Page 96 - 1961-03

D8g 4 DRU Ml'I. SOriAI.I^MII.Hi Nr. 1645

u l t i m pip, a im . X Ü t u n e l s şiir i • ştiri

In iA d u n a r e a G e n e r a l ă q O . i\f. U. 0 delegaţie sovietică vizitează Cuba

Continuă discutarea H A V A N A 25 (A g e rp re s ). — condusă de I. I. Bobrovnikov,
problemei situaţiei din Congo T A S S transm ite : L a 24 martie preşedintele Com itetului Execu­
a sosit la H avan a o delegaţie tiv al Sovietului orăşenesc M os­
NEW YORK 25 (Agerpres). O.N.U. In această ordine de a Sovietului orăşenesc Moscova cova.
— La 24 martie, Adunarea Ge­ idei, Diallo a spus că delegaţia de deputaţi ai oam enilor m uncii
nerală a O.N.U. a continuat
discutarea problemei situaţiei sa va vota în favoarea propu­ M e s a ju l a t i r e s a i d e NT.S. fir u ş c io v
din Congo. D. Thlam, ministrul nerii de a se modifica structura coţiferraţei p®p®as*eior M ricif
Afacerilor Externe al Senegalu­ Secretariatului O.N.U.
lui, care a luat primul cuvîn-
Delegatul statului Mali a a-
mintit că tara sa recunoaşte gu-

tui, a condamnat asasinarea lui vernul Antoine Gizenga ca sin- MOSCOVA 25 (Ager,pires). — mjumba, fiu credincios al Afri­

Lumumba şi a declarat că Na­ gura putere executivă legală TASS transmite : N. S. Hruş- cii, represaliile sîngeroase îm­

ţiunile Unite aveau datoria de din Congo şi îi va acorda un ciov, preşedintele Consiliului de potriva patrioţilor din Angola,
a-i asigura apărarea. In acelaşi ajutor multilateral în interesul Miniştri al U.R.S.S., a adresat asasinarea lui Felix Moumien,
timp, delegatul Senegalului s-a independenţei poporului con­ celei de-a treia conferinţe a activist pe tărîm obştesc din

pronunţat împotriva retragerii gelez. popoarelor Africii uin mesaj în Camerun, miile de alte crime,

trupelor O.N.U. din Congo. K. Popovici, secretar de Stat care salută pe reprezentanţii se subliniază în mesiaj, arată că VEDERE DIN AGORA, CAPITALA REPUBLICII GHANA. IN FOTO: CLĂDIREA PARLAMENTULUI.
Reprezentantul Albaniei, R. pentru Afacerile Externe al Iu­ popoarelor continentului afri­ colonialiştii nu se dau înlături

Ataîile a declarat că delegaţia goslaviei, a propus ca O.N.U. can întruniţi la această confe­ de la nimic pentru a-şi men-
sa sprijină propunerea sovieti­
că cu privire la reglementarea să condamne Belgia pentru ne­ rinţă. -ţine dominaţia.
situaţiei din Congo.
socotirea încăpăţînată a hotărî- N. S. Hruşciov şi-a exprimat Nikita Hruşciov a subliniat G E N E V A : Delegaţii occidentali continuă să se
Delegatul Republicii Mali,
Diallo, a declarat că în ţara sa rîlor Adunării Generale şi aie speranţa că conferinţa va con­ că cea mai puternică armă în
a fost decretată o zi de doliu
în legătură cu asasinarea mişe- Consiliului de Securitate şi să tribui la intensificarea mişcă­ lupta împotriva colonialiştilor
îească a Iui Patrice Lumumba.
Acest asasinat, a spus Diallo. fixeze termene precise pentru rii anticolonialiste a popoarelor este unitatea şi solidaritatea menţină pe poziţiile anterioare
a constituit punctul culminant
retragerea din această ţară a africaine şi prin aceasta la iz­ popoarelor oare se pronunţă
al trădării O.N.U. în Congo.
Diallo a chemat O.N.U. să tuturor persoanelor îăcînd par­ gonirea de pe continentul a- împotriva colonialismului. GENEVA 25 (Agerpres). - TASS declaraţie concretă în care a prezentat tuturor amănuntelor propunerilor sal«
noi propuneri importante. Delegaţii oc­ cuprinse în acest „pachet".
adopte o rezoluţie cinstită care te din formaţiile militare şi pa­ frican a tuturor rămăşiţelor o- După eum a subliniat N. S. transmite : cidentali, nu vor sâ răspundă însă, la
să pună capăt o dată pentru In ultimele zile presa occidentală se iniţiativa paşnică a U.R.S.S. şi mobi­ Dar ce lucruri noi propun delegaţi
totdeauna dominaţiei belgieni- ramilitare belgiene. diosului sistem colonial. Hruşciov, în prezent, forţele ca­ lizează toate eforturile aparatului lor occidentali, care susţin că în nume­
După discursul delegatului Războiul colonialist din Alge­ re se pronunţă pentru lichida­ străduieşte să convingă opinia publică propagandistic pentru a ponegri aceste roase puncte, guvernele S.U.A. şi Ma­
tor în Congo. Numai în acest rea totală a colonialismului, mondială că delegaţiile S.U.A. şi Ma­ propuneri şi pentru a-i determina pe rii Britanii au acceptat să facă con­
Republicii Africa Centrală, care ria, agresiunea imperialiştilor sînt ou adevărat uriaşe şi ele rii Britanii ar fi făcut la conferinţa cititori să creadă că Uniunea Sovietică cesii de 50 la sută Uniunii Sovietice?
caz, a spus el în continuare, a luat apărarea marionetelor îmipotriva Congoului, asasina­ celor trei puteri cu privire la încetarea este „neînduplecată“ şi „intrasigentă". Reprezentantul american a declarat că
Organizaţia Naţiunilor Unite se belgiene din Congo, şedinţa a rea bestială a lui Patrice Lu- depăşesc cu mult forţele colo­ experienţelor cu arma nucleară „noi Trei zile la rînd reprezentanţii S.U.A. guvernul S.U.A. intenţionează să re­
va bucura de stima popoarelor luat stîrşit. propuneri atotcuprinzătoare“ şi „conce­ şi Marii Britanii au transformat şedin­ vizuiască programul de cercetări seis­
africane. Diallo a declarat că nialiştilor. sii importante“ şi că numai Uniunea ţele în şedinţe fulger de 25—30 de mi­ mice al Statelor Unite în forma în
orice hotărîre a Adunării Gene­ Sovietică „nu a spus nici da, nici ba". nute. care a fost propus în mai anul trecut
rale, chiar şi cea mai bună, va ¦oo ¦ Preşedintele Consiliului de pentru a apropia, în limitele posibi­
fi sortită eşecului dacă va fi Faptele arată însă că nu Uniunea La şedinţa din 24 martie conducăto­ lităţilor, punctele de vedere ale S.UA.
însărcinat cu aducerea ei la în­ Astăzi avi loc îi* B e lg ia Miniştri al U.R.S.S. a Încredin­ Sovietică este aceea care bate pasul rul delegaţiei sovietice, S. K. Ţarapkin, şi Uniunii Sovietice. El a adăugat că
deplinire actualul Secretariat al alegeri parlam entare ţat pe participanţii la confe­ pe loo, ci reprezentanţii S.U.A. şi Ma­ a subliniat că modul în care au fost
rinţă că poporul sovietic va fa­ rii Britanii şi că tot ei sînt cei care prezentate propunerile anglo-americane pentru înfăptuirea acestor cercetări
Ie Com itetul ce tot ceea ce depinde de el nu dau de fapt nici un răspuns la pro­ la conferinţă arată că Statele Unite
de Teii teta pentru ca cererile juste ale po­ punerile constructive ale Uniunii So­ este nevoie de un timp mai îndelun­
vietice, le-au legat în acelaşi „pachet“ şi le-au
N E W YORK 25 (Agerpres)'. BRUXELLES 25 (Agerpres). belgieni în Congo au determinat pe poarelor coloniale să fie înfăp­ pus în dependenţă unele de altele. A- gat dedt termenul de doi ani, pe care
La 26 martie belgienii vor fi che­ conducătorul Partidului socialist, Spaak tuite pe deplin. La 24 martie a avut loc cea de-a cest mod de punere a problemei nu dă
Com itetul de Tutelă al A du ­ maţi să voteze pentru un nou parla­ să declare că „situaţia internaţională a patra şedinţă a conferinţei celor trei S.U.A. l-au propus anterior. In în­
puteri după reluarea lucrărilor de către delegaţiei, sovietice posibilitatea de a suşi programul cercetărilor nu au fost
nării Generale a O .N .U . care ment. în acelaşi timp, vor fi alese Belgiei este foarte proastă". Chiar în
aceasta. In fiecare zi se publică un face o analiză şi o apreciere a pro­ făcute nici un fel de modificări.
discută situaţia din A fric a de noile consilii provinciale. ¦ timpul campaniei electorale, Spaak a scurt comunicat în care se arată că
punerilor anglo-americane punct cu Primele patra zile ale lucrărilor con.
sud-vest — teritoriu sub m an­ După cum se ştie, precizează agen­ spus că „Belgia are împotriva sa toată In memoria „a continuat discutarea documentelor
ţia France Presse, aceste alegeri ge­ lumea". In legătură cu aceasta ziarul lui Patrice Lumumba şi propunerilor, supuse spre examinare punct. De aceea reprezentanţii U.R.S.S. ferinţei celor trei puteri au arătat că
nerale au loc cu un an înainte de ex­ englez „Guardian“ scrie că situaţia conferinţei".
vor fi nevoiţi şă aştepte pînă cînd de­ delegaţii occidentali continuă să se
pirarea mandatului vechiului parlament. proastă a Belgiei pe plan intern şi C A S A B L A N C A 25 ( A g e r­ După cum se ştie, delegatul sovie­ menţină pe poziţiile lor anterioare. A-
tic a făcut chiar din prima şedinţă o legatul S.U.A. va încheia expunerea
Ales la î iulie 1958, acesta a fost di­ internaţional a făcut „ca mulţi dintre pres). — C o n s iliu l M u n icip a l cest lucru a fost recunoscut de fapt

zolvat de rege la 21 februarie 1961, acela care votau pentru catolici sau din C asa b la n ca a hotărît ca chiar de delegatul american.

ca urmare a grevei de cinci săptă- pentru liberali să nutrească sentimente P ia ţa B elg iei din C asablan ca

mîni a muncitorilor belgieni, declan­ amare faţă de aceste partide“. să se num ească de acum în a ­

şată în semn de protest împotriva in­ Aversiunea maselor populare faţă de inte P ia ţa P a trice Lum um ba.

datul U n iu n ii Su d-A fricane — a troducerii „legii unice". vechiul parlament, care a adoptat le­

aprobat după Îndelungate dez­ Vechiul parlament, arată agenţia gea antiinuncitorească, scrie ziarul

bateri proiectul de rezoluţie al France Presse, „şi-a pierdut pînă şi „New York Herald Tribune“, se ma­ Problema laoţionă trebuie rezalvată pe tale paşnică
celor 24 de ţări. In această re­ cea mal mică urmă de popularitate“ nifestă şi prin lipsa de interes faţă
zoluţie care trebuie să fie apro­ datorită faptului că a aprobat, în ciuda de actuala campanie electorală, apre­

bată de A d u n a rea G e n e ra lă se protestelor vehemente ale tuturor orga­ ciată de acest ziar ca „apatică". „In In ultim ele citeva zile puterile însoţite de vase de debarcare, pe condus de S u va n n a Fu m m a. In M a re a B rita n ie şi F ra n ţa pe de
subliniază că situaţia în A frica nizaţiilor democratice, legea „auste- afară de afişele tradiţionale de pe ziduri bordul cărora se a îlă trupe de altă parte“ . „Se recunoaşte in
de sud-vest s-a în răutăţit ca rltâţiî“, al cărei scop era să compen­ şi de pancartele montate pe străzi, nu S .E .A -T .O . iac intense pregătiri infanterie m arin ă şi alte n-ave teritoriul eliberat populaţia a re­ general, adaugă agenţia, că la
seze pe spinarea oamenilor muncii s-a manifestat deloc febra care carac­ de război am ericane au fost t r i­ sesiune se va m anifesta o sc i­
urmare a continuării politicii ra­ pierderile pe care le-ar fi putut înre­ terizează de obicei acest eveniment“. pentru o intervenţie m ilitară d i­ mise în apropierea coastelor in- luat activitatea p aşnică şi se ziune în rind urile participanţi­
gistra marile monopoluri după procla­ dochineze. P erso n a lu l m ilita r a- lo r“ . D upă cît se pare. anumite
siste de apartheid şi se exprimă marea independenţei Congoului. Mulţi se tem, arată ziarul englez rectă in Laos. Presa şi agenţiile m erican din Laos a fost dublat. bucură de roadele politicii înţe­ puteri ca A n g lia şi Franţa nu
„Guardian“ că această „apatie“ ar pu­ In ultim ele zile la W ashington doresc să se angajeze intr-un
neliniştea In legătură cu faptul de inform aţii occidentale relatea­ au avut loc numeroase consfă­ lepte de pace şi neutralitate a război fără perspectivă, inţele-
că această situaţie constituie o tuiri ale com andanţilor m ilitari gînd că rebelii laoţieni au pier­
ză pe la rg despre aceste pregă­ a m erican i. guvernului legal. dut partida.

primejdie serioasă pentru pacea Protestele stîrnjte în întreaga lume tea fi „expresia unui adînc dezgust, tiri in timp ce persoane oficiale Sînt cunoscute eforturile făcu­ Rebelii sînt tot mai izolaţi şi O soluţie paşnică trainică va
şi securitatea internaţională. de acţiunile murdare ale colonialiştilor în mod egal, atît faţă de partidul ca­ te de S -U .A . pentru răsturnarea putea fi găsită n u m ai pe baza
americane fac declaraţii in care guvernului legal laoţian şi lega­ pe plan internaţional. A ctu a la creării unui Laos independent
rea acestei ţări de carul m ilitar şi neutru în conform itate cu pre­
tolic, cît şi faţă de cel liberal şi de ameninţă cu intervenţia armată am erican. E i au acordat un a- vizită a prim ului m inistru al gu­ vederile a co rd u rilo r de la G e ­
iiltor m ilitar neîntrerupt re­ neva. M arile puteri şi ţările în­
cel socialist". In treburile interne ale Laos-u- belilor laoţieni. Num eroşi con­ vernului legal, Suvanna F u m ­ vecinate cu L a o su l trebuie sâ
silieri am ericani deţin pos­ cadă de acord să respecte neu­
Sînge ş i ş a m p a n i eChiar ziarele de partid, deşi uneori lui. Conferinţa consilierilor m i­ turi de com andă în arm ata re­ ma, intr-o serie de ţări su b lin ia ­ tralitatea şi independenta Lao­
foarte violente, nu consacră prea mult belilor. D a r tot acest sprijin s-a sului. Tocm ai aceasta este pozi­
spaţiu alegerilor. Această apatie apa­ litari ai blocului agresiv dovedit ineficient. Rebelii au su­ ză acest lu cru cit se poate de ţia U n iu n ii Sovietice şi a celor­
ferit în ultim a vrem e in frîn g eri lalte ţări socialiste. Guvernul
S .E .A .T .O ., care s-<a întrunit la repetate. P o ziţiile lor m ilitare convingător. M anevra politică sovietic a prezentat în repetate
au devenit extrem de v u ln e ra ­ rîn d u ri propuneri concrete in
rentă, arată „New York Herald Tri­ 20 m artie la B a n g k o k , d efin iti­ bile datorită acţiunilor curajoa­ la care au recurs rebelii încer- problema căilor de norm alizare
se ale forţelor patriotice- In pre­ a situaţiei din Laos. Aceste căi
bune", „este surprinzătoare pentru o vează planurile pentru o inter­ zent trei sferturi din teritoriul cind să creeze o aşa-numită „co­ sînt convocarea unei conferinţe
laoţian este controlat de g u v er­ misie neutră“ pentru Laos a su­ internaţionale după modelul
Aceasta este deviza politi­ el admiră cu jind uniforme­ ţară care numai cu trei luni în urmă venţie armată, planuri care ur­ nul legal, iar 90 la sută din C onferinţei de ia Geneva ’ din
ţinea afişul pe plan Internaţional da­ populaţia ţării sprijină guvernul 1954, precum şi reluarea a ctiv i­
cii lui Chombe, marioneta le gărzii sale personale, torită puternicelor greve muncitoreşti". mează să tie aprobate de sesiu­ ferit un eşec. D upă cum se ştie,
Căpi t anul tăţii Com isiei internaţionale pen­
belgienilor în Congo. bucuros că a izbutit să intro­ Ziarul „Le Soir“ referlndu-se la lipsa nea co n siliu lu i S .E .A .T .O ., cu Cam bodgia şi B irm an ia, două tru supraveghere şi control in
de interes a opiniei publice faţă de a- Kong Le încon­ Laos. După cum se ştie aceste
E o deviză politică: sînge ducă măcar aici decorul gu­ legerile parlamentare, arată că Spaak. participarea m iniştrilor de ex­ jurat de patrioţi din cele trei ţări care urm au să propuneri au găsit un larg ecou
caută să anime campania electorală internaţional.
şi şampanie. vernului său de tragică ope­ printr-o serie de atacuri împotriva pri­ terne ai ţă rilo r m embre ale a- facă parte din această com isie
mului ministru Eyskens publicate în Calea intervenţiei armate d i­
S-ar putea rlăe citind o retă. Revista „Quiclc", vor­ ziarul „Le Peuple". cestui bloc, care se întruneşte au respins propunerile rebelilor. recte pe care doresc să se an­
gajeze Statele U n ite, este o cale
asemenea deviză, dacă eve­ bind despre cei ce îmbracă Şi totuşi in ciuda aversiunii lor faţă peste citeva zile. Această confe­ Deşarte au răm as şi speranţele periculoasă. Ea constituie un
de aceste „alegeri ale descurajării“, rinţă este însoţită de m işcări de g rav pericol pentru pace. A cţiu ­
nimentele legate de aplica­ aceste ciudate uniforme, spu­ cum le denumeşte ziarul „Les Echos“ trupe americane, de manevre nutrite de rebeli şi patronii lor nile S .U -A . nu pot decît să fie
belgienii vor trebui să participe la vot provocatoare în apropierea g ra ­ condam nate de popoarele iu b i­
rea el in practică n-ar fi mult ne că aceştia sînt oameni deoarece în caz contrar sînt pasibili de niţelor L a o su lu i, de in ten sifica ­ de a provoca sciziune în rîn- toare de pace din întreaga lume,
amenzi variind, după caz, între 200 care cer acţiuni concrete în sco­
prea tragice. Nu ştim cită care „dacă li se dau bani şi 1.000 de franci belgieni. dul forţelor patriotice. Eşecul pul stingerii cît trai rapide a
focaru lu i de război din Laos.
şampanie a curs de cină îmbracă orice fel de unifor­ m isiu n ii lui F u m i N osavan la

Chombe işi aplică politica, mă de pe faţa pămîntului“. rea livrărilo r de arm ament tru ­ Pnom Penh, care urmărea toc­
pelor rebele. In regiunea N aosu­
dar sînge a curs din belşug, Mercenarii aceştia se denu­ m ai să provoace disensiuni în

zguduind întreaga omenire. mesc singuri legiunea groa­ lui, scrie „N ew York Herald rîn d u l torţelor patriotice, anală

R e v i s t a vest - germană zei“, iar reportajul din care Tribune", „se concentrează“ pu­ că poporul laoţian este m ai unit

„Quiclc" a publicat de curînd cităm aceste citeva informa­ ternice torţe. N ave port-avion \,decîţ orieînd. i
ale flotei americane din P a cific
un reportaj despre situaţia ţii se intitulează cu uimire In faţa acestei stări de lu cru ri

din Congo, reportaj în care „Ce lipsea în Congo — le­ S .U .A . intenţionează să salveze

s-a vorbit mai pe larg des­ giunea groazei". poziţiile protejaţilor lor şi să a-

pre Chombe, „preşedintele Chombe duce astfefl mai de­ capareze Laosul printr-o inter­

republicii Katanga“. parte politica sa, adevărata venţie directă in această ţară.

Dacă n-am şti cită durere putere din Katanga exerci- P la n u l am erican de in terven­

şi cîte răni lasă pe trupul tînă-o de fapt trustul minier ţie m ilita ră în L a o s nu a obţinut

chinuit al Africii evenimen­ belgian, care exploatează ză­ pînă în prezent aprobarea unor

tele din Congo, „acţiunile“ cămintele de cupru şi uraniu ) aliaţi ai S.U-A. „Observatorii di­

lui Chombe şl ale mercena­ şi care este in realitate Mi- i plomatici din capitala Tailandei,
rilor săi ar părea pur şi sim­ nisterul de finanţe al statu­
plu caraghioase. transm ite agenţia Reuter, au a-

lui înfiinţat de acelaş zelos firm at că la sesiunea C o n siliu lu i
Chombe este tntr-o aseme­ pretendent la titlul de Na­
nea măsură o simplă şi jal­ poleon. m inisterial al S .E .A .T .O ., care

nică marionetă, incit totul în Sub această domnie, sînge- se deschide la B a n g k o k la 27

jurul lui este belgian. Con­ le curge în Katanga din bel­ martie, vor interveni divergenţe

silierii 'săi căi mai apropiaţi intre S .U .A ., pe de o parte, şi
nu stnt ăecît foştii consilieri
ai societăţilor belgiene, in­ şug. Aşa cum In paharele laoţieni în tim ­ Effll
structorii armatei sale nu banchetelor date de Chombe pul unui m iting
sînt ăecît aventurieri belgieni. în cinstea belgienilor, cei mai ce a avut loc D eclarafîa prinfului Suvanna Fumma,
Fină şi garda personală a lui buni prieteni ai săi, curge ne­
Chombe a fost îmbrăcată în contenit şampania. recent la Xieng la Paris
Nuang.
Sînge şi şampanie.
P A R I S 25 (A g erp res). de declaraţia făcută de preşedin­
uniforme create de croitorii Iată două lichide pe care In după-am iaza zilei de 24 tele Ken nedy in legătură cu s i­
armatei belgiene. Modelul u- Chombe încearcă zadarnic să martie, prim ul m inistru al g u­ tuaţia din Laos la C onferinţa
niformelor a fost luat de la le amestece. Dacă şampania vernului legal al Laosului, prin­ de presă din 23 martie. E l a su ­
cavaleriştii iui Napoleon. Un se poate plăti cu bani bel­ ţul S u van na Fu m m a, a sosit la bliniat încă o dată că scopul v i­
Paris venind din Cairo. zitelor sale constă in găsirea li­
ultim sentiment, de inexpli­ gieni, sîngele eroilor libertă­ După cum anunţă agenţia nei soluţii pentru rezolvarea de­
„France Presse“ , Suvanna Fum ­ finitivă a crizei laoţiene. S u v a n ­
cabilă pudoare, ii împiedică ţii Congo-ului va trebui plă­ ma a declarat ziariştilor aflaţi na Fum m a a am intit că politii-a
sa este sprijinită de m area m a­
încă pe Chombe să-şi coman­ tit într-o bună zi de către

de uniforma lui Bonaparte. călăi. P. D. {
Ascuns în dosul perdelelor,

pe aeroport că este în grijo rat joritate a poporului laoţian.

Redacţia şi adiţijjuştiajiji ziarului; ştr. 6 Martie ar. 9. îejefon: 188 > 189: 75. Taxa plătită In numerar con lorm aprobării Direcţiunii Gener ale P.l.l.R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — 'lipanii: Întreprinderea Poli gialică „1 Mai" — Deva