Page 100 - 1961-04
P. 100
¦ pa#.« DRUMUE SOGIAMSMÜWÎ Nr. 1Ô73
V izita delegaţiei d e partid xMmjB-ÎB ştiri-
© guvernam entale a K. F. R om îne
in R. F . Polonă,
( Urmare din pag. l-a) ting. Sînt intonate imnurile de stat festări de prietenie opresc delegaţia în
ale R. P. Romîne şi R. P. Polone. faţa uzinelor mecanice „Zgoda“ şi a
în loc, fanfarele tradiţionale ale mi M itin g u l este deschis de prim ul se furnalelor de la Ruda Slaska ce poar-
nerilor polonezi salută trecerea dele cretar al Comitetului organizaţiei de tă simbolic numele de „Uzinele Păcii“ .
gaţiei. partid a întreprinderii după care pri Va rămîne ca o zi de neuitat minu In preajm a zilei d e 1 Mai \\ EONII» IMIEJMEV
mit cu îndelungi aplauze şl ovaţii ia nata întîlnire dintre delegaţia de partid
Tovarăşul Gb. Gheorghlu-Dej mulţu cuvîntul tovarăşul Aleksander Zawadzki. şi guvernameTială a R. P. Romîne cu C h e m a r e a a,dsoe®€&iä o am ejjn ilo r VA VIZITA EINLANOA
meşte tuturor şi asigură de prietenia eroica muncitorime din Silezia.
frăţească ce o poartă poporul romin Răspunde tovarăşul Ion Gheorghe m im cli din B erlin u l © ecidesital MOSCOVA 27 (Agerpres). — să facă o vizită oficială în Fin
poporului polonez. Maurer a cărui cuvîntare este de ase ir d e c ă t r e © © ndtacerea P . S» U. G. TASS transmite : Leonid Brej landa de către U. Kekkonen,
menea subliniată in repetate rînduri de In cursul aceleaşi seri, delegaţia de nev, preşedintele Prezidiului preşedintele Finlandei, In tim
Membrii delegaţiei romîne au vizitai aplauzele prelungite ale asistenţei. partid şi guvernamentală a R. P. Ro BERLINUL OCCIDENTAL 27 In interesul apărării păcii, se Sovietului Suprem al U.R.S.S., pul vizitei acestuia în Uniunea
apoi marele planetariu, instalat în mîne a participat la o recepţie oferită (Agerpres). — Conducerea or spune în chemare, trebuie să va vizita Finlanda între 12 şi Sovietică în noiembrie anul
parcul de lîngă C.horzow şi stadionul Urmează o scurtă vizită în interiorul în cinstea ei de către organele voievo 20 septembrie a.c.
din localitate cu peste 100.000 locuri. uzinei unde membrilor delegaţiei le dale de partid şi de stat din Katowice.
sînt arătate diferitele faze ale procesu uupă recepţie, delegaţia de partid şi ganizaţiei din Berlinul occiden luptăm cu toţii pentru destin Leonid Brejnev a fost invitat trecut.
Coloana maşinilor oficiale s-a în lui de producţie la blumingul instalat guvernamentală a R. P. Romîne a ple
dreptat apoi spre Bytom. în 1953 cu ajutorul Uniunii Sovietice. cat spre Varşovia. tal a P.S.U.G. a adresat oame derea încordării şi pentru o în
In vasta curte a Uzinelor siderur In drum spre Katowice, noi mani nilor muncii din Berlinul occi ţelegere, pentru normalizarea re
gice „Bobrek“ are loc un mare m i
D e c la ra ţia a m b a s a d o ru lu i U .R .S .S .dental chemarea de a participa laţiilor cu Republica Democrată
La B ytom
la demonstraţia care va avea Germană, pentru încetarea po
Cuvîntarea tovarăşului Son G h eo rg he M aurer loc în ziua de 1 Mai în piaţa liticii primejdioase de menţine în Marea Brifanie
Marx-Engels — în sectorul de re a Berlinului în condiţii de
mocratic al Berlinului. In che „oraş de front".
mare se arată că liderii de Partidul Socialist Unit din LONDRA 27 (Agerpres). — reînarmare a Germaniei occi
(Urmare lin pag l-a) produs in 1960 de aproape 7 ori contribuţie importantă la cimen dreapta ai P.S.D.G. şi ai sindi Germania cheamă pe oamenii TASS transmite : La 26 aprilie dentale şi de înzestrare a Bun-
catelor din Berlinul occidental muncii din Berlinul occidental ambasadorul U.R.S.S. în Marea desvvehrului cu cele mai moder
mai mult oţel, de aproape 6 ori tarea şi mai puternică a lagă
gistrată în anii democraţiei so intenţionează să profaneze ide- ca în ziua de 1 Alai să se pro Britanie, A. A. Soldatov, l-a vi ne tipuri de armament ci, dim
cialiste, aici, ca şi in alte re* mai multă fontă, de 7 ori mai rului socialist.
giuni ale frumoasei dv. patrii, multă energie electrică, de pes Călăuzindu-se neabătut de De ea tradiţionalei sărbători inter nunţe pentru dezarmarea gene zitat pe A. Heath, ministrul ad- potrivă, îndeamnă R. F. G. să
ilustrează în mod grăitor juste te 8 ori mai mult cocs metalur
ţea politicii leniniste de indus gic, de 10 ori mai multe maşini, claraţia Consfătuirii de la naţionale a oamenilor muncii şi rală şi totală, pentru încheie interim al Afacerilor Externe al realizeze acţiuni de mare am
iar in ultimul deceniu industria Atoscova a reprezentanţilor par
tidelor comuniste ş; muncito să organizeze în ziua de 1 Mai, rea tratatului de pace cu cele Angliei. ploare în domeniul înarmării şi
un miting împreună cu milita- două state germane, pentru re In declaraţia pe care amba chiar manifestă iniţiativă în
riştii şi revanşarzii sub steagul zolvarea paşnică a problemei sadorul a făcut-o lui Heath se ce priveşte acordarea unor baze
trializare bazată pe creşterea cu chimică şi-a sporit producţia de reşti — măreţ document pro anticomunismului.
precădere a industriei grele, po aproape 6 ori şi jumătate. gramatic al întregii mişcări Berlinului occidental. subliniază că în ultima vreme pentru Bundeswehr chiar pe te
litică aplicată consecvent de că Au înflorit regiuni ale ţării comuniste internaţionale—parti atenţia cercurilor oficiale şi a ritoriul Marii Britanii.
tre P.M.U.P. şi guvernul R. P. altădată părăsite, au fost con dele şi guvernele noastre îşi
Polone, oglindeşte marele avint struite mari uzine, fabrici mo vor da şi pe viitor întregul lor Ţările Âmericli Latine se opiniei publice din Uniunea So Poporul sovietic nu poate să
pe care puterea populară l-a derne şi centrale electrice care aport la întărirea unităţii lagă vietică este atrasă de fapte nu protesteze împotriva faptu
dat forjelor de producţie ale ta umplu de bucurie şi mîndrie ini rului socialist, la creşterea tor
lii. mile oamenilor muncii din pa ţei sale materiale şi politice, la opun unei Intervenţii oare dovedesc că guvernul Ma lui că acum soldaţii Bundes-
tria noastră. Insuşindu-şi intr- victoria socialismului şi comu în Cuba rii Britanii şi-a dat consimţă- wehrului, vin pe pământul en
Nivelul înalt al industriei gre un t.imp scurt experienţa nece nismului. mîritul pentru a acordia Bun- glez cu cunoştinţa şi la invita
le situează R. P. Polonă in rln- sară, folosind cu tot mai multă BRAZ IL IA deswehrului vest-german baze ţia guvernului englez.
dul ţărilor avansate, din punct de pricepere tehnica nouă, dind do Tovarăşi, militare, poligoane pentru ex
vedere industrial. Felicităm cu vadă de eroism şi abnegaţie, cla Păşind hotarul voievodatului RIO DE JANEIRO 27 (Ager- dească că majoritatea poporului perimentarea rachetelor, tabere Guvernul sovietic, se spune
căldură pe bravii mineri polo sa muncitoare îşi îndeplineşte cu dv. şi trecînd pe teritoriul vo preş). — Corespondentul agen cuban s-ar opune regimului de antrenament pentru unităţi în declaraţie, îşi exprimă spe
nezi, datorită muncii cărora Po cinste marile sarcini care-i re ievodatului vecin. Cracovia, ne ţiei Associated Press, transmite Castro- de tancuri şi baze de aprovizio
lonia a ocuoat anul trecut pri vin in construirea socialismului. vom opri la Oswiecim. Nu poţi că la 26 aprilie „oficialităţi ale nare pe teritoriul Marii Bri ranţa că guvernul britanic va
mul loc în Europa şi al doilea In prezent, Ia chemarea partidu vorbi de acest tragiG vestigiu al guvernului brazilian au declarat In încheierea relatării sale co tanii. cintări toate consecinţele poli
loc in lume in domeniul expor lui, in întreaga ţară s-a deschis barbariei fasciste — groaznic că Brazilia se opune oricărei in respondentul arată că experţii ticii de sprijinire şi încurajare
tului de huilă. un larg front de luptă pentru combinat al morţii în care au tervenţii militare americane di Ministerului de Externe brazi Acţiunile guvernului englez,
ridicarea calităţii tuturor produ fost exterminaţi 4 milioane de recte sau indirecte împotriva lian s-au pronunţat în favoarea mai cu seamă cele din ultima a militariştilor vest-germani şi
Pe temelia trainică a succe selor la nivelul celor mai bune oameni — fără să te duci cu respectării principiului neinter
selor dobîndite se înalţă neînce produse similare de pe piaţa gîndul la problema vitală care vreme, se spune în declaraţie, eventualele consecinţe ale. ac
tat edificiul socialismului, se mondială. continuă să frămînte toate po
dezvoltă intens diferitele ramuri poarele lumii, problema păcii şi demonstrează că Marea Brita ţiunilor întreprinse de el de
ale economiei naţionale, creşte Realizări importante au fost războiului. plin conştient de răspunderea
continuu nivelul de trai al po obţinute şi in înfăptuirea poli Faţă de perioada celui de-al
porului. Aruncînd o privire ori- ticii partidului de transformare doilea război mondial situaţia Cubei, chiar dacă aceasta ar fi venţiei şi al autodeterminării în nie nu numai că nu intenţio ce-1 revine pentru aceste ac
cîl de sumară asupra oraşului socialistă a agriculturii pe care in lume s-a schimbat radical.
Bytom, cu întreprinderile sale, majoritatea ţărănimii, convin- Astăzi rolul hotărîtor pe arena o încercare de a opri răspîndi- politica internaţională“. nează să abandoneze politică de ţiuni.
cu noile sale cartiere de locuit, gîndu-se prin propria sa expe mondială îl au forţele păcii şi
cu unităţile sociale şi aşezămin- rienţă că aceasta reprezintă sin progresului : ţările socialiste şi rea comunismului pe continen
tele sale culturale, am putut ve gura cale ce duce la elibera celelalte state iubitoare de pace,
dea încă o dată cit de mare este rea sa de exploatare, la bună clasa muncitoare internaţională, tul american“. „Brazilienii —
grija pe care o manifestă parti stare şi belşug, a îmbrăţişat-o cu milioanele şi milioanele de par
dul şi guvernul ţării dv. pentru încredere. Pe baza întăririi şi tizani ai păcii. Zi de zi, pe toate subliniază agenţia — cred că Scurte ştiri ® Scurte ştiri ® S c o rie ştiri
condiţiile de viaţă ale color ce consolidării continue a unităţi continentele globului, se confir singura soluţie pentru Statele
muncesc, ce roade bogate aduce lor socialiste din agricultură, a mă, strălucita teză a Consfătu
socialismul oamenilor .muncii. înzestrării satului cu cadre spe irii de la Moscova care afirmă Unite este de a învăţa să tră STOCKHOLM 27 (A gerpres).-TA S S aprilie politica agresivă a S.U.A. faţă lor Externe al Angliei, Home, în Spa
Toate acestea nu pot' decît să cializate. tractoare, maşini a- că astăzi războiul poate fi evi iască in condiţiile existenţei re transm ite: Un număr de 30 de cu de Cuba a fost criticată din nou în nia este legată de planurile de admi
sporească şi mai mult încrederea gricole şi îngrăşăminte chimice, tat, că mîna agresorilor poate îi gimului din Cuba“. Corespon noscuţi oameni de ştiinţă suedezi de Camera Comunelor din Anglia. Mai tere a acestei ţări în N.A.T.O.
poporului în justeţea drumului oprită, că popoarele pot impune dentul arată că la 26 aprilie la universităţile din Stockholm, Lund mulţi parlamentari laburişti au decla
„Experţi ai Ministerului de Ex 5i Uppsala au semnat petiţia adresată rat că această politică americană re- Membrii Consiliului general s-au
terne brazilian au discutat a- Organizaţiei Naţiunilor Unite de cu prezintă o primejdie pentru pace. Vor pronunţat cu hotărire Împotriva unor
ceste puncte de vedere şi au a- noscutul om de ştiinţă american L. bitorii au cerut ca guvernul englez să aseinenea planuri.
juns la concluzia că nu există Pauling, laureat al premiului Nobel. exercite o „influenţă de reţinere“ asu
nici o mărturie care să dove- In această petiţie Pauling cheamă pra guvernului Statelor Unite. BERLIN 27 (Agerpres). — Condu
cerea organizaţiei vest-berlineze a
P.S.UG, a organizat o conferinţă da
VENEZUELA popoarele tuturor ţarilor să se opună WASHINGTON 27 (Agerpres). — presă la care a arătat că un număr
răspîndirii armei nucleare, să înfăptu Ziarul american „Washington Star“ re de foşti nazişti care deţinuseră posturi
pe care merge, hotărîrea sa de producţia agricolă creşte de la pacea. CARACAS 27 (Agerpres). — iască dezarmarea generală şi totală şi latează că în cursul întrevederii dintre importante şi sînt crim inali de război
a-şi închina toate forţele cauzei an la an. asigurînd nevoile in Situaţia internaţională eviden După cum transmite agenţia să lupte pentru încetarea experienţelor preşedintele Kennedy şi fostul vicepre au în prezent funcţii de conducere în
socialismului- Prensa Latina reprezentantul nucleare. şedinte al S.U.A. Richard Nixon. a- organele de justiţie şi în poliţia Ber
dustriei şi consumului. ţiază însă că forţele războiului Venezuelei la Organizaţia Na cesta a recomandat să se treacă la n linului occidental.
ţiunilor Unite, Carlos Sosa Ro ATENA 27 (Agerpres). — TASS reorganizare a Agenţiei Centrale de
De patru zile de cînd ne aflăm In tara noastră socialismul a continuă să întreprindă acţiuni driguez a dat publicităţii o de transm ite: După tratativele duse în investigaţii, în baza căreia să se se LONDRA 27 (Agerpres). — Alţi
în frumoasa dv. patrie, simţim triumfat. Oamenii muncii sinii care periclitează cauza păcii ge claraţie în care subliniază că Canada şi S.U.A. primul ministru al pare activităţile de spionaj de cele 12.000 de muncitori s-au alăturat gre
cu putere, la fiecare pas, pulsul din ce în ce mai mult în viaţa nerale. Cele petrecute în Cuba „Venezuela se opune oricărei in Greciei, Karamanlis, s-a întors în sea lalte activităţi care intrau în sfera A- vei m uncitorilor portuari din două
intens al muncii harnice şi a- ior de fiecare zi roadele orin- ne arată limpede acest lucru. tervenţii externe în Cuba“. In ra zilei de 25 'aprilie la Atena. După genţiei. docuri londoneze. Ei îi sprijină pe. gre
vîntate a ponorului polon care duirii socialiste. Nivelul lor de declaraţie se arată de asemenea părerea multor comentatori politici, gu viştii care protestează împotriva an
traduce in viaţă cu succes pro trai material şi cultural se ri Un pericol serios p e n tru pace că „nici un stat nu are dreptul vernul intenţionează să ascundă opi LONDRA 27 (Agerpres). — Consi gajării de către administraţie a unn*
vederile planului cincinal de" dică neîncefat. Sub conducerea continuă să-l reprezinte activita să intervină direct sau indirect niei publice detaliile tratativelor purta liul generai ai Congresului sindicate muncitori nesindicalizaţi, în timp ce
dezvoltare a economiei naţiona partidului, ei păşesc acum spre tea militariştilor din R. F. Ger în afacerile interne ale Cubei“. te în S.U.A. lor britanice îşi exprimă temerea că a- numeroşi muncitori membri al sindi
le. Constatarea principală pe o nouă etapă importantă în is mană, care proferează cu în propiata vizită a ministrului Afaceri catului nu au de lucru.
care o facem st'răbătînd unele din toria ţării noastre — spre etapa drăzneală şi obrăznicie sporită LONDRA 27 (Agerpres). — La 25
regiunile ţării dv. vizitînd dife dcsăvîrşirii construirii socialis ameninţări revanşarde la adre
rite localităţi şi întreprinderi şi mului. Conştient că munceşte sa Poloniei şi Cehoslovaciei. swezti
iniilnindu-ne cu oamenii muncii, pentru sine însuşi şi că prin lup
este că Polonia înaintează cu ta şi înfăptuirile sale îşi aduce Este timpul ca guvernul de la CUBA IN ACESTE ZILE
paşi fermi pe calea progresului aportul la întărirea continuă a Bonn . să înţeleagă că graniţele
şi bunăstării, că poporul urmea lagărului socialist, la creşterea ţărilor socialiste sînt apărate de In aceste zile, Cuba este cuprinsă oameni au debarcat în provincia Ori raidului pirateresc întreprins împotriva tro, întregul popor cuban întăreşte eu
ză cu încredere Partidul Munci forţelor socialismului în întreaga forţa invincibilă a întregului de un avint şi de un entuziasm ne ente la poalele munţilor Sierra Mae aerodromurilor din Havana, Santiago o energie dublă bastioanele acestui te
toresc Unit Polonez, călăuza sa lume, poporul romin îşi sporeşte nostru lagăr, că ele sînt invio maivăzut. Zdrobind trupele mercenari stra. Din ei au rămas în viaţă şi au de Cuba şi San Antonio de Los Ban- ritoriu liber al Americii, cum îşi nu
sigură în opera de făurire, a vie şi mai mult eforturile în această labile. lor imperialişti care au debarcat pe plecat în munţi numai 12 oameni în jos în dimineaţa zilei de 15 aprilie. mesc cubanii minunata lor insulă.
ţii noi, socialiste. ¦ măreaţă operă. peninsula Zapala, poporul cuban a frunte cu Fidel Castro. Atunci. în de
Militînd activ pentru coexis căpătat o încredere şi mai mare în cembrie 1036, micul grup de patrioţi Victoria a fost dobîndită graţie uni G11 tot pericolul unei noi invazii ar
Linia progresului continuu şi Un factor important care a tenţa paşnică şi destindere in propriile sale forje şi şi-a strîns şi mai nu avea decît 12 puşti de model vechi. tăţii poporului cuban. voinţei nestră- mate a imperialiştilor, întreaga ţară
multilateral este, tovarăşi, o tră asigurat şi asigură victoriile ternaţională, pentru dezarmarea mult nodurile în jurul guvernului re La 16 luni după debarcare, detaşamen mulate a oamenilor muncii cubani. de se pregăteşte cu un colosal entuziasm
sătură caracteristică comună poporului nostru este ajutorul generală şi totală, pentru rezol voluţionar condus de Fidel Castro. tul lui Fidel Castro nu dispunea decît a-şi apăra pînă la ultima picătură de pentru a sărbători într-un cadru so
tuturor ţărilor socialiste. Aş vrea multilateral şi dezinteresat, aju varea prin tratative a tuturor Nici înainte cubanii nu se îndoiau că dc 162 de puşti capturate în lupte sînge libertatea şi independenţa, uzi lemn ziua internaţională a oamenilor
să mă folosesc de acest prilej torul de frate, pe care Uniunea problemelor litigioase, ţările vor fi în stare să-şi' apere patria, re crîncene de la unităţile armate ale lui muncii — t Mai, Nu există în Cuba
pentru a vă spune cîte ceva şi Sovietică ni-1 acordă şi ni l-a noaslre îşi sporesc vigilenţa fa voluţia de agresiunea oricăror duşmani. Batista. Dar cauza pentru care a luptat nele şi fabricile, pămîntul şi fericirea. întreprindere industrială, cooperativă
despre propria noastră ţară, des acordat de-a lungul întregii pe ţă de acţiunile forţelor agresive Dar victoria repurtată în mai puţin de acest detaşament a triumfat. agricolă, magazin în care să nu se fi
pre victoriile obţinute de poporul rioade a construcţiei socialiste. şi iau măsuri pentru întărirea trei zile asupra mercenarilor înarmaţi Cei şase milioane de cubani nu mai creat un comitet pentru sărbătorirea
romin in construirea socialismu Acest ajutor, precum şi colabo continuă a capacităţii lor de pînă în dinţi cu cele mai moderne zilei de 1 Mai. Aceste comitete se
lui. despre perspectivele sale de rarea frăţească iniernaţionalis- apărare şi pentru asigurarea arme americane le-a insuflat noi forţe vor să fie robi ai imperialismului ame ocupă nu numai de pregătirea gran
viitor. Vă este cunoscută moşte tă statornicită între toate ţările păcii. şi o nouă energie. dioaselor demonstraţii şi m itinguri
nirea grea pe care a primit-o in socialiste, accelerează dezvolta CO M ENTARIU EXTERN populare ce vor avea loc în Havana,
Rominia puterea populară de la rea fiecăreia în parte, dînd po Guvernele R. P. Romîne şi Zdrobirea intervenţioriiştiior nu v este Santiago de Cuba şi Camaguey. Ele
vechiul regim, nivelul economic sibilitate celor care au pornit R. P. Polone au convingerea că numai o victorie militară. Ea este o In timp ce în tot cursul războiului rican şi să muncească pentru exploa mobilizează pe muncitori şi ţărani, ne
scăzut de la care a pornit’ po- de la un nivel mai scăzut să principiile păcii şi colaborării strălucită victorie a noii orînduiri împotriva dictaturii lui Batista, arma tatori. toţi oamenii muncii în vederea do-
porul romin în opera de con progreseze într-un ritm care să între popoare vor sfîrşi prin a populare care s-a statornicit în ţară ta lui Castro nu a avut decît două bîndirii de noi victorii în muncă.
struire a socialismului. Invin- permită intrarea mai mult sau se impune ca singura cale ra în urma profundelor prefaceri revolu aruncătoare de mine, bandelor contra Acest lucru nu vor şi nici nu-l pot
gînd greutăţile inerente începu mai puţin simultană a tuturor ţională în relaţiile dintre state. ţionare, este victoria unui popor care revoluţionare, create de. agentura ame înţelege „bunii vecini“ ai Cubei care Succesele realizate în dezvoltarea di
tului, urmînd cu încredere şi de în comunism. : ! : a scuturat lanţurile robiei imperialiste ricană în diverse regiuni ale ţării, ,,agită din nou deasupra ei bîta cea verselor ramuri ale economiei cuba re,
votament politica justă, marxist* Dragi tovarăşi, şi puterea exploatatorilor băştinaşi. le-au fost paraşutate mari cantităţi de mare“ . în planificarea producţiei oferă toate
leninistă, a Partidului Muncito Tovarăşi, Dragi cetăţeni ai oraşului arme, printre care tunuri aniilanc fără temeiurile pentru a se considera că
resc Romin, poporul nostru a li Bytom, Nici unul din guvernele care au recul, aruncătoare de mine. mitraliere incă nu s-a stins ecoul ultimelor anul 1961 va fi pentru Cuba un an
chidat intr-un timp istoriceşte Colaborarea frăţească dintre Permiteţi-mi să vă mulţu condus în trecut Cuba nu ar fi putut salve pe peninsula Zapata şi navele record în ceea ce priveşte producţia
poporul romîn şi poporul polo mesc încă o dată pentru primi rezista în faţa unui atac armat atit Astăzi propaganda imperialistă, in militare ale flotei americane au înce globală a industriei şi agriculturii.
nez se desfăşoară satisfăcător rea cordială pe care ne-aţi fă de detailat pregătit de imperialism şi încercarea de a justifica cumva înirîn- put din nou să brăzdeze apele în apro Luînd cuvîntul la expoziţia agricolă,
cut-o şi să vă ur,ez succes de întreprins de o armată de aproape gerea suferită, face mult tărribălău în pierea coastelor Cubei. O armată im inaugurată acum cîteva zile lîngă Ha
plin în întreaga dv. activitate 2.000 de oameni, dispunînd din abun jurul ,,M ig-urilor sovietice“ care ar fi perialistă se concentrează la baza na vana, preşedintele Dorticos a subliniat
închinată cauzei socialismului denţă de cele mai moderne arme mer- acţionat împotriva intervenţioniştilor vală militară din Guantanamo. că valoarea producţiei realizate în acest
gînd pînă la tancuri, avioane şi pro- debarcaţi. După cum a subliniat Fidel an în Cuba se va cifra la un miliard
scurt înapoierea trecutului şi a în interesul ambelor noastre şi păcii. iectile-rachete. Acest lucru îl spun as Castro în discursul său radro-televizat Ce planuri urzeşte acum guvernul pesos, cu alte cuvinte, cu aproximativ
tăcut din Rominia o ţară de ne -ţări şi al lagărului socialist în Să trăiască şi să se întăreas tăzi m ulţi cubani şi ei adaugă cu mîn din 23 aprilie, atunci cînd aveau loc celui mai mare stat al aşa-numitei 20 la sută mai mult decît în 1960.
drie că în Guba există un guvern ca operaţiunile de zdrobire a Intervenţio- „lum i libere“ ? — aceasta este între
recunoscut. ansamblul său. Sîntem încre că prietenia dintre Republica pabil să mobilizeze rapid întregul po nişiilor, pe cerul cuban nu s-a aflat barea pe care şi-o pun acum cubanii. Dezvoltarea rapidă a economiei na
por în lupta împotriva oricărui agre nici un Mig. Agresorii erau bombar Dar aceasta nu înseamnă că ei se ţionale a ţării, în pofida blocadei eco
Pornind de la premiza leni dinţaţi că vizita delegaţiei de Populară Romînă şi Republica sor. daţi din avioanele de fabricaţie ame tem. Pe chipurile lor nu se citeşte nici nomice instituite de imperialismul ame
nistă că baza dezvoltării între partid şi de stat a R. P. _Ro- Populară Polonă, dintre poporul cea mai mică urmă de toarnă în faţa rican, creşterea nivelului de trai al
Atunci cînd în Cuba sînt discutate ricană ale forţelor armate cnbane, ră pericolului unei agresiuni directe a poporului cuban — iată încă o do
gii economii naţionale şi a ridi mîne, condusă de tovarăşul romîn şi poporul polonez ! evenimentele din ultimele zile se amin S. U. A. care planează asupra Cubei. vadă incontestabilă a tăriei puterii re
mase în Cuba încă de pe timpul lui Dimpotrivă, astăzi ei sînt mai hotărîţi voluţionare a oamenilor muncii dm
cării nivelului de trai al poporu Gheorghe Gheorghiu-Dej, discu Trăiască Partidul Muncito teşte epopeea eroică a luptei lui Fidel ca oricînd să lupte, oricît de puternic Guba,
Batista şi a căror distrugere a fosl ar fi duşmanul. Şi ei se pregătesc pen
lui este industria grea, cu pivo ţiile purtate cu conducătorii po resc Unit Polonez, conducăto Castro şi a tovarăşilor săi împotriva tru noua bătălie. Răspunzînd la che N. CIGHIR
dictaturii militare a lui Batista. 82 c’ e anunţată cu atîta lăudăroşenie de or marea liderului revoluţiei, Fidel Cas
tul său industria construcţiei lonezi, vor avea drept consecin rul încercat al poporului polo ____ corespondentul agenţiei TASS
ganizatorii agresiunii, în momentul
de maşini, partidul şi guvernul ţă descoperirea şi valorificarea nez !
ţării noastre au acordat o aten unor noi şi importante posibili Trăiască guvernul R. P. Po
ţie neslăbită ramurilor indus tăţi pentru lărgirea relaţiilor lone !
triale cheie. Faţă de 1938 — anul noastre economice, ştiinţifice şi Trăiască puternicul lagăr so
indicelui economic cel mal înalt culturale, spre folosul ambelor cialist !
din timpul regimului burghezo- noastre ţări, întărind şi mai Să trăiască pacea în lumea
moşieresc — R. P. Rornină a mult buna noastră, .prietenie — întreagă !
Redacţia şi administraţia zLw utui: str. 6 Marlie nr. 9. Telefon: 183; 189; 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. W Tiparul; întreprinderea Poli grafică ?1 Mai“ — Deva.