Page 1 - 1961-04

PROLETAR! DIN TOATE TARILE. U N IŢLVM
mulsueislimlui
Altui XIII. Nr. 1950
IN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ
Drum larg progresului tehnic
u ooooo< ooooc
| in 25 de iiie, mai mult decît într-un an
$ In 25 de zile din luna mar-
<> tie a acestui an, la Intre-
o prinderea minieră Ghelar au
9 fost prezentate 30 de inova­
ţii. Este un succes deosebit
de important al inovatorilor
acestei întreprinderi, dacă
ţinem seama că în tot anul
1960 au fost înregistrate nu-
o mai 27 de inovaţii,
o Demn de remarcat este
L faptul că spre deosebire de
O anii trecuţi, în acest an au
6 fost atacate si rezolvate o
te înzestrarea tehnică
Planul tehnic al I. M. Bar-
g za prevede, printre altele,
• introducerea unui volum spo­
rit de utilaje în subteran,
care să asigure • o producti­
vitate înaltă. Dintre aces­
tea, mai importante sînt cele
50 perforatoare grele, 12 tro-
lîi pneumatice pentru trans­
portul pe vatră a lemnului
de mină, o staţie de recom-
primare a aerului comprimat
S etc-
O O parte a acestui plan a
o şi fost tradusă în viaţă. Ast­
extinde armarea metafieă
I,a mina Vulcan a intrat In
producţie zilele trecute încă
un abataj frontal armat me­
talic — al 16-lea de acest
fel din Valea Jiului. Din a-
batajele frontale armate me­
talic de la mina Lupani s-au
extras în acest an 5.000 tone
de cărbune peste plan.
Prin înlocuirea lemnului eu
Oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo^-
în înîîmpinareaaniversării a 40 de ani de la înfiinţarea
Pentru produse de calitate superioară la fabrica chimică din Orăştie.
Trimite aşa cum vrei
sâ primeşti!
In ultimul timp, minerii din Valea
Jiului au spus numai cuvinte de laudă
ta adresa muncitorilor de la U.R.B.M.
Petroşani. Aceasta pentru că utilajele
confecţionate sau reparate aici sînt de
bună calitate.
...In secţia prelucrări mecanice a so­
sit de la turnătorie un nou lot de pie­
se. Cîţiva oameni le examinează cu
grijă. Inginerul şet, tov. Iosif Legrand,
în trecere prin secţie, se opreşte o cli­
pă şi, împreună cu ceilalţi, priveşte
noul iot de piese. Un frezor se o-
prise de mai multă vreme asupra unei
roţi dinţate. O examina cu cea mai
mare grijă. Faptul este remarcat. După
puţin timp, concluzia unanim ă: „nu-i
bună".
Oare cazul e unic ? Încercăm să a-
flăm răspunsul.
Nu, nu e unic, spun strungarii şi
frezorii. De la turnătorie'se mai primesc
încă multe piese necorespunzătoare. E
adevărat că munca turnătorilor s-a îm­
bunătăţit mult în ultima vreme, dar
mai au multe de făcut. In general,
piesele turnate din fontă au multe su­
fluri. Inelele pentru tuburile de ram­
bleu au un adaus de prelucrare prea
mare (aici se aruncă, prin şpan, cir­
ca 35 la sută din greutatea piesei.
Nu-i prea mult?). Uneori piesele nu
sînt corespunzător recoapte.
Şi lanţul defecţiunilor s-ar prelungi
încă dacă am insista în enumerare.
Ce spun turnătorii de aceasta ?
...Ca în toate secţiile uzinei şi la
turnătorie s-au obţinut succese de sea­
mă pe frontul calităţii. Colectivul sec­
ţiei este zi de zi preocupat de îmbu­
nătăţirea structurii pieselor turnate, de
reducerea adausului de prelucrare, de
obţinerea unor piese curate, fără su-
uri.
riate acestea, se mai întîlnesc
A. în mod nejustificat, se în-
Nuturi. Un exemplu
'instituie rebutarea'
itru vagoneţi —
unei zile — de
Tmatori Ştefan
;sou. Nimic alt-
condus la re­
Sîmbătă 1 aprilie 1961
>0000000000 (
serie de probleme cu carac­
ter pur minier. Aşa s-a năs­
cut inovaţia „Metodă de ex­
ploatare prin înmagazinare
şi surpare în subetaje“, ca­
re pe lingă că asigură o pro­
ductivitate înaltă, va contri­
bui la îmbunătăţirea calită­
ţii minereului. Tot una din­
tre cele 30 inovaţii propuse
în luna martie la Ghelar,
este şi „Dispozitivul pentru
pulverizat praful de mină
după puşca re“.
fel, în prezent, la I. M. Bar- x
za lucrează 14 maşini de în- y
căreat. Efectul mecanizării o
încărcării este cel aşteptat, a
Echipele care lucrează cu ^
astfel de maşini au obţinut g
viteze mari de înaintare, o
Brigada condusă de minerul <>
Iosif Oprişa, de exemplu, s-a g
angajat să realizeze o viteză L
lunară de 400 m.l. Realiză- 9
rile de pînă acum dovedesc g
că angajamentul său va fi g
depăşit.
fierul în lucrările de arma­
re din Valea Jiului s-a eco­
nomisit mult lemn de mină.
Astfel, numai în primele g
două luni din anul în curs, g
consumul specific de lemn de x
mină a fost redus faţă de ţ
anul 1960 cu circa 1 m.c. pe X
mia de tone de cărbune. 6
but ; cei în cauză şi-au recunoscut vi­
na în faţa tovarăşilor. Dar maiştrii şi
inginerii ce au de spus ? Unde e con­
trolul şi îndrumarea pe fază?
Gam în acelaşi fel pot fi explicate
toate defecţiunile pieselor ajunse în
celelalte secţii, lotuşi, mai există o
explicaţie: lipsa de materiale. Şi de a- M m B IE !I IE ¦N O H
cest lucru se fac vinovaţi !itît con­
ducerea uzinei, cît şi serviciul de a-
provizionare al G.G.V.J..,,
Turnătorii îşi exprimă foarte adesea
dorinţa de a primi materiale de bună
calitate. Aceasta este o dorinţă justi­
ficată, Numai că turnătorii trebuie să
ştie că cerinţa lor e şi cerinţa celor­
lalţi muncitori. Aşa că ei au datoria
să dea produse aş i cum ar dori să
primească.
La oţelăria electrică a Combinatului siderurgic din H uneăoara, printre echipele care
dau oţel de bună calitate se numără şi cea condusă de prim -topitorul ştefan Rahotă.
lată-l în fotografie i^ a d proba unei şarje.
P le c a r e a d in M ascava
® Calendarul lucrărilor a-
gricole pe luna aprilie
4 nagini 20 bani
(pag. 2-a);
® Tehnica nouă în ţările
socialiste
(pag. 3-a);
® Rezoluţiile şi recoman­
dările aprobate la conferinţa
popoarelor Africii, de la
Cairo
(pag. 4-a).
Gărburiele extras
din abatajele mi­
nelor Lupeni, Uri-
cani şi sectoare­
lor I şi li Vulcan
se întîlneşie la
preparaţia Lupeni.
Aici, graţie tehni­
cii avansate şi
priceperii oameni­
lor, el mai lasă o
parte din cenuşa
şi umiditatea ce-1
degradează şi a-
poi, sortat cu gri­
jă, i-a drumul coc-
seriilor.
In foto : O nouă
garnitură de va­
goane, încărcate
cu cărbune cocsi­
ficării, în drum
spre Hunedoara.
S ăptăm îna
fierului vechi
Cu pianul trim estrial
depăşit
La date de 25 martie a.c., O.C.L.
Alimentara — interraionnla Deva şi-a La chemarea comitetului raio­ tone fier vechi, din care au pre­
depăşit planul trimestrial la desfacere nal U.T.M., între 10-17 martie,'în dat I.C.M.-ului 189 tone. Angaja­
cu 3,4 la sută pe total întreprindere, cadrul raionului Orăştie s-a or­ mentul lor este de a colecta şi
realizînd şi importante econojmii la ganizat „Săptămîna fierului preda pînă la sfîrşit'ul anului
cheltuielile de circulaţie. Numai pe . vechi“. Brigăzile ut'emiste de 525 tone fier vechi.
primele două luni ale anului, aceste e- muncă patriotică din raion au
conomii se ridică la 49.000 lei, iar be­ colectat cu acest prilej aproape In fruntea acţiunii de colecta­
neficiile peste plan ajung la 15.000 lei. 70 tone fier vechi. re sînt tinerii de la fabrica chi­
mică din Orăştie care au colec­
La obţinerea acestor rezultate, s-au De altfel iii- raionul Orăştie, tat pînă acum 112 tone, de la
evidenţiat magazinele alimentare nr. tinerii au colectat de la Începu­ I. F. Orăştie cu 69 tone şi alţii.
8 şi 9 din oraşul Deva cic. tul anului şi pînă .în prezent 247 O activitate deosebită au depus
IOAN ROŞU
coresnondent
brigăzile utemiste de muncă
patriotică conduse de Nicolae
Voicu şi Constantin Poenaru de
C a Îiia fs a i-a : Sn 24 preeesiîe »! TOATE FORJELE LA SEMĂNATUL
In secţia lenjerie a parte să fie de calita­ cursurile de ridicare a CULTURILOR DE PRIM AVARA
fabricii „Sebeşul“ din tea i-a. Acest lucru ce­ calificării.
Sebeş principalul obiec­ re însă fie lingă aten­ G. A. C. Teiuş
tiv al întrecerii sccFa- ţie, o calificare ridicată. Drept urmare, în
liste in aceste zile este De aceea, aproape toţi cursul !unit martie, în Gospodăria agricolă colectivă
muncitorii din această loc de ,50 la sută pro­ din Teiuş, raionul Alba, deţine
calitatea. Fiecare munci­ secţie au participat la duse, cit a fost plani­ o mare suprafaţă de teren. A-
tor caută ca din produc­ ficat, s-au dat 74 la ceasta la-a dat posibilitate co­
ţia dată, cea mai mare sulă de calitatea l-a. lectiviştilor să însămânţeze 37
ba. cu grîu de primăvară, 31
ha. cu ovăz, 23 ha. cu orz, 5
ha. cu fioarea-soarelui, 12 ha.
Plăcile pentru sobele bruarie a.c., mai aies, al anului 1960, în tri­ cu cartofi timpurii, 40 ha. cu
de teracotă, produse la de cînd fabrica de te­ mestrul 1 ai acestui an sfeclă de zahăr şi 3 ha. cu men­
fabrica de teracotă din racotă din Deva pro­ fabrica a produs plăci tă. In felul acesta, prevederile
Deva, sînt iot mai mult duce plăci în cinci cu­ pentru 100 de sobe în planului de producţie privind
solicitate de unităţile lori, angobate mecanic, plus. însămînţările d e primăvară din
consumatoare, din Ca­ şi cu diferite modele epoca I-a au fost depăşite.
De remarcat este- şi
pitală, regiunile Olte­ artistic executate, ce­ (aptul că îri acest an, Acum, membrii acestei gospo­
dării colective avînd sprijinul
nia, Hunedoara, Argeş, rerile sînt tot mai nu­ fabrica nu a primit nici S.M.T. Alba lulia, pregătesc te­
renul pentru culturile ce vor fi
Bucureşti şi Constanţa. meroase. Aşa se tace o reclamaţie privind ca­ însămînţate în epoca Tl-a. Pînă
în prezent, au şi fost arate 150
Incepînd cu tuna fe­ că, faţă de trimestrul I litatea acestui produs. din cele 550 ha. planificate a
se ara în primăvară pentru cul­
: Î53ŞSF- tura porumbului şi cartofilor de
toamnă. 60 din hectarele ara­
te, au fost îngrăşate cu 1.200
tone gunoi de grajd. Conco­
mitent, colectiviştii din Teiuş au.
împrăştiat pe 80 ha. cultivate
cu grîu de toamnă, 16.000 kg.
îngrăşăminte chimice.
G. A. C. Cut
•Y®Kvr>vNv/.%vNNV. . y .v .v .’.’.v V .V .Y *........ . . ¦ . '/ Corespondentul nostru, tov.
Costică Lalu din Cut, raionul
m m S* w « " - «V>A ó , v Sebeş, ne informează că mem­
brii gospodăriei colective din a-
cest sat au început lucrările a-
gricole din campania de primă­
vară de îndată ce timpul a fost
prielnic. In felul acesta, ei au
reuşit ca în mai puţin de 2 săp-
tămîni, să semene 17 ha. cu
ovăz, 6 ha. cu orz, 50 ha. cu
borceag şi 15 ha. cu fioarea-
soarelui.
In acelaşi timp, ei au săpat
şi 300 de gropi în care au plan­
tat pomi fructiferi.
Zilele acestea, cu atelajele
‘ proprii şi cu tractoarele S.M.T.
I din Miercurea, colectiviştii din
a d e l e g a ţ i e i M. P » Mofjin'îne
c a r e a p a r t i c i p a i I a şedtiîsţ
C o m itetu lu i P o litic C o n su lta tiv a l
ţă r ilo r T ra ta tu la ! d e la Y a rş© vla
MOSCOVA 31 Corespondentul Agerpres transmite:
Vineri la amiază a plecat din Moscova spre patrie dele­
gaţia Republicii Populare Romîne care a participat la şedinţa
Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tra­
tatul de la Varşovia.
Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Oheorghe Gheorghiu-
Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului
de Stat al R. P. Romîne, şeful delegaţiei, Ion Gheorghe Mau-
rer, preşedintele Consiliului de Miniştri, general de armată
Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Gheorghe Gaston
Marin, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării şi Cor­
nelii! Mănescu, ministrul Afacerilor F.xferne.
La gara Kiev din Moscova delegaţia a fost salutată de to­
varăşii Mihail Suslov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S.,
secretar al C.C. ai P.C.U.S., Vladimir Novikov, vicepreşedinte
al Consiliului de Miniştri, preşedintele Comitetului de S ta ta l
Planificării, Kirii Moskalenko, mareşal al Uniunii Sovietice,
adjunct al ministrului Apărării, Nikolai Firiubin, locţiitor al
ministrului Atacerilor Externe şi Ivan Jegalin, ambasadorul
U.R.S.S. la Bucureşti.
Delegaţia a fost condusă, de asemenea, de Nicoîae Guină,
ambasadorul R. P. Romîne la Moscova şi de membri ai am­
basadei.
-><¦¦
D e pe cuprinsul regiunii
„Să realizăm pianul i
fiecărei luni cu o zi
nute, colectiviştii şi-au cumpărat i
zilele acestea un autocamion „Stea- j
gul Roşu“. Î
mai devreme" Noi magazine
Pentru a da viaţă iniţiativei „Să In satul Săliştioara din raionul
realftăm planul fiecărei luni cu o Brad. au început cu cîtva timp în
zi mai devreme“, colectivul secţiei urmă lucrările pentru construirea
a II-a furnale a C. S. Hunedoara unui magazin universal. Datorită
şi-a îndreptat atenţia înspre spo­ muncii entuziaste a cetăţenilor de
rirea indicilor de utilizare a agre­ aici. zilele trecute acest magazin
gatelor. Drept urmare, in luna mar­ a fost terminat şi s-a început a-
provizionarea iui cu mărfuri, pre­
tie, indicele de utilizare a crescut cum şi amenajarea rafturilor.
cu 7,3 Ia sută faţă de planificat.
Acest iucru a permis fur- Noi unităţi comerciale s-au des­
na 1iştilor să realizeze planul chis şi in oraşul Brad. Ca urmare
lunii respective cu o zi şi a propunerii cetăţenilor, conducerea
două schimburi mai devreme. cooperativei „Brâdeana“ din oraşul
Brad a deschis recent în localitate
Fruntaşi in întrecere s-au situat un nou magazin pentru desfacerea
echipele conduse de prim-topitorii
Simion turca şi Alexandru Olaru, produselor cosmetice, de pariumerie
care au depăşit indicele de utili­
şi ceasornicărie
zare planificat cu 35 şi respectiv
28 kg. fontă pe m.c. volum util In turneu
de furnal
Autocamion pentru Colectivul teatrului de păpuşi
„Prichindel“ din Alba luiia, între­
gospodăria colectivă*6 prinde zilele acestea un turneu
prin satele şi oraşele regiunii.
Colectiviştii din satul Beriiî, ra Spectacolul „Marele vrăjitor", care
ionul Orăştie, au vîndut in anul a fost prezentat pînă acum la Hu­
trecut statului, pe bază de con­ nedoara, Ghelar şi Cugir, este mult
t tract, mari cantităţi de produse ve­ apreciat şi de micuţii spectatori
getale şi animaliere. Pentru aces­ din Ga 14a de Jos şi Mihalţ. Ieri,
f* teatrul de păpuşi a fost oaspetele
* tea. ei au încasat o însemnată su­
ii mă de bani. Din veniturile obţi- copiilor colectiviştilor din Cistei.
.-%»«•*»-a» »V»-** .
-*:-------"-------,-'----.---Bc*i*i4v*to9*t1__..._.. ._..................-.'....'.'................... ......................
Bătălia pentru asigurarea Paralel, au fost terminate
ur.ei baze trainice viitoarei re­ dezgropatul, tăiatul şi arăcitul
colte se dă z’lele acestea în viţei de vie de pe cele 3 ha.
toate unităţile socialiste din re­ S-au făcut, de asemenea, curăţi­
giunea noastră. Se însăminţea- tul şi văruitul pomilor din li­
ză ultimele suprafeţe cu culturi vadă (6 ha.).
din urgenţa l-a şi se fac pre­
gătiri intense pentru începerea Colectiviştii Partenie Hulea,
însămînţărilor din epoca 1I-a. Simion Beldean, Iosif Bucerzan
şi Maria Nicoară, se situează
Redăm mai jos cîteva as­ printre fruntaşi la lucrările din
pecte : campania agricolă de primă-
Cut pregătesc terenul destinat G, A. C. Nădăştia
culturilor ce vor fi insăminţate Inferioară
în epoca IT-a.
Şi colectiviştii din Nădăştia
G. A. C. Şeuleşti Inferioară (oraşul Hunedoara),
desfăşoară o muncă însufleţită
Folosind toate torţele din gos­ în campania agricolă de primă­
podărie, colectiviştii din Şeuleşti vară. Drept rezultai, pînă în
au încheiat cu rezultate Iru- prezent, ei au însămînţat ovăz
inoase etapa I-a din campania pe 50 ha., grîu de primăvară
de insăminţări. pe 20 ha. şi borceag pe 40 ha.
(întreaga suprafaţă planificată).
Astfel, ei au insăminţat 10 ha.
cu ovăz, 6 ha. cu mazăre (cu un Corespondentul nostru, iov.
hectar peste sarcina planificată), Carol Frenţoni, ne informează
6 ha. cu fioarea-soarelui, 3 ba, că zilele acestea se fac pregă­
cu legume şi zarzavaturi (cu tiri intense pentru începerea în­
un ha- puste plan), 41 ha. cu sămînţărilor din urgenţa a 11-a
plante furajere (cu 16 ha. peste (porumb si cartofi).
cele prevăzute in planul de pro­
ducţie) şi un ha. cu cartofi tim­
purii.
Faţă de cele 80 ha. prevăzute
b fi arafe pentru insăminţări, au
fost arate 65 ha., iar la grăpatul
culturilor de toamnă, din cele
120 ha., au fost grăpate deja 80 Şl POMII TREBUIE ÎNGRIJIŢI
ha. .
Paralel cu acţiunile menţio­
nate mai sus, colectiviştii din
Şeuleşti au transportat la cimp
960 tone îngrăşăminte naturale.
G. A. C. Bénie
Insămînţînd 2 ha. cu grîu de
primăvară, 3 ha. cu ovăz, 3 ha.
cu fioarea-soarelui şi 1 ha. cu
orzoaica, colectiviştii din Benic
au terminat semănatul culturi­
lor din epoca I-a.