
Ambele spectacole s-au bucu­
rat de o caldă apreciere.
* damne.
Sînibăfă seara, la Deva, a
avut loc spectacolul Teatrului de
stat din Petroşani, cu piesa so­
vietică „Ecoul îndepărtai“. Spec­
tacolul s-a bucurat de succes.
„Ziua femeii“
la ştpnul cultjraj.
Comitetul raional al femeilor
din Ilia a organizat în cadru!
activităţii săptămînale a căminu­
lui cultural din Dobra „O zi a
femeii“. Au participat membre­
le comisiilor de femei din sa­
tele apropiate, comitetele comu­
nale a femeilor din Dobra, Roş­
eam şi Ilia şi directorii cămine­
lor culturale din aceste loc.ali-
:tăţi. Participanţii au ascultat
expunerea „Contribuţia femeilor
• la întărirea economico-organiza-
torică a gospodăriilor agricole
colective". Expunerea a consti
tuif baza unor discuţii cu privi­
re la activitatea femeilor colec­
tiviste din Dobra
In continuare, a urmat un
program artisţic prezentat de
formaţiile artistice de amalori
ale căminului cultural din Do­
bra.
SILVIU CERCE A
directorul căminului cultural
din Ilia
a¦re a lo r .
pect — deşi nerebutate — slnt
imediat supuse discuţiei colec­
tivelor care au conlucrat ia ela­
borarea lor, m ăsurile de îndrep­
tare fiind luate pe loc.
La uzină s-a m icşorat consi­
derabil procentul de rebut. Cu
toate acestea, sint m uncitori, co­
m unişti ca m aistrul C ă p raru Va-
sile, m aistrul Cozm a loan şi a l­
ţii, care nu se declară m ulţum iţi
cu rezultatele de pînă acum.
— Am. făcut pînă acum m ul­
te lu cru ri bune în p riv in ţa îm ­
bunătăţirii calităţii, spun ei. A-
ceasta înseam nă că putem face
m ai m ult. M in e rilo r să le dăm
nu num ai utilaje şi piese de
schimb mai multe, bine con­
struite, dar şi ou aspect exte­
rior atrăgător.
Aceasta este părerea multor
m uncitori din uzină şi 'pentru
traducerea ei în fapt luptă în tre­
gul colectiv.
— P la n u l nostru pentru 1961
este sp orit ţaţă de cel din 1960,
spunea tov. losif Legrand, in g i­
nerul şei al uzinei. A n u l acesta
vom produce cu 40 la sută mai
multe arm ături de galerii, cu
35 la sută m ai m ulţi stîlpi me­
ta lici de abataj şi cu 100 la sută
mai multe grinzi tu rn a te ; iar
piese de schim b pentru utilaje
cu 133 la sută m ai m ult decît
în 1960.
C olectivul nostru este hotărît
să realizeze si să depăşească
aceste sarcini, dar în acelaşi
tim p să producă num ai piese
de calitate bună.
Ing. G H . D U M I T R E S C U operaţiunilor creşte simţitor.
drumul sonialismvlui rmo ^
BflgMMnaBBMKMBW
Oţel tot mai bun
(Urm are din pag l-a ) bileşte experimentarea şi tre­
cerea la acţionarea fierberii cu
suri pentru îmbunătăţirea ca­ ajutorul florurei de sodiu.
lităţii prevede revizuirea pro­
ceselor tehnologice de elabora­ In lupta pentru a da patriei
re şi punerea lor in concordan­ cît mai mult oţel de bună ca­
ţă ou noile cuceriri ale tehnicii, litate, o preocupare deosebită
vizînd în special acele mărci de pentru colectivul secţiei noastre
oţeluri care au generat cantităţi o constituie problema măririi
mari de rebut. scoaterii de laminat bun din
lingou. In această problemă
In acest sens s-a modificat ne-am propus ca prin perfec­
elaborarea şi turnarea oţelului ţionarea aplicării capacului chi­
fosforos, oare dădea mult re­ mic şi prin găsirea unei ma-
but, reprezentat de crăpături şi selote corespunzătoare pentru
sufluri; în momentul de faţă oţelul calmat să şe ajungă la
se experimentează noi metode o scoatere de 90 la sută pentru
indicate de către literatura de oţelul necalmat şl 80 la sută
specialitate pentru eliminarea pentru oţelul calmat.
crăpăturilor pe mijlocul feţei
lingoului, la oţelurile cu conţi­ In cadrul preocupărilor colec­
nut ridicat de carbon. De ase­ tivului nostru pentru îmbună­
menea, pentru înlăturarea cră­ tăţirea calităţii oţelului se nu­
păturilor transversale pe lingou
s-a luat măsura de a, se strunji mără şl proiectarea şi Introdu­
lingotierele şi maselotele la su­ cerea lingotierei cu gît de sti­
prafaţa de îmbinare. clă pentru turnarea oţelului ne­
calmat.
Avînd în vedere faptul că în
trecut o mare parte din lingou! Rezultatele activităţii desfă­
calmat ajungea la laminoare cu şurate în scopul îmbunătăţirii
defecte de suprafaţă, planul calităţii nu au întlrzlat. să sa
prevede măsuri menite să în­ arate. Astfel, In luna februarie
inspirat dintr-un maritime militare roism ale oameni­ tărească activitatea curăţăto­ a anului în curs am redus re­
eveniment petre­ nu şovăie o clipă lor sovietici. riei de lingouri, prin alimenta­ butul la 2,89 la sută faţă de
cut In Urnind Ma­ in fata pericolu­ rea acesteia cu aer comprimat 3,3 la sută cît este admisul.
relui război pen­ lui. Ostaşii sînt Vitejia şl abne­ la presiunea de minim 5 at­ Faptul că acest procent şe în­
tru Apărarea Pa­ gata să primească gaţia marinarilor mosfere. cadrează în dinamica stabilită
triei, filmul „Por­ o luptă mult ine­ din Odesa se în­ pentru reducerea rebutului în
tul fără apă“ redă gală ca forţă nu­ scrie in paginile Inţrucît între factorii princi­ anul în curs — cu toate că a-
curajul de neîn- merică pentru a-l istoriei pentru a- pali care influenţează calitatea proape o treime din acest re­
frint al unui grup salva pe locuitorii părarea indepen­ lingoului de oţel calmat se nu­ but reprezintă material recla­
de marinari şi Odeseî de moartea denţei şi suvera­ mără în primul rînd tempera­ mat de către clienţi în lunile
muncitori sovie­ prin însetare. nităţii stupului so­ tura şl vitezele de turnare, se anterioare — a făcut ca încre­
tici, care cu pre­ vietic. va trece în mod curent la mă­ derea coleotlvului în rezultatele
ţul vieţii lor au Situaţiile ce se surarea temperaturii oţelului muncii depuse pentru îmbuna,
salvat locuitorii creează in desfă­ Alături ăe cele­ înainte de evacuarea şarjei cu tăţirea calităţii oţelului să
Odeseî de la moar­ şurarea acţiunii, lalte filme sovie­ ajutorul termocuplului de Imer- crească, a dat un nou irrţboid
tea chinuitoare la conturează carac­ tice care ne-au în­ siune şi la turnarea oţelului întrecerii. Avem convingerea şi
tere puternice ca calmat cu viteze stabilite pe slntem hotărîţl ca prin tradu­
care hitleriştii au cel al tinărului făţişat eroismul cerea în viaţă a planului de
Bezbotoâlco (inter­ grupe de mărci. măsuri stabilit să ne respectăm
încercat să-i con­ pretat de actorul oamenilor sovie­ Pentru reducerea rebutului
Tihonov). al Ma- întocmai angajamentul, să dăm
şeî (V. Hmara) şi tici. • filmul ,,Por­ provenit din şarjele de oţel ne­
calmat. cu fierbere leneşă 13 patriei oţel de cea mal bună
Filmul redă chi­ al grupului de tul fără apă“ vine iurnare, planul de măsuri sta­ calitate.
să întregească ga­ :
pul omului, sovie­ marinari care, cu
leria portretelor de
tic, patriotismul riscul vieţii îşi în­
eroi ce şi-au jert­
său î n f l ă c ă r a t , deplinesc nobila
fit viaţa in lupta
înalta lui ţinută misiune. Marele
împotriva hoarde,
morală. Conştient război pentru A- lor fasciste.
ăe greutatea mi­ părarea Patriei a Filmul rulează
) siunii ce o are de cunoscut nenumă­ la cinematograful
îndeplinit, grupul
rate fapte ăe e- „Filimon slrbu"
^ ăe ostaşi ai flotei
din Deva, între 27
şt 29 martie.
m phoqmmul be
27 A1ART1E 1961
M im tf ? fu n ta f PROGRAMUL I : 5,10 Cîntcce de iul de vrabie" de Maxim Gorki; 20,45
muncă şi jocuri populare; 6,30 Emi­ Tribuna R adio: Sursa înarmărilor, po­
Fra in toamna anului 1953. cărbune peste plan. Tovarăşii siunea pentru s a te : Ne scriu cores­ vară care agravează situaţia oameni­
pondenţii voluntari ; 8,00 Din presa lor muncii din ţările capitaliste ; 21,00
Un tstrucţor de la Comitetid săi ăe muncă spun despre el de âstăzi; 9,30 Tinereţea ne e dra­ Muzică u şo ară; 23,00 Variaţiuni ?i
gă i 11,40 Program interpretat de or­ fugă în Mi major de Max Reger pe o
chestra de muzică uşoară, dirijată de temă de Hiller.
Alexandr Varlamov din Uniunea So­
vietică | 12,00 Viaţa literară în Uni­ PROGRAMUL II: 14,08 Dansuri din
unea Sovietică : 13,05 Arii şi duete opere) 15,00 „Gantata patriei" de
din operete; 15,10 Muzică uşoară; Laurenţiu Profcta pe versuri de Eu­
16,00 Selecţiuni din opera „Don Gar. gen Frunză j 16,30 Vorbeşte Mosco.
los“ de Verdi; 17,15 „Partidul ne con­ v a ; 17,30 Sfatul medicului: Gurţi tre­
duce“ — program de cîntece; 17,30 buie să ne comportăm cînd vizităm
Roza vînturilor; 18,30 Almanah ştiin­ un bolnav; 19,30 Inovatori şi inova­
ţific ; 20,20 Noapte bună, copii: „Pu- ţii ; 19,40 Muzică, uşoară; 21,15 Noi
înregistrări de muzică populară pri­
regional U.T.M. venise in co. că e bun organizator, plin de mite din partea Radiodifuziunii din
muna Dobroteşti, raionul Cara­ iniţiativă şi priceput în mese­
cal, regiunea Oltenia, să recru­ ria de miner. Acest lucru e o-
teze tineri pentru şcoala S.F.U. glindit şi de faptul că din a-
din Petrila... Vestea a ştir nit nul 1957 şi pînă acum, ca şef
zarvă in comună. Mulţi au luat de schimb şi responsabil ăe
hotărîrea de a veni in Valea brigadă, a calificat 10 tineri in
i
Jiului. Printre aceştia se afla meseria de miner. Printre ti­
R.S.S. Moldovenească ; 21,30 „Nu, co­
şi Ion Dobrotescu. nerii pe care îi califică in pre- lonialismului“ — montaj literar: 22,30
Mineritul l-a zenţ se numără i PflHiryim iBE Gîntăreţl celebri din trecut: 23,15 Con­
învăţat de la Io. şi Florea Dobro- cert de estradă.
sif Androne, în
27 şi 28 AIARTIE 1961 ¦J
D E V A : Portul fără a p ă ; H U ­
grupa căruia mmmmMMMi tmesaciu> mu nic, îraptee N E D O A R A : Batalionul negru > }
P E R O Ş A N I : Bătrîna pianină ;
a lucrat din anul 1953 şi ptnă care l-a adus in Valea Jiului Confidentul d o a m n e l o r ; S E B E Ş : ANUNŢ )>
Policarp maestru caligraf; A L ­
în 1955, şi de la Borto Francisc, pentru a-l învăţa frumoasa B A I U L ! A : Lupta nu s-a sfirşit -x O .C .L . C O M E R Ţ M IX T
încă; Steaua tăcerii; S I M E R I A : ALBA IUL IA
fn grupa căruia a lucrat din meserie de miner. Portul fără apă; O R Ă Ş T I E : S ă
preţuim iubirea: Trei fete la ti­ anunţă consumatorii că
1955 şi pînă în primăvara anu­ Pentru succesele dobindite m o n ă ; H A Ţ E G : Coţofana hoa­
ţă; B R A D : S ă preţuim iubirea;
lui 1959 ca şef de schimb. pînă acum în muncă, tlnărul Restaurantul „Baefa"
L O N E A : Nopţile Cabiriei: TE-
In 1959, conducerea minei a Ion Dobrotescu a primit insig­ I U Ş : Cerneala roşie; Z L A T N A : renovat
făcut un apel către mineri pen­ na de miner fruntaş şi o diplo­ Departe de patrie; ILIA : Mai şi înzestrat, cu mobilier nou,
SERVEŞTE ZILNIG:
tru a lucra la sectorul IV, sec­ mă ăe onoare. Salariul său lu­ tare ca moartea ; A P O L D U L D E
S U S : Micuţa. © UN BOGAT SORTIMENT DE
tor cu condiţii de lucru grele. nar e In medie intre 2.800—
PREPARATE CULINARE
Printre primii care au răs­ 2.900 lei. Deşi e necăsătorit, * SPECIALITĂŢI LA GRATAR
puns chemării, s-a numărat Şi şi-a cumpărat mobilă cu 7.072 o VINURI ALESE
Seara, muzică de dans
Dobrotescu. Munca n-a fost de lei, un aparat ăe radio cu 1.445
loc uşoară. înaintarea se făcea lei. In prezent are bani la
anevoios. Temperatura ridicată C.F..C. cu care vrea să-şi cum­
din subteran n-a constituit insă pere o motocicletă.
o piedică pentru ¦el. şi ortacii Pentru, viaţa nouă pe care o
liâ. Fiind numit şef de briga­ trăieşte, tovarăşul Ion Dobro­ CONCURS
dă, tinârul Ion Dobrotescu s-a tescu şi brigada sa s-au anga­ ta ziua de 10 âPiILIE 1|81 are loc
străduit să facă faţă sarcinilor jat ca in cinstea celei de-a 40-a La fabrica chimică din Urăştie
t
ce i-au stat in faţă. Şi cu fie­ aniversări a partidului să de­
un corscwrs p en tru o cu p area a
care an. munca i-a fost tot mai păşească sarcinile de plan cu p © ® ttiF i dl© sM şalşÎFi p en tru fa b ric a ­
re a şg p re lu c ra re a m a se lo r p la stic e şi
spornică. 10- 20 la sută. si fsbrelor s in te tic e .
Anul acesta, pînă acum., bri­ R. B A L S A N Actele se vor depune la sediul fabricii
pînă în ziua de 30 martie a. c.
gada sa a dat 1.200 tone de
--mi
Din poşta săptămîmi
!nc& o inovafie In vizîiă Centrul Frucfexport Praştie
La secţia IIl-a mecanică a Atelie­ Zilele trecute, un grup de elevi de Dogari CALIFICAŢI
relor G.F.R. Simeria a avut loc zilele la şcoala profesională de construcţii din
trecute experiment.rea inovaţiei mai­ Deva a făcut o vizită la fabrica de
strului Vasile Pietraru, care constă din- teracotă din localitate. Cu acest prilej
tr-un dispozitiv pentru găurit flanşe elevii au primit explicaţii asupra ope­
pătrate. Dispozitivul se compune dintr-o raţiunilor de fasonare mecanică şi ma­
cutie de angrenaje în care se montează nuală a plăcilor de teracotă, asupra
4 burghie spirale. Prin aplicarea în construcţiei noului cuptor pentru ar­
practică a acestei inovaţii, se reali­ derea plăcilor de teracotă etc. Ei au a-
zează simultan 4 găuri dintr-o sin. sistat, de asemenea, la procesul de or­
gură operaţie. Astfel, productivitatea ganizarea producţiei, unde au admirat
muncii la această lucrare creşte cu 300 hărnicia şi îndemânarea de care dau
la sută, realizîndu-se economii anuale dovadă muncitorii fruntaşi Loghin Pe-
în valoare de 10.000’ lei, iar calitatea trescu, Tudor Alariş şi alţii.
A LEX E M ANOILA
f. MIHĂILESCU elev
tehnician
i