Page 10 - 1961-04
P. 10
Däg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1951
Sil finira pipfüill CULTURALA
Im întâmpinare® celei de a „Nu trebuie să caut snopi de In cinstea glorioasei V EPSPRU i
40-a aniversări a partidului, stele aniversări
eveniment de seamă In viaţa in clipa neuitată
poporului nostru, Casta regiona Spre-mpoăobirea citecelor Organizaţiile de bază P.M.R.
lă a creaţiei populare, a orga mele de la laminoarele bluming 1.000 Din clipa-ntiia-n care, IJartid, ţe-arn cunoscut.
nizat un concurs literar ou te şi 650 mm. ale C.S. Hunedoa A nopţii baricadă din jura- mi a căzut.
ma : „Sub flamura partidului“. • • • •fi ••••• ra, organizează în cinstea a- Ţi-ai revărsat asupra-mi lumina ta — şi ştiu
Declanşat în urmă cu cîteva niversării a 40 de ani de la Că m-ai Învrednicit ostaş ales să-ţi fiu.
Ci oamenii cu visele — vlntrele crearea Partidului Comunist Cînd am pornit cu tine spre zările Comunii,
Ce-aşteaptă suflul cîntevelor din Romînia, la clubul de la Odată cu busola marxistă a- nfelepciunii,
bluming, o expoziţie cu tema : In clipa neuitată, solemnă, am simţit
mele...“. „Lupta partidului pentru feri Că-n pieptul meu o nouă vi aţă a-nflorit.
cirea poporului“. Expoziţia va Mi-ai dat atunci puterea de a-îndrăzni să zbor,
luni, la concurs participă un Dintre poeziile lui Cornel cuprinde fotografii,, cărţi, foto Cu aripile-ntinse să merg spre viitor...
montaje, citate din documente
mare număr de oameni ai mun Cristaohe, reţin atenţia „Coşul le partidului, grafice etc. In I. I. DRAGANESCU
cadrul clubului se vor face ex
cii din regiunea Hunedoara, oţelăriei“, „Cei ce culeg -ste puneri. se vor organiza convor UTECISTUL
biri, audiţii, citiri în colectiv,
membri ai cercurilor liţerare şi le“ şi „Şarja“, cîntece de sla întîlniri între tineri şi membri Careul curţii sumbre
de partid vîrstnici, întruniri ale Mi-l ascundea-ntre umbr e...
creatori individuali. vă închinate prometeilor care candidaţilor de partid. Orga In faţă, plutonul de ze ce
nizaţiile U.T.M. vor ţine adu Supus, aştepta să-l apte ce...
Lucrările în proză (reporta se luptă cu focul, supunîndu-I nări cu temă închinate aniver Uteciştul privea limpede-n zare,
sării partidului. Ghidul ii. zbura spre zări viitoare,
je, schiţe, povestiri, nuvele), voinţei lor. Ochii şi mintea rîvneau mai departe,
Tot în cadrul clubului, prin Spre viitorul desluşit ca- ntr-o carte.
versurile, piesele de teiatru in P. M. Dorin închină versuri grija acestor organizaţii de ...Figura lui creşte, enormă se suie,
partid, se va organiza şi un in zorii roşii — albastră statuie:
tr-un act, pe care mînuitorii calde, emoţionante, celor care concurs cu tema : „Drumul glo — Nu, nu va trăda, nu va spune,
rios străbătut de partid“. Chiar de-o fi a-l răpune!
condeiului le închină glorioa au căzut în lupta împotriva
---- ® ------ P. M. DORIN
sei ¦aniversări, sânt inspirate duşmanului clasei muncitoare.
—AAfx.yws./W v—¦/V\frv
din lupta ilegală a partidului, Dar jertfa lor nu e zadarnică.
POŞTA REDACŢIEI
reflectă aspecte Eliberaţi pentru
ale Vieţii noas- Concurs literar totdeauna din ju
tre noi, realiză gul exploatării,
rile o b ţin u te de c if îs f e a c e ia ; d e a 4 0 -a o am en ii mun-
oamemii din re- a n i v e r s ă r i a P .C .R . cii îşi clădesc
giune, in frunte o viaţa liberă, FATA MINERULUI
cu comuniştii, pe drumul con Sculptură de PAUL EUGEN
struirii socialismului. fericită. . Eroii .sînt alături de
noi, ne însoţesc în drumul spre Folclor hunedorean
Dintre lucrările trimise pînă Comună.
acum la concurs se remarcă PARTIDULUI DRAG
versurile lui Ion I. Drăgănes- Pentru tot ce am înfăptuit,
cu, Victor Niţă, Cornel Cris- pentru tot ce vom realiza in AZI SUB CER SENIN, PE EL NOI PĂŞIM, (Ţ)enfm. iu k H a w i P. M. DORIN (Orăştie). Din crescut foarte mult. Luaţi legă
tache şi Al. Sevastianos, mem viitor, sîntem recunoscători CINTARE ÎNCHIN TRAI BUN FĂURIM, ciclul de poezii trimise redac
bri ai cercului literar „Flacă partidului, conducătorul nos CELUI CE-L IUBIM - TRAI FARA NEVOI de (filme ţiei am reţinut pe cele mai iz tură cu conducerea clubului din
ra“ din Hunedoara, cele ale lui tru înţelept. DRAGULUI PARTID ; TRAI RIVN1T DE NOI, butite închinate partidului, localitate să puneţi bazele unui
Traían Müller din Petroşani, CINTARE BRUMOASĂ DE ACEEA-NCHIN întreprinderea cinematogra luptei comuniştilor pentru o via
Traían Filimon şi An? Şoit din Făcîndu-se ecoul simţăminte- DIN INIMI CULEASÂ, CELUI CE-L IUBIM fică regională de stat Hune ţă mai bună. Una dintre ele a- cerc literar. Cu ajutorul unor
Deva şi P. M. Dorin din Orăştie. lor de recunoştinţă şi dragoste CA NE-A ARATAT CÎNTARE FRUMOASA, doara organizează un interesant pare în pagina de faţă.
precum şi lucrările în proză ale pentru partid, pe care tînăra UN DRUM LUMINAT, DIN INIMI ALEASA. concurs „Cine ştie cîştigă“, pen profesori de limba romînă şi
tinerilor Mircea Neagu şi Mir- generaţie le nutreşte părinte UN DRUM LUMINOS tru iubitorii de filme de la oraşe LUCACI LIVIU (Baia de
csa Tută (Hunedoara), Radu lui său- iubit şi elevul Victor Şl VICTORIOS. Auzită în comuna şi sate. Criş). Din poezia trimisă, se prin discuţiile purtate împreu
Selejan (Petroşani) etc. Niţă scrie versuri avîntate. Cristur, de GH. BACIU remarcă o uşurinţă în mînuirea
Tema concursului este inspi versului, un ochi format pentru nă în cadrul cercului, o să pu
încercând o poezie de sinteză, Tinerii scriitori din regiunea rată din subiectele filmelor ro- sesizarea a ceea ce este nou în
fon I. Drăgănesou aseamănă Hunedoara sînt chemaţi ca în mîneşti „Valurile Dunării“, dis viaţă. Avînd în vedere că lu teţi să vă perfecţionaţi scrisul,
partidul cu „Mina care a dăruit cinstea aniversării a 40 de ani tins cu Marele premiu al festi craţi în cadru! cooperativei
copiilor, ca pe un fruct roşie de la înfiinţarea partidului să valului de la Karlovi Vary, „Moţul“, aţi putea face unele trimiţînd redacţiei lucrări mai
copilăria fericită. scrie noi lucrări despre lupta „Secretul cifrului“ şi „Furtuna“. texte bine inspirate din viaţa aproape de nivelul publicabil.
comuniştilor în ilegalitate, des tovarăşilor de muncă, pentru
Tînărul poet cintă munca e- ISiste»! in gosp odărie Concursul esie deschis parti brigada artistică de agitaţie. TIBER IU MARCU (Sime-
roică a furnaliştilor, oţelarilor pre viaţa nouă oamenilor mun cipanţilor pînă la data de 17 Sprijinind activitatea cuitural-
şi constructorilor huinedoreni, cii de la oraşe şi sate. mai 1961, fiind dotat cu nu artistică a cooperativei, v-aţi ria). Poeziile trimise redacţiei
izbutind să creeze imagini con meroase premii, printre care o putea forma şi ca poet.
vingătoare, îndeosebi în poezii O mai mare atenţie trebuie motoretă, un aparat de radio, în ultima vreme. în loc să se
cum s în t: „Strada“, „Aici pe să acorde cercurile literare un aparat de fotografiat, un A. DOM.ŞA (Teiuş). Am re
malurile Cernei“ şi „La furna descoperirii şi promovării tine Foaie oerde, foi de vie Azi se ară cu tractoare ; ceas de mînă etc. ţinut textele de folclor culese îmbunătăţească, au scăzut din
rilor prozatori şi dramaturgi. din raionul. Alba. Ne interesea punctul de vedere al realizării
le“. In regiunea noastră se scrie Bine-i in gospodărie ; Vara, holdele de grîne, Inmînarea premiilor se va ză si altele de acest fel. artistice. Si ideile pe care le
AI. Sevastianos se impune cu multă poezie (şi adesea de bu face în cadru festiv, în sala ci-, susţin nu sînt întodeauna des
nă calitate), dar prea puţini Că-i belşug şi avuţie; Le recoltăm cu combine.. nematografului „Filimon Sîrbu“ A! BU DUMITRU, L. CARP
cîteva poezii măture, profunde. creatori îşi încearcă puterile în din Deva, la data de 20 mai şi PLOSCAU ANA (Cugir).
Cităm- dintre acestea „Un nou proză şi dramaturgie. Reco Si atita bucurie! Pămintul bine muncit a.c. Poeziile dumneavoastră suferă tul de clare, versurile fiind con
membru de partid1“, „Vom a- mandăm tinerilor scriitori să încă de unele stîngăcii de or
păra“ şi „Muzeele de mîins“, abordeze aspecte ale realităţii Mult mi-e dragă, mindro, mie, Ne aduce rod sporit I.BARBU ‘ dinul tehnicii versificaţiei şi a struite cu ajutorul unor cu
c viziune a lumii viitoare fără pe care să le trateze în lucrări construcţiei imaginilor. Sînt lip vinte de multe ori nepotrivite,
bombe şi rampe de lansare a aparţinind genului scurt: re Munca in gospodărie ; Auzite de Oh. Corneşcu din corespondent
rachetelor. portajul, schiţa, nuvela,, poves suri inerente începutului. In ul
tirea. De asemenea, să se în Şi mi-e drag că pe ogoare satuI VurPăr care dau naştere la confuzii. Şi
O linie ascendentă dovedesc cerce cu mai mult curaj crea tima vreme, numărul celor ce
si lucrările studentului miner rea de piese de teatru într-un Dragi îmi sîni ogoarele în Simeria aţi putea pune ba
T ra ía n Müller. Aproape toate act, atît de necesare mişcării ... ,.l\ UtOllJtt O-Hi ne trimit versuri din Cugir a
poemele sale sînt inspirate din artistice de amatori. DRAGI ÎMI SÎNT OGOARELE, zele unui cerc literar pe lingă
munca ş i »viaţa minerilor Văii CÎND VAD AZI TRACTOARELE clubul din localitate. Iată doar
Jiului. însufleţiţi de a da pa Aşteptăm noi lucrări (con CUM MAI ARA PE CIMPIE cîţiva tovarăşi care ar putea
triei cărbune mai mult şi mai cursul se încheie la 15 aprilie) CA S-ADUCA BOGĂŢIE, constitui nucleul acestui cerc •
bun. Atunci cînd vorbeşte des dedicate celei de a 40-a ani PENTRU NOI, CARE MUNCIM tov. Aurel !trim. Munteanu Ro
versări a partidului, sărbătoare VIATA NOUĂ SĂ CLĂDIM, zalia, Bob /Maria. Straja loan,
pre sine. poetul se vrea un cin- a întregului nostru popor. VIATĂ BUNA-MB ELSUGATĂ
IN REPUBLICA BOGATĂ. Irimie Nicolae şi alţii. împreu
tăreţ al muncii eroice a mine CLEMENTE CONSTANTIN Auzită de l. MARINESCU, în Călanul mic
Hunedoara nă aţi putea face un lucru bun.
moinfisf principal. Gasa regionala
Activîncl în cadrul clubului, pu
teţi sprijini şi brigada artistică
a creaţiei populare — Deva de agitaţie.
rilor : I. S.
N IV .M J ' R r i A « r v * WnV /jaS» v»îr vtwwwu W i roţile vagoneţilor şi se fac ghe- hău. Aproape toată munca tre spuse cu mult înţeles maistrul, tre timp de odgonul ce unea a-
motoc, tncurcînd circulaţia... buia s-o facă stind agăţat nu trăgînd cu ochiul spre copii, a- cum cele două cabluri şi-şi dă
l i nl' Grea treabă să deş dacă nu se pot descurca ? Ei?! ...Oraşul rămăsese în urmă¦A- mai in centura de siguranţă. Ce- ooi mai mult de formă porunci duse drumul pe el, spre stupul
i i i i curci un stup. Cine a Ce zici ? Cum. se mai duce căr cum copiii urcau în tăcere, piep Aşa se face stupul... avea să se facă după ce va obo şi e l : încă nedescurcat al lui lancu.
trăit in Valea Jiului ştie asta! bunele din Aninoasa ta prepara- tiş, povirnişul dealului DUfa pe d f ' uliţa Onului nu-l mai as- si? C clipă cirligul centurii de si
Cînd stupul s-a făcut insă la ţia din Petrila dacă e oprit fu- care se întindea funicularul cu — Odihniţi-vă! guranţă se agăţă parcă de un
100 m. măllime, atunci se schim nicularul ? vagonetele sale încremenite in culta de-acum, ci cu o- — Fii fără teamă, eu am să — La ăştia nu le poţi porunci nod al fiinţei, lintuindu-l in gol.
bă lucrurile. Trebuie să ai cu aer. O luară in lungul său, scur- chii aţiptiji privea spre cei de termin repede, voi veni să te acum... In ei vorbeşte glasul da Dindu-şi seama de primejdie
raj, nu glumă, pentru a te încu Î|P uliţă se zăpăcise de-a bi- tind mult din drum. Mai aveau sus, care păreau nişte furnici u- schimb ! se auzi pînă jos glasul toriei. Orleit le-ar fi de greu, Cosma făcu un efort să se salte
meta să-i dai d.e capăt. De-a- nelea. In putina vreme puţin pînă să ajungă la Valea riaşe. Legaţi de cablul funicu- hotărit al tovarăşului, de alături, n-ar recunoaşte. Sînt comunişti in aer şi să pornească numai în
ceea vestea ce-o adusese Miron de cînd venise la Petroşani au Dilfii. acel loc prăpăstios, pre larului doar in centuri de sigu ca un răspuns dat ghidului de doar... miini mai departe.
in clasă ii puse în fierbere pe zise multe, dar de aşa ceva încă sărat cu pinteni de stinci şi hor ranţă, alunecau de-asupra pră- adineaori. — Da... comunişti...
copii. In ultima pauză erau nu. nuri adinei săpate in scoarţa pâ- pastiei mai mult in miini, cu pi Copiii ascultau in facere vor Acum, pe vagonetul de de-asu-
strinşi ciucure in jurul lui. „Ce legătură or fi avînd stupii mîntului, de-asupra căruia se cioarele balansînd în gol, spre Acum, două fierăstraie se au bele celor doi. oameni, fără a slă pra prăpastieiVăii Diljii se stră
din Dilja cu.-, preparaţia de căr formaseră cele două stupuri. cînd cele două vagonete imobilizate. zeau ronţăind in metalul dur. bi din ochi nici mişcările celor duiau doi oameni să redea cu ci-
— Aţi auzit ? De-asupra Văii bune din Petrila şi oprirea funi- de undeva de aproape răsună un din înalt. ieva ore mai devreme producţiei
DU!ii, pe funicular, s-au făcut cularului ?!?“ glas aspru : — Cel din faţă, de pe cablul — Foarte bine, continuaţi aşa! Cosma, terminînd cu stupul importantul funicular. Curînd, din
două stupuri. Doi tineri, lancu Voi să-i ceară cîteva lămu drept, e Cosma, celălalt — lan — răzbătu de jos vocea ingi său, începuse intre timp un înalt răzbătură două strigăte pu
Aron şi Cornel Cosma au plecat riri lui Pilu, dar nu mai avea — Ce-i cu voi aici ? Înapoi... cu ! spuse cu voce înceată Mi nerului, neobişnuit de clară in schimb de vorbe cu tovarăşul de ternice de bucurie, in vreme ce
intr-acolo să le descurce... cum. Acesta ieşise de-acum pe Copiii încremeniră pe loc, ron, lunganul cel roşcovan. aerul limpede al zilei. oe celălalt cablu. Dar oare ce spre pămint, rotindu-se prin aer,
speriaţi. vrea să facă? Iată, îşi desfă ¦ădeau ultimele bucle din sirma
| | ui Culiţa Onului, un bă- Povestire — Lasă-i, Stancule! interveni In liniştea ce domnea in fur, — Tu lancule, fii atent la cli şoară o funie din jurul hrîului. celui, de-al doilea stup.
11 lat sfios, cu ochi negri, alt glas, împăciuitor. Vor să va se auzea răsuflarea grăbită a co pa cînd trebuie să tai cablu cel Cu mişcări, repezi, o leagă cu
parcă veşnic miraţi, ca de fată, poarta şcolii, odată cu cei mai dă şi ei... Apropiaţi-vă vulturi piilor, in contrast cu cea egală, gros. Cînd se apropie ruptura un capăt de cablul său, apoi a- — Ura, ura! se treziră stri
vorbele astea nu-i spuneau însă mulţi din clasă, zorind spre lor.... calmă, a inginerului şi maistru lui, prinde-l bine in deşte, să nu runcă celălalt capăt lu i. lancu- vind alături de inginer şi mai
mare lucru, de-aceea nu ştiu ce marginea oraşului, peste Jiu, lui de Ungă ei. Culiţă se simţea (e lovească — adăugă maistrul. Acesta o prinde şi o fixează de stru copiii de !os. Şi printre gla
să creadă de zarva din clasă. In dincolo de blocurile noi, spre Sgr" ra inginerul şi maistrul de parcă şi el alături de cei urcaţi cablul de de-asupra capului său. surile lor se auzea şi cel al lui
satul de şes unde locuise pînă dealurile apropiate, către funicu- funicular, care condu pe funicular, cu toţi muşchii în Copiii erau numai ochi- Culiţă, care acum se pregătea
nu de mult, la bunicul său, vă lar. ceau lucrările de înlăturare a cordaţi, cu palmele înroşite de e- — Ce faceţi acolo...? dădu să cu ceilalţi să ducă vestea bună
zuse destui stupi, văzuse chiar stupilor. Curînd copiii îi şi vă fort, cu sudoarea şiroind pe o- C osma reuşise primul să întrebe inginerul. oamenilor.
cum roiesc albinele şi cum se „l-a să merg după el — îşi zură. Stăteau pe un dinte de braji... Tinerii se urneau încet, scape de ţesătura meta
ia mierea fără teamă de înţepă zise (Suliţă — să văd şi eu des stîncă. De aici se zăreau bine cei încet prin aer, parcă tot mai în lică. Acum începuse să descolă i!fi"J!Pfeanr icniuo mai era necesară — Funicularul e gata de-a in
turi. Dar niciodată nu crezuse pre ce stup e vorba. Şi aşa, doi tineri, urcaţi deja pe cea mai cet, mai cu grijă, pe măsură ce cească sirma subţire şi s-o az- explicaţie. Cosma, tra in funcţiune!
că un stup poate stirni o aşa iniiije e duminică, avem timp apropiată capră a funicularului, se lărgea golul de sub ei, pe mă vîrle jos. Curînd vagonetul era
vilvă. Colegul său de bancă — pentru lecţii. Te pomeneşti că pregătiţi — primul sq. plece pe sură ce se apropiau de stupuri... eliberat. Pe celălalt cablu lancu ager ca o pisică, se agăţase în IRIMIE STRAUŢ
Pilu — abia anucă să se termi pe aici se află niscaiva albine un cablu, celălalt pe al doilea- Iată, primul a şi ajuns la cel mai izbutise să elibereze doar partea
ne ultima oră, să poată pleca uriaşe, care or fi roit pe liniile apropiat vagonet, imobilizat de jos a vagonetului de stupul
„ta stupuri", deşi era materia sa funicutarului, impiedicind astfel — tată cele două stupuri! ii Sprijinindu-se doar in miini. se propriu-zis- Acum avea de lucru
favorită: istoria. mersul vagonetelor care tran arătă Pilu cu degetul lui Culiţă, ridică peste marginea sa, ureîn- Ia cablul cel gros. Balansarea în
Culiţă nu se putu ţine să nu-l sportă cărbunele prin aer pînă în lungul funiilor metalice de du-se pe cărbunele care umplea delungă in aer îl obosise. Chiar
întrebe ce vede atît de neobiş la Petrila..." susţinere a funicularului, două cupa. Cu o mină îşi desprinse de pe stînca unde stăteau copiii
nuit în „nişte stupi". vagonete înfăşurate intr-o ţesă micul, fierăstrău agăţat Ia bria se putea vedea că tânărul tre
Pilu, un copil mic şi bondoc, Trebui să alerge ca să-şi poa tură ciudată de sîrmă subţire. şi începu să taie din sîrmele de
gata-gata să răniînă ca gura tă ajunge colegii. Miron, cel oţel care imobilizaseră roţile va- buia să-şi strîngă toată puterea
căscată, auzindu-l. Micul semn care adusese vestea, un vlăjgan La început Culiţă nu înţelese gonetului. Treaba mergea anevo şi voinţa pentru a se urca pe
negru ce-l avea pe pleoapa roşcovan, cu părul vilvoi, mai se prea bine de unde a apărut ie, din pricina balansului conti vagonet, care-i putea fi un rund
dreaptă, prinse a i se zbate re înalt, cu un cap decit ceilalţi, era sirma aceea pe vagoneţii aerieni. nuu, ca de pendul, in care se a- de sprijin, chiar aşa nesigur cum
pede — repede, in dosul ochela in centrul atenţiei. Părind că-i ghiceşte gindurile, fla. Intre timp ajunse şi celă stătea atirnat.
rilor. Pilu, îl făcu să priceapă. lalt tinăr la al doilea stup. A-
— Cum, fu. fiu de miner, stai — l-am văzut pe cei doi ti cesta era mai m are; zeci de sir- — Odihneşte-te! răsună de
7şa de liniştii cînd e vorba de o neri. cînd se pregăteau de ple — Ştii... asta-i sîrmă desple me rupte incolăciau ca un stufă jos, poruncitor, glasul ingineru
intimplare ca asta?! Iţi dai care... Erau încinşi cu centurile tită de pe cablul pe care alunecă riş tot vagonetul. Pe lingă a- lui.
seama ce însemnează două stu de siguranţă, în mină cu fie vagonetele prin aer. Cablul e îm ceasta este frînt şi cablul purtător,
puri deasupra Văii Ditjii? Dar răstraie de tăiat metal, cleşti... pletit din multe sirme de oţel. corfa funicutarului fiind elibera — Nu sînt ostenit! veni vesel
— povestea el. Cînd una sau două dintre aceste tă de siguranţă. Cinul avea aici răspunsul din înalt. Şi-apoi ne
sirme se rup, ele se încurcă în mai multe de lucru şi treaba era am. angajat să lichidăm stupu-
mai grea, fiindcă nu se putea nle cu două ore mai devreme...
sprijini ca celălalt de vagonet,
care s-ar fi putut uşor desprin Nu vrem să pierdem fără fo
de de pe funie şi rostogoli in los nici o clipă... Ştiu că acum
ne urmăresc din oraş. de la mi
nă şi preparatie, suie de ochi..-
Cărbunele e aşteptat.
—- H m ! Straşnic flăcău —