Page 98 - 1961-03

D R U M U L S O e iA M S M & M l
it ¦m!§1
M ii
i S i*i
Y@m construi locuinţe
borne fi ie ftin e
(Urmare din pag l-a)
mai buni constructori de pe şantier.
Rolul acestor comisii esle de a re­
cepţiona materialele sosite pe şantier,
sub aspect calitativ. Comisia asistă
la predarea-pwmirea lucrărilor de la
ti formaţie de lucru la alta şi face o
autorecepţie a tuturor lucrărilor îna­
inte de a se prezenta beneficiarul, in
felul acesta se pot remedia orice aba­
teri încă pe parcursul executării lu­
crărilor. Au fost luate de asemenea
măsuri de stabilizare a echipelor pe
obiective de lucru. Astfel, echipa sau
brigada care execută zidăria -la un
bloc, execută şi tencuiala. In felul a-
cesfa, se întăreşte spiritul de răspun­
dere faţă de calitatea lucrărilor. Tot
în scopul îmbunătăţirii calităţii s-au
luat măsuri pentru respectarea fluxu­
lui tehnologic în executarea lucrărilor.
In felul acesta, nu se vor mai întîm-
pla cazuri ca după terminarea tencu­
ielilor şi uneori chiar a zugrăvelilor
să se facă spargeri în pereţi pentru
executarea instalaţiilor,
O măsură luată recent pentru îm­
bunătăţirea calităţii finisajelor este
aceea a apartamentelor sau lucrărilor
model. Este vorba de executarea zu­
grăvelilor, vopsltoriilor şl altor lucrări consumurile specifice cu 8 la sută.
de finisaj înfr.un apartament pe baza
unei colaborări între proiectant, con­
structor şi beneficiar. Aceste aparta­
mente model sînt ca un ghid în lu­
crările de finisaj. Un asemenea apar­
tament model s-a şi făcut în cvarta­
lul „23 August“ din Deva. De ase­
menea, s-a preconizat organizarea u-
nor brigăzi specializate pe meserii (zu­
gravi, parchetari, tîmplarl etc.), con­
duse de meşteri finisori.
Din munca de fiecare zî s-a con­
statat că executarea unor lucrări de
calitate depinde şi de materialele so­
site pe şantiere. Nu întotdeauna aces­
tea îndeplineau condiţiile tehnice. Pen­
tru a evita neajunsurile, s-a luat mă­ nirea tuturor indicilor de plan.
Punctul de sprijin demonstrativ — mijloc
de ridicare a producţiei pomicole
Pentru Îmbunătăţirea activităţii şi
promovarea în practică a rezultatelor
activităţii de cercetare ştiinţifică, în­
tre Staţiunea experimentală horticolă
Geoagiu şi G.A.S. Apoldul de Sus, s-a
încheiat o convenţie de colaborare pri­
vind înfiinţarea unui punct de sprijin
demostrativ pomicol.
Pe baza acestei convenţii, gospodăria
a pus în aplicare un complex de lu­ rîndurile, cu pomi, de-acurmezişul pan­ iar producţia deosebit de bună.
crări agrotehnice, menit să ducă la spo­ tei, iar terenul de sub pomi, s-a în­
rirea producţiei de fructe în fiecare an.
Livada pe care s-a lucrat este si­
tuată pe un teren deluros, a căror pan­
te variază între 8—15 la sută, cu
pomi în vîrslă de 5 ani. Lucrările s-au
efectuat din anul 1958 pe două parcele
cu pomi în suprafaţă de 13 ha., din
care 10 eu meri şi 3 cu piersici şi au
constat din : aplicarea îngrăşăminte­
lor, lucrările solului, tăieri de formare
şi fructificare, tratamente contra boli­
lor şi dăunătorilor.
In primăvara anului 1958, la pomi
s-au făcut tăieri de formare şi fructifi­
care. In timpul verii, terenul din livadă
s-a menţinut ca ogor negru prin două
arături repetate (făcute perpendicular
una pe alta) la adîncimea de 12—15
cm.
Stropirile contra Bolilor şi dăunăto­
rilor s-au aplicat diferenţiat pe specii,
la avertizarea staţiunii experimentale
horticole din Geoagiu, în felul urmă­
tor:
LA MERI — un tratament la înce­
putul dezrrmgurititlui ai soluţie D.D.T.
cmulsionabil 0,75 la sută, pentru com­
baterea gărgăriţei, florilor de măr. Un
tratament înainte de înflorire cu zea­
mă sulfo-calcică 2,5—3 la sută, pentru
combaterea făinării şi a rapănului, 3
tratamente cu Ecatox 0,2 la sută, pen­
tru combaţşrea cejor 'dgiţă generaţii
BBMjPCOBS
iÄ ivivWvXvip>. \ .w.v/v
Ä ''' ^
sura ca materialele de tîmplărie, vop-
sitorie, zugrăvire etc., să fie recep­
ţionate încă la furnizor.
O calitate superioară a lucrărilor
presupune şi o bună calificare a ce­
lor care Ie execută. Pornind de la a-
ceastă premisă, am luat toate măsu­
rile ca pînă la începutul lunii aprilie,
pe toate şantierele să se organizeze
cursuri de minim tehnic, cît şi unele
schimburi de experienţă între şantiere
Pentru a întîmpina cea de-a 40-a
aniversare a P.C.R. cu succese tot
mai importante, colectivele de muncă
ale şantierelor şi-au luat şi alte an­
gajamente. Astfel, prin organizarea
la unele construcţii a lucrului în două
schimburi, exiinderea mecanizării, fo­
losirii pe scară largă a prefabricate­
lor etc., durata de execuţie a fiecă­
rei construcţii va fi redusă faţă de
termenul prevăzut în plan cu 10 zile.
O atenţie deosebită vom acorda în
continuare reducerii preţului de cost
pe apartamente. Constructorii şi-au
luat angajamentul ca în acest scop
să reducă consumul de ciment şi fier
beton cu 3 la sută, la cărămidă cu 1
la sută, iar la agregate să reducă
Pînă la 1 mai vom da în folosinţă
oamenilor muncii un număr de 412
apartamente, din care 80 în Deva. 96
la Vulcan, 64 la Petroşani, 108 Ia
Lupeni şi 62 la Călan. Pînă la sfîr-
şitul anului, T.R.C.H. va construi şi
da în folosinţă un total de 1.630 a-
partamente.
Angajamentele şi măsurile luate în
cadrul şantierelor cît şi ritmul actual
de muncă dă garanţia că hotărîrea
constructorilor T.R.G.H, de a da în fo­
losinţă oamenilor muncii locuinţe bu­
ne, ieftine, cu o durată de execuţie
scurtă, este pe deplin realizabilă. Toa­
te acestea ne fac să afirmăm încă de
pe acum că anul 1961, va fi anul
în care T.R.G.H. va raporta îndepli­
ale viermelui merelor şl a păduchelui
din San-Jose. Toamna, după căderea
frunzelor, o stropire cu Selinon 0,75
la sută.
LA PIERSIG1 — o stropire cu zea­
mă bordcleză 1 la sută, înainte de în­
florire şi alta după căderea frunzelor,
tot cu zeamă bordeleză 2 ia .sută.
Toamna, solul s-a arat adine între gurilor de rod a fost corespunzătoare, la impresionanta cifră de 54.577.
grăşat cu 50 kg. gunoi de grajd bine
putrezit, 0,6 kg. supertosfat şi 0,25
kg. sare potasică, după care s-a să­
pat cu casmaua.
In scopul utilizării judicioase a spa­
ţiului dintre rîndurile cu pomi, în pri­
măvara următoare (1959), terenul s-a
discuit şi apoi s-a semănat trifoi pe
toată suprafaţa livezii, cu excepţia te­
renului de sub coroana pomului. Semă­
natul acestei plante s-a făcut cu scopul
de a se obţine furaj verde şi totodată
pentru uniformizarea, fertilizarea şi re­
facerea structurii solului. Ultima coasă
(din anul 1960), a fost introdusă sub
brazdă, ca îngrăşămînt verde. In con­
tinuare, terenul a rămas ca ogor negru.
în cursul anilor 1959-1960 s-au aplicat
aceleaşi lucrări. Prin săpări repetate,
terenul din jurul pomilor s-a menţinut
tot timpul curat şt afînat. Odată cu
sapa l-a, — înainte de înflorire —
s-a încorporat în sol l/2 din doza de
azotat de amoniu (0,25 kg.), iar cea­
laltă parte s-a dat cu ocazia sapei a
doua în luna iunie.
Pentru a nu se stingheri operaţiile
de stropit contra bolilor şi dăunătorilor
amintiţi, recoltarea trifoiului s-a făcut
rapid, cu mijloace mecanizate. Toam­
nă s-au administrat aceleaşi îngrăşă-'
minte chimice la pomi cp şi în anul
1958, cu excepţia gunoiului ţie grajd
Mulţi mineri din
Valea Jiului şi-au
construit case noi.
Anul trecut s-a mu­
tat în casă nouă şi
lamilia minerului
Peter Moise din
Petrila. Gasa sa es­
te compusă din 3
camere, bucătărie,
baie, antreu şi că­
mară şi a fost con­
struită cu împrumut
de stat.
IN CLIŞEU: Pe­
ter Moise şi fami­
lia sa, în faţa casei.
A fi s u t a m i i s t , n u -i u ş o r
Este cunoscuta întrecerea
pentru a deveni sutamiist. Bi­
neînţeles că pentru a ajunge
aici, conducătorul autG trebuie
să fie stăpîn pe meserie, să
întreţină în cele mai bune con­
diţii autovehicolul şi să aibă
grijă de el ca de ceva scump.
Poate de aceea, dintre zecile
de conducători auto ai I.R.T.A.
Deva s-au înscris la această
întrecere numai o parte din ei.
Se înţelege că aceştia sînt cei
mai buni dintre cei buni. şi
mai trebuie adăugat că un alt
obiectiv al întrecerii îl consti­
tuie şi realizarea de cît mai.
multe economii.
Nicolae Sicoi, de fel din Ra-
polt, conducător auto pe auto­
buzul nr. 50779 Dv. face curse
de obicei pe ruta Deva-Simeria
şi retur. La un moment dat că.
lătorii ajunseseră să-l cunoas­
că bine pe acest harnic condu­
cător auto. Intr-o vreme cu to­
ţii au observat că în dreapta
volanului, aşezat la loc vizibil,
se află un steguleţ pe care
scria „Fruntaş în producţie“.
Parcusese 140.000 Km. fără re­
paraţii. generale. Aceasta s-a
- 000-
B o g a fă a c t i v i t a t e Ia
biblioteca
De la începutul anului şi plnâ
in prezent, la biblioteca clubu­
lui „11 Iunie“ din Călan au fost
organizate 5 conferinţe pe teme
tehnice, la care au participat
peste 600 de muncitori, 7 recen­
zii, 3 seri literare şi 6 după-amie-
ze de basme pentru copii.
Aceste acţiuni au făcut ca nu­
mărul cititorilor activi să aj’un-
gă la 661, iar al cărţilor citite la
aproape 4.500.
G. DUMITRESGU
corespondent cetăţeni. In buna desfăşurare a căminului cultural „Horia“ din Zilele trecute la căminul cul­ La concurs au asistat aproa­
care s-a dat odată la S ani. După
împrăştierea îngrăşămintelor, solul s-a
săpat cu casmaua.
In urma aplicării acestui complex
de măsuri, pomii din parcelele lotului
demonstrativ au manifestat creşteri a-
nuale normale (45—50 cm.), frunzişul
sănătos şi viguros, diferenţierea mu­ care au vizitat muzeul se ridica
La piersicii din parcela demonstrati­ zitatori în grup din împrejurimi­
vă s-a înregistrat în anul 1960 o pro­
ducţie de 9.285 kg. fructe, faţă de 6.840
kg. cît a fost planificată. Ga urmare,
preţul de cost al kilogramului de fruc­
te a scăzut de la 0,83 lei, la 0,72 Iei.
Valoarea producţiei obţinută se ridică
la suma de 32.576 lei, depăşind cu
542 ta sută valoarea producţiei pla­
nificate.
Producţia de trifoi verde a adus, de
asemenea, gospodăriei un venit de pes­
te 2.800 lei.
Merii, cu toate că nu au fost pla­
nificaţi cu producţie, au dat 7.518 kg.
fructe, care s-au valorificat cu 11.728
lei iar producţia de trifoi dintre meri
a adus venituri de 9.347 lei.
Fructele obţinute de Ia cele două
parcele au fost sănătoase şi de cali­
tate superioară.
In urma acestor rezultate se poate
desprinde că dacă pomii sînt bine în­
grijiţi, dacă acestora li se aplică lu­
crări de calitate şi Ia timpul potrivit,
ei fructifică mai repede şi se dezvoltă
bine, adueînd în felul acesta venituri
din ce în ce mai mari unităţilor res­
pective.
ing, ALEXANDRU BACIU
G.A.S. Apoldul de Sus
ing. DUMITRU PRICA
Staţiunea experimentală hor-
.7? , ticolă Geoagiu
N r. 1P46
IN LIBRĂRII
LITERATURA ŞTIINŢIFICA
Matematici
J. HADAMARD : Lecţii de geome­
trie elementară. Geometrie
plană.
512 pag. — 25,10 lei.
Ed. tehnică.
Ştiinţe naturale şi biologie
* * * Hidrobiología. Lucrările co­
misiei de hidrologie, hidrobio-
iogie şi ihtiologle — voi. Ii-
252 pag. + 4 tabele şi 1 har­
tă în afara textului — 12,40 lei
Ed. Acad. R.P.R.
* * * Probleme de antropologie
— voi. V
272 pag. — 4 tabele în afara
textului — 13,10 lei.
Ed. Acad. R.P.R.
Medicină
L. MESROBEANU şi alţii: Me­
diile de cultură în bacteriolo­
gía medicală.
288 pag. - 23,30 lei (pînzat).
Ed. medicală.
Geografie
CHRISTACHE STAN: Ganada.
264 pag. + 5 hărţi în afara
textului — 8,25 lei.
Ed. ştiinţifică
întîmplat în anul trecut. De a-
tunci s-au schimbat multe din
viaţa tînărului conducător auto.
Cea mai mare bucurie a sim­
ţit-o cu cîteva săptămîni în
urmă cină a fost primit în rln-
dul membrilor de partid.
In anul acesta Nicolae Sicoi
s-a înscris din nou în întrece­
rea pentru a deveni sutamiist.
„Startul“ a fost luat şi de con­
ducătorii auto Eronim Florea,
losif Csilci, Iosif Cibian, Petru
Deac etc., în total 40 de oameni
Unii dintre ei au depăşit 'deja
100.000 de Kilometri, alţii se a.
propie de această cifră. Dar ei
nu se vor opri aici. Vor par­
curge cu maşinile cît mai mult
cu putinţă, clacă se poate şi
peste 300.000 Km. Fruntaşi vor
fi aceia care vor parcurge cei
mai mulţi Kilometri între două
reparaţii generale.
V. AUBU
:: o:
La cercurile de citit
In oraşul Orăştie funcţionează
29 cercuri de citit. După un plan
de măsuri întocmit de biblioteca
raion. !ă în colaborare cu comi­
tetul orăşenesc al femeilor, a-
ceste ce,rcuri desfăşoară o acti­
vitate intensă. Printre cercurile
de citit fruntaşe se numără cele
din străzile G. Coşbuc, Crişan,
23 August, Gh. Bariţiu, I. V.
St'alin ş. a. Aici se ţin cu regu­
laritate recenzii, discuţii temati­
ce, lecturi, proecţii de diafilme
etc. la care participă numeroşi
activităţii Ia aceste cercuri un comuna Cristur, vin numeroşi tural din Sarmizcgetusia s-a des­ pe 300 de spectatori.
merit deosebit îl are tov. prof-
Elena Tition. Ea a reuşit să an­
treneze în această muncă toate
cadrele didactice de la şcoala
elementară nr. 1 din localitate.
E. POPOVICI
corespondentă
V izita to ri la muzeu
Muzeul regional din Alba Iu-
lia atrage anual zeci de mii de
vizitatori. La sfîrşitul anului
1960, de pildă, numărul celor
Dintre aceştia 16.100 au fost vi­
le oraşului, iar 4.075 au fost' vi­
zitatori străini care, atraşi de
exponatele muzeului, au venit
din alte ţări ca Grecia, Coreea,
Anglia eto.
Printre vizitatorii din ţară ve­
niţi să privească vestigiile tre­
cutului şi astfel să-şi îmbogă­
ţească cunoştinţele se numără
oameni ai muncii fruntaşi în pro­
ducţie din Hunedoara, Reşiţa,
Turda, Bicaz, Graiova, Timişoa­
ra etc.
In acest an, pe măsură ce mu­
zeul îşi îmbogăţeşte colecţiile şi
deschide noi săli de expoziţie,
numărul celor ce vor veni la
muzeu vor ti în necontenită creş­
tere.
E. ANGHEL
corespondent
Formaţie artistică
tras a t a ş a
La, căminul cultural din satul
Stoeneasa, comuna Vălişoara,
printre formaţiile artistice ce
desfăşoară o rodnică activitate
se numără şi formaţia de dan­
suri populare. Deşi tînără, ea a
dat pînă in prezent 4 spectaco-
Mărfuri de sezon
şi He sortimente d iferite
Primăvara intră din zi In zi
tot mal mult in drepturile ei.
Şi silele sint tot mai plăcute,
mai călduroase. Cum este şi
normal, sezonul de primăvară
aduce în familiile tuturor noi
preocupări, noi planuri. Prin.
tre acestea nu lipseşte, deşi-
gur, nici îmbrăcămintea. Sint
solicitate magazinele de con­
fecţii, textile şi chiar de în­
călţăminte. Masa de exmpără-
tori solicită să-şi cumpere îm­
brăcămintea adecvată sezonu­
lui de primăvară.
4Pentru a v^edea modul în ca.
re satisface cerinţele cumpă-
rătorilor O.C.L. produse in
dustriale Hunedoara, am în­
treprins prin cîteva magazi­
ne un raid. Ce am constatat?
Bogat sortiment
de confecţii
Vitrina frumos aranjată a
magazinului de „Confecţii“ din
oraşul vechi te îndeamnă să-l
vizitezi. Şi, intr-adevăr, aici
poţi găsi un bogat sortiment
de costume bărbăteşti, de mo­
dele şi mărimi diferite. Bine
aprovizionat este şi magazinul
de confecţii din O.M. un sor­
timent destul de bogat e'ste
şi la balonzaiăe şi pardesie.
Şi la magazinul „Textila“
din O.'M. (responsabil Dumi­
tru Şerban), vitrinele frumos
aranjate pentru sezonul de
primăvară, anunţă cumpără­
torii că aici a sosit un sorti­
ment bogat de mărfuri. Ma­
gazinul este bine aprovizionat
cu ţesături de- mătase natu-
rală, imprimeuri, nylonuri,
crep şi altele. In suficiente
cantităţi se găsesc stofe pen­
tru sacouri, taioare, costume
bărbăteşti ca şi gabarăen pen­
tru pardesie. Tot atît de bine
aprovizionat este şi magazinul
„Textila" din Piaţa Urării. Şi
l e : tn Stoefieasâ, Vălişoara,
Luncoiul de Jos şi Săliştioara.
Recent, cu ocazia prezentării la
faza intercomunială a celui de-al
Vl-lea concurs al formaţiilor ar­
tistice de amatori, datorită ni­
velului bun de interpretare, for­
maţia de dansuri populare a că­
minului cultural din localitate a
fost promovată în faza raională
de concurs.
S. URSA
corespondent
Prieteni ai cârtii
In fiecare seară, la biblioteca
cititori.
La dispoziţia for sînt puse a-
proxiimativ 5.000 cărţi politice,
tehnice şi literare.
Printre cititorii de frunte se tineretului planul de dezvoltare
numără tov. Furca Andrei, Popa a economiei naţionale pe 6 ani“.
Rozica, Lovasz Rozalia şi Mi- Juriul a apreciat buna pregă­
cloş Margareta.
Pentru cititori s-au amenajat nat premii după cum urmează:
expoziţii cu cărţi, se prezintă re­
cenzii etc-
ARON FURCA doni; III. Constanţa Julea; IV
corespondent Maria Cotolan-
Căminul cultural în cam pania
de prim ăvară
In ultimul timp, membrii gospodă­
riei agricole colective din comuna
Mărtineşti, raionul Orăştie, au înregis­
trat rezultate frumoase în munca pen­
tru desfăşurarea în bune condiţiuni a
campaniei agricole de primăvară. Ast­
fel, ei au însămînţat 27 ha. cu orz de
primăvară faţă de 25 ha. . cît aveau
planificat, au însămînţat 29 ha. cu
ovăz, au terminat arăturile pentru car­
tofi şi fioarea-soarelui, au transportat
pe cîmp aproximativ 1.000 tone gunoi
de grajd etc. Lucrările eiectuate de
colectivişti în epoca I-a a campaniei de
primăvară au fost de calitate.
La mobilizarea colectiviştilor spre o
muncă susţinută în campania agricolăi
de primăvară a contribuit în mare mă­
sură, prin activităţile desfăşurate, şi
căminul cultural din localitate.
încă de la începutul campaniei agri­
cole, conducerea căminului cultural a
organizat periodic, în colaborare cu
biblioteca comunală, expunerea unor ca-
pitole („Sămînţa şi pregătirea ei“, „In-
sămînjările“, „Protecţia tinerelor plan­
te“) din volumul „Regulile agrotehnice
pentru principalele plante de cultură“,
aici, mărfurile In sortiment in interior mici expoziţii cu
bogat sint bine prezentate. mărfuri de sezon.
Fiind bine aprovizionate,
magazinele pot satisface ce. A sp ecte
rinţele de sezon ale cumpără- necoresounzătoare
torilor. Acest lucru se reflectă
şi ?in faptul că magazinele de Nu la fel sint întâmpinaţi
confecţii şi textile şi-au rea- cumpărătorii şi in magazinul
lisat şi chiar depăşit, pe cele „Confecţia“ nr. 8 din O.M.
două decade din luna martie, (responsabil Horia Moldovan).
sarcinile de plan. In loc să întrebe pe cumpă- )
LLiinp ssee ss ec sAoorrttiimmeenmt .eeliee sme °arn!trCeeneadzoăreisnc’ fevlindseâtofealredlee \)
discuţii.
solicitate
La magazinul de încălţă- } n ce Priveşte buna ăeserA
minte pentru bărbaţi ca j i la !
cel pentru femei este aflyen- lntîlneşti^ şi alte aspecte. La
ţă. Parte din vizitatori sîtW sa- ncui.aminte, atît la magazi- <
tisfăcuţi, cumpărîndu-şi incăl- nui T>entru femei cît şi la cel
ţămintea dorită. Sint însă şi Pentru bărbaţi, marfa nu este
din cei care nu sînt mulţu- P o n t a t ă cu gust. Sînt expu-
miţi. Cauza? Cele două ma- se ^oar cîteva perechi de pan-
gazlne nu au sortimente de i0 . îor rafturile stau pline cu
încălţăminte fină de tip Ro- cutîL Poate că ?’ acest tel ^
a ..prezenta" marfa a contri­
Vmtînd magazinele: buit la nerealizarea sarcinilor
textil, oorifesţiî de plan la cele două maga- \
şi încălţăminte zâne. \
Deşi este bine aprovizionat, \
magazinul „Confecţia“ din o- ?
raşul vechi, totuşi prezenta- \
__ __ _¦¦¦¦;¦.......... ... ............. j.............¦„,^==; rea mărfurilor lasă de dorit.
In primul rină iluminatul este ii
marta sau Guban. Mult soli- slab mnî ales la CQnfectif este ţ
citaţi sînt pantofii bărbăteştigreu să (listingi culorile amo_ .
„Romarta« în modele noi. Din pinte aJe unQr costume 0are ţ s
păcate însă, aceştia lipsesc. o.C.L. industrial nu ar putea \
Şi aceasta pentru că însuşi lua măsuri de introducerea. în >
merceologul care se ocupă cu acest magazin a iluminatului
aprovizionarea acestora, are fluorescenţ ?
părerea (? !) că nu sînt ceruţi Deficienţe sint. şi în aranja.
astfel ae pantofi. La tel stă sint de
loc atractive vitrinele maga-
situaţia şi cu pantofii pentru sinejor ăe încălţăminte ca şi
femei. cele ale magazinului ..Confec-
La magazinele de încălţă- ţia“ din O.M. Rău este că in ^
minte sînt şi alte deficienţe Prezentarea cît mai atrăgă. \
in aprovizionare. De pildă, în- \ oa™ a ^IrfurUor s-a renun- >
ţat la unele, iar la altele nu '
tr-una din zilele trecute, aici se face nimic, în privinţa or-- f
au sosit pantofi bărbăteşti de gaw'zării. de mici. expoziţii cu .
calitate superioară. Depozitul mărfuri,
a făcut însă o recepţie proas-
tă. La magazinul din Piaţa In prag de primăvară, ma-
Unirii a dat numai pantofi Urinele sint tot mai solicita-
marca iar la cel din O.M. nu­ te de cumpărători. Se caută
mărfuri de sezon. Acestea se
mai negri. găsesc In depozitele I.C.R.M.
O d e s e r v i r e c i v i l i z a t ă Trebuie insă să existe mai
multă preocupare pentru sa-
Cum intri în magazinul tisfacerea cerinţelor justifica-
„Textila“ din O.M., „Confec- te ale cumpărătorilor. Pentru
ţii" din oraşul vechi sau „Tex- uneie sortimente noi chiar şi ^
tila« din Piaţa Unirii, lucrăto- Peţ troşanl va trebui )
,. să depună m.ai mult interes ş
rii te întîmpină amabili, iţi pentru a le nAuce pe piaţa >
dau recomandări asupra măr- Hunedoarei. Şi apoi conduce. {
furilor din magazin etc. De rea 0 C L prorluse înăustria. \
aceea cumpărătorii vin cu ie nu trebuie să neglijeze nici
drag In aceste magazine. Ba iin m,oment deservirea cum-
mai mult la magazinul „Tex- părătorilor şi prezentarea
tila“ din O.M. s-au organizat mărfurilor,
la intrarea în magazin şi chiar FURIR
@o-neuftiuri „HDmmd/i m id i u
făşurat concursul „Drumeţii ve­ ir
seli“ pe tema : „Perspectivele lu­
minoase ce le deschide în faţa Un concurs pe aceeaşi temă
a avut loc şi la clubul din Că­
lan. Pe primele locuri s-au cla­
sat tinerii muncitori Ancuţa Gh.
iurnalist, Măcieş Petru, turnător
şi Pînzaru Gh., cocsar.
tire a concurenţilor şi a decer­
Aici s-au împărţit premii in
cărţi şi obiecte în valoare de
600 lei.
I. Doina Suciu ; II. Viorica Ră-
AXENTE MICLOSONI
ALEX. DEAC
corespondenţi
acţiuni ce au trezit interesul colectiviş­ meroase aspecte din munca desfăşu­
tilor. Paralel cu aceste expuneri la că­ rată de gospodăria agricolă colectivă
minul cultural au fost proiectate în pe­ din Mărtineşti în campania de primă­
rioada despre care vorbim cinci jur­ vară, popularizînd fruntaşii în muncă,
nale documentare agricole însoţite de metodele lor de lucru, satirizînd pe de
explicaţii şi referiri la situaţia gospo­ altă parte pe cei ce nu s-au achitat
dăriei agricole colective din localitate. la timp de sarcinile ce le reveneau.
Cu acest prilej au fost elucidate şi o
serie de probleme legate de campania Deşi conducerea căminului cultural
agricolă în curs, ridicate de către ţă­ şi-a îndreptat atenţia spre organizarea
ranii muncitori din comună. unor activităţi care să sprijine campa­
nia agricolă de primăvară, activităţi
In sprijinul campaniei agricole de care şi-au vădit- eficienţa, trebuie să
primăvară la căminul cultural s-au ţi­ arătăm eă ele nu au fost suficient de
nut şi o serie de conferinţe dintre care variate. Ar fi fost bine dacă la că­
amintim „Arăturile adinei de primă­ minul cultural, pe lîngă expuneri şi
vară“ şi „Cultura porumbului“. conferinţe, se organizau acţiuni şi mai
interesante şi mai atrăgătoare, ca de
In ceea ce priveşte activitatea artis­ pildă, seara colectivistului fruntaş în
tică desfăşurată aici, demn de remarcat campanie, schimburi de experienţă în­
este faptul că ea a tost îndreptată tot tre brigăzile fruntaşe la însămînţări
spre mobilizarea colectiviştilor la ter­ etc.,
minarea epocii l-a din campanie în
condiţii optime şi la timp. Atît pro­ Orientîndu-şi şi pe mai departe ac­
gramul intitulat „Azi cu cîntece tine-' tivitatea în sprijinul producţiei, tiind
reşti, vă purtăm prin Mărtineşti“, pre­ apropiat frămîntărilor oamenilor mun­
zentat de brigada artistică de agitaţie cii, tratînd în manifestările organizate
de mai multe ori în comună şi în sa­ problemele arzătoare ale satului, cămi­
tele din jur, cît şi noul ei program în nul cultural din Mărtineşti va obţine
pregătire „Primăvara în sat la noi", pe viitor succese şi mni frumoase.
ce v?, fi prezentat curînd, redau pai-:
^ V. CHIS
4