Page 101 - 1961-04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
1 Mai. în atmosfera proaspătă şi
înviorătoare de primăvară, cinci în­
treaga natură, sub impulsul clocotitor
ai înoirii înfloreşte, popoarele de pe
întregul glob pămîntesc sărbătoresc
ziua solidarităţii internaţionale de
luptă a celor ce muncesc de pretu­
tindeni.
Oraşele şi satele patriei vor îmbrăcă
haină festivă. Sub cerul albastru, fal­
durile roşii ale steagului de luptă al
clasei muncitoare se vor înălţa mă-
iestoase peste furnalele fumegînde şi
peste schelele metalice ale noilor g i­
ganţi ce se construiesc la Hunedoara ;
se vor legăna triumfătoare lîngă ste­
lele aprinse de pe turnurile de extrac­
ţie anunţînd biruinţele celor care mun­
cesc în adînourile Văii Jiului, munţi­
lor Apuseni şi Poiana Ruscă ; vor flu ­
tura vesele deasupra sediilor gospodă­
riilo r agricole colective, în ferestrele vietice pentrucă numai o ţară oare
noilor blocuri date în folosinţa oame­
nilor muncii, pe toate străzile oraşelor
şi în sate.
Sărbătorim anul acesta ziua de
t Mai, într-o atmosferă de mare însu­
fleţire şi enluziasm; în atmosfera de
mare însufleţire cu care întregul po­
por se pregăteşte să întîmpine cea
de-a 40-a aniversare a partidului iu­
bit : în atmosfera de puternic avînt cu
care oamenii muncii din patria noastră
luptă pentru a da viaţă măreţului obi­
ectiv stabilit de cel de-al 1II-lea Con­
gres al partidului - - desăvîrşirea con­
strucţiei socialiste : în atmosfera do
puternic entuziasm şi încredere pe care.
o generează succesele istorice obţi­
nute de Uniunea Sovietică şi celelalte
ţări socialiste în construirea socialis­
mului şi comunismului, creşterea uriaşă
a forţelor care iuptă pentru pace ş>
socialism în lumea întreagă, dezvolta­
rea fără precedent a unităţii şi SoH-
dariiăţii internaţionale a oamenilor
muncii.
Cu ocazia fiecărei sărbători, cîasa
muncitoare obişnuieşte să facă bilan-
ţul rezultatelor obţinute în lupta sa.
Pentru popoarele din ţările socialiste,
care au scuturat pentru totdeauna ju­
gul asupririi şi exploatării capitaliste, proc, ţările socialiste păşesc într-un j
fiecare din aceste sărbători este mar­
cată de noi succese pe calea fă u ririi
vieţii noi.
Bilanţul ou care sărbătoresc anul
acesta ziuă de 1 Mai popoarele socia­
liste, este cu adevărat impresionant.
Acest bilanţ este încununat de mag­
nificul succes al Uniunii Sovietice:
realizarea primului zbor al omului în
Cosmos. Infreaga lume ştie că primul
om care a reuşit să pătrundă în Cos­
mos şi să se întoarcă pe pămînt —
aviatorul cosmonaut lu-i Gagarin —
este cetăţean a! Uniunii Sovietice. în­
treaga lume a putut astfel să se con­
vingă de succesele uriaşe în dezvolta­
rea economiei, tehnicii şi ştiinţei so­
dispune de o economie foarte puter­
nică, de ştiinţa şi tehnica cea măi
avansată poate obţine asemenea rea­
lizări.
Lichidind moştenirea trecutului, fo­
losind avantajele socialismului, bazîn-
du-se pe colaborarea frăţească strîns â
şi înir-ajutorarea infernaţionalistă, ţă­ in R.F.G. — de peste t0 milioane.
rile socialiste îşi dezvoltă rapid ecou
mia şi cultura. Uriaşele realizări f> >*
ţinute do ţările socialiste în toate do­
meniile de activitate, demonstrează în
mod convingător că sistemul socialist
se apropie cu paşi mari de atingerea
obiectivului propus, de a întrece în ce'
mai scurt timp sistemul mondial ca­
pitalist în ceea ce priveşte volumul ab­
solut al producţiei industriale şi agri­
cole şi apoi de a depăşi cele mai dez­
voltate ţări capitaliste din punct de
vedere economic. în ceea ce priveşte
nivelul producţiei pe cap de locuitor şi
nivelul de trai.
Realizările uriaşe şi perspectivele
măreţe care se deschid în faţa popoa­
relor socialiste vorbesc cu putere des­
pre superioritatea covîrşitoare a sopia-
lismuiui asupra orînduirii capitaliste.
Strîns legate între ele prin puternice
reiaţii de prietenie şi de ajutor reci­
front tot mai unit pe drumul bună­
stării şi fericirii. Internaţionalismul :
proletar, este un puternic izvor de
forţă, garanţia mersului Înainte şi a
trium fului deplin al socialismului şi
comunismului În aceste ţări.
In puternic contrast cu realităţile
din ţările socialiste se prezintă lumea
capitalistă. Şomajul cronic de masă,
exploatarea cruntă a oamenilor tnuncn
şi alte fenomene dovedesc că lumea
capitalistă trece printr-o puternică
criză economică. Oamenii muncii din
ţările' capitaliste îşi apără, interesele
lor vitale desfăşurînd o puternică
luptă grevistă, pentru condiţii de trăi
mai bune, împotriva exploatării şi asii- j
p r ir ii. capitaliste. Mişcarea grevistă —
rezultat al ascuţirii contradicţiilor din­
tre muncă şi capital — a luat o am­
ploare fără precedent. In Ş.U.A., nu­
mărul grevelor s-a ridicat în I960 la
peste 3.300, cuprinzînd 1.400.000 oa­
meni ; în Italia numărul participanţi­
lor la greve a fost de peste 5.000.090,
fn fruntea tuturor acţiunilor clasei
muncitoare din ţările capitaliste se
află partidele comuniste şi muncilo-
reşti care ţin sus steagul luptei pen­
tru libertatea popoarelor, pentru des­
fiinţarea exploatării omului de către
om, pentru pace şi progres social.
Popoarele din întreaga lume salută
victoria eroicului popor cuban împo­
triva bandelor invadatoare de merce­
nari finanţate, organizate, instruite şi
trimise în Cuba de S.U.A. Oamenii
muncii de pretutindeni sînt alături de
cauza dreaptă a poporului cuban,
sprijină lupta poporului algerian pen­
tru libertate şi independenţă, condam­
nă acţiunile mîrşave ale im perialişti-
(Continuare în pag. 4-a
o 5.000 tone minereuri de fier,
îmbunătăţirea calităţii cu 2 la sută
ia siderită şi cu 3 Ia sută la limo-
nită, obţinerea de 200.000 iei eco­
nomii la preţul de cost — iată an­
gajamentele colectivului de muncă
de la mina Teiiuc în cinstea zilei
de t Mai. Muncind cu însufleţire,
minerii din Teiiuc raportează extra­
gerea peste plan a mai mult de
6,600 tone minereuri, depăşirea con­
ţinutului -le. metal planificat cu cir­
ca 5 la sută şi economisirea numai
în primele trei luni ale amilul a
200.000 'ei.
9 M inerii Văii .Huliii s-au anga­
jat să extragă în acest an peste
plan 220.000 tone de cărbune. De
la l ianuarie şi pînă ieri dimineaţă,
deci în mai puţin de 4 luni, ei au
exiras peste plan mai mulf de
93.000 tonp" de cărbune.
* Colectivul de muncă al E. M.
Lupeni a redus cenuşa din cărbu­
ne în luna aprilie cu 1 la sută, de­
păşind astfel angajamentul luat în
cinstea zilei de t Mai. r.u mai mul'
de 50 la şută.
° Minerii, inginerii şi tehnicienii
de ia întreprinderea minieră Ghe-
lar s-au angajat ca în cinstea zilei
de 1 Mai şi a celei de-a 40-a ani­
versări a partidului să dea peste
sarcinile de pian 5.200 tone mine­
reu de fier de bună calitate şi să
realizeze 150.000 iei economii la
preţul de cost.
Angajamentele luate au fost de­
păşite. Pînă la 27 aprilie s-au ex­
tras peste plan 5.610 tone minereu
de fier şi s-au realizat 186.000 lei
economii la preţul de cost. Cali­
tatea iimonitei s-a îmbunătăţit, în
luna aprilie, cu 12,7 la sută.
« M inerii din Uricani au extras
în acest an 16.300 tone de cărbune
cocs'ficabil peste plan, mai mult de
jumătate din angajamentul anua'.
gu vern am en tale
j VARŞOVIA 28 (Agerpres). — Vineri după- ai Consiliului de Stat şi ai guvernului R. P. Po- )
I amiază, in sala Congreselor a Palatului Culturii lone, reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi t
} şi Ştiinţei din Varşovia, a avut loc un mare mi- organizaţiilor obşteşti, mii de muncitori din în- )
j ting al prieteniei polono-române, organizat cu
I prilejul vizitei in Polonia a delegaţiei de partid treprinderile varşoviene. oameni de ştiinţă, artă i
| şi guvernamentale a R. P. Romlne, conduse de şi cultură, ziarişti polonezi şi romini, cores- j
j tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Bej. pondenţi ai presei străine in capitala Poloniei. ]
t Apariţia în sală a înalţilor oaspeţi romini şi
t a conducătorilor partidului şi statului polonez Mitingul a fost deschis de Walenty Titkow, ]
[ a fost primită de asistenţă cu îndelungi, aplauze prim-secretar al Comitetului Voievodal Varşo- j
I şi urale. via al P.M.U.P., care a transmis oaspeţilor un )
1 In prezidiu au luat loc tovarăşii Gheorghe călduros salut din partea locuitorilor Varşoviei. ]
I Gheorghiu-Bej, prim-secretar al C.C. al Parti-
| dulul Muncitoresc Romîn, preşedintele Consili- Primit cu aplauze şi aclamaţii puternice la ]
[ ului de Stat al R. P. Romlne, Ion Glieorglie miting a luat cuvintul tovarăşul. Wladislaw Go- j
l Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al
[ R. P. Romine, şi ceilalţi membri ai delegaţiei mulka. Apoi, in aclamaţiile şi aplauzele înde- j
{ de partid şi guvernamentale a R. P. Romine. lungi ale participanţilor a luat cuvintul tova- t
| precum şi tovarăşii Wladislaw Gomulka, prim-
| secretar al C.C. al P.M.U.P., Aleksanăer Za- răşul Gheorghe Gheorghiu-Bej. \
l wadzki, preşedintele Consiliului de Stat al R. P.
\ Polone, Jozef Cyrankiexvicz. preşedintele Consi- Cuvlntările conducătorilor popoarelor polonez i
l llulvi de Miniştri al R. P. Polone şt alţi condu- şi romîn au fost subliniate in repetate rlnduri j
l cători de partid şi de stat polonezi.
cu aplauze îndelungate şi urale. Participa.riîii j
In sală se aflau membri ai C.C. al P.M.U.P.,
la miting au ovaţionat puternic pentru priete- J
nie traincă intre popoarefle polonez şi romîn. i
pentru Partidul Muncitoresc Romîn, pentlu j
Partidul Muncitoresc Unit Polonez, pentru uni- ]
tatea lagărului socialist, pentru pace şi prie- {
tenie intre popoare.
Cuoîntarea
W Kjr
a mitinsulde la Varşovia
CJ “
Dragi tovarăşi şi prieteni, Instaurarea puterii populare şi trece­ Politico justă, marxist-leninistă, a
Permiteţi-ml să exprim, in numele de­ rea la construirea societăţii socialiste Partidului Muncitoresc U nit Polonez, ur­
legaţiei de partid şi guvernamentale au dat un conţinut nou relaţiilor de mată cu încredere şi însufleţire de ma­
romine, m ulţum irile Cele mai calde pen­ prietenie dintre Romînia şi Polonia, u- sele populare cele mai largi, strîns ti­
tru ospitalitatea de care ns-am bucu­ nite pe veci prin caracterul comun al uite în jurul P.M.U.P., a Comitetului
rat pe pămîntul Poloniei populare şi orînduirii sociale şi de stat, prin comu­ său Central, în frunte cu tovarăşul
să vă transmit totodată, din partea în­ nitatea ţelurilor şi prin legăturile inter­ W ladjsiaw Gomulka, constituie cheză­
tregului popor romîn, un tovărăşesc şi naţionaliste care Cimentează indestruc­ şia succesului în realizarea pianului
fierbinte salut. tibil lagărul nostru socialist. cincinal.
in tim pul celor cinci zile ale vizi­
tei noastre, am cunoscut Varşovia re­ tovarăşi, Spre 1965, cînd se va încheia proce­
născută, vechiul oraş polonez Szczecin sul de colectivizare, în agricultură vor
in care Polonia populară a construit Poporul polonez, prin munca sa în­
tnari instalaţii portuare şi şantiere na­ sufleţită, şi-a refăcut în ciţiva ani ţara lucra un număr de circa 100.600 trac­
vale moderne, marele centru industrial distrusă în timpul războiului şi a dat toare, peste 76.000 semănători şi peste
şi carbonifer din voievodatul Kafowice. o dezvoltare rapidă torţelor de pro­ 51.000 combine şi alte maşini agricole.
Am fost prolund şi deosebit de plă­ ducţie ale ţării. A ţi ridicat puternice Agricultura va prim i peste două m ili-
cut impresionaţi de căldura cu care de­ combinate sfderurgice, numeroase în ­ oane de tone îngrăşăminte minerale şi
legaţia noastră a fost întîmpinată pre­ treprinderi industriale, centrale electri­ cantităţi însemnate de alte chimicale
tutindeni de oamenii muncii, în ora­ ce ; aţi creat ramuri industriale noi, — pentru a se asigura un belşug de pro­
şele, centrele muncitoreşti şi în în- industria construcţiilor navale, de au­ duse atît pentru necesităţile de aprovi-
i treprinderile industriale vizitate, eviden- tomobile. tractoare; s-au dezvoltat con­ zionare internă, cît şi pentru creşterea
ţiindu-se astfel încă o dată sentjmen- siderabil industria construcţiilor de ma­ exportului acestor produse.
j tele de prietenie frăţească, de preţuire şini, electronică, chimică. Aţi produs
| reciprocă dintre popoarele romîn şi po­ in 1960 peste 6.680.000 tone oţel şi Tovarăşi,
lonez. peste 110 milioane tone cărbune, faţă
Această prietenie, cu rădăcini adinei de 1.460.000 tone oţel şi 56 milioană Poporul romîn, ca şi poporul polo­
în istoria popoarelor noastre, s-a îm­ tone cărbune în 1938. Polonia ocupă nez, a obţinut importante rezultate în
bogăţit în procesul dezvoltării legătu­ astăzi un loc important în Europa in munca sa creatoare.
rilo r de solidaritate între mişcările pro­ ce priveşte volumul producţiei industri­
gresiste şi, în primul rînd, între mişcă­ ale. Au crescut considerabil forţele de
rile muncitoreşti din Rominia şi Po­ producţie, în toate ramurile economiei
lonia, M uncitorii şi inginerii de Ia Huţa naţionale, a fost lichidată exploatarea
Warszawa, de la Şantierele navale onmiui de către om, se consolidează
Parlidele comuniste din Rominia şi Szczecin, din puternicul centru proletar continuu relaţiile de producţie socia­
Polonia au luptat in condiţii de adincă Katowice, ne-au vorbit cu mîndrie de liste.
ilegalitate, pentru apărarea libertăţilor succesele obţinute în munca lor con­
democratice şi împotriva fascizării ţă­ structivă şi de perspectivele mari spre In perioada 1950-1960 volumul pro­
rii, pentru apărarea independenţei na. care se îndreaptă Ei au într-adevăr cu ducţiei industriale a crescut de circa
ţionaie ameninţate de expansiunea Ger­ ce să se mîndrească. 3,5 ori, intreclnd de peste 5 ori nive­
maniei hitleriste, pentru prietenia şi a- lul antebelic.
lianţa cu Uniunea Sovietică. Dezvoltarea industriei constructoare
de maşini — premiza hotăritoare pen­ In anii puterii populare s-a pus un
Este vie în memoria noastră cruzi­ tru dotarea tehnică şi chimizarea pro­ accent deosebit pe dezvoltarea indus­
mea sălbatică cu care hitleriştii, inva- ducţiei agricole — a creat o puternică triei grele şi creşterea tntr-un ritm mai
dînd Polonia, au pornit să distrugă bază materială în vederea transformă­ înalt a industriei constructoare de ma­
poporul polonez, să şteargă de rii socialiste a griculturii. şini.
pe faţa pămîntului orice urmă a po-
porului polonez şi a culturii sale m ulti­ Harnica ţărănime poloneză a ridicat Aceasta a permis înzestrarea tehnică
seculare; ei au ucis milioane de cetă­ producţia medie la hectar, a dezvol­ a tuturor ram urilor economiei naţiona­
ţeni polonezi, au jeluit şi prefăcut în tat sectorul zootehnic. Pe unde am le, extinderea mecanizării şi introdu­
cenuşe oraşe şi sate, au nim icit imense trecut în ţara dv., cîmpurile arătau ca cerea procedeelor tehnologice noi, care
comori ale culturii poloneze. o grădină, lucrate bine, cu vrednicie. In au stat la baza creşterii continue a
v iito rii cinci ani vor ti trimise pe ogoa­ productivităţii muncii, lărgirea nomen­
In perioada celui de-al doilea război re 160.000 de tractoare. Cercurile agri­ clatorului de produse şi reducerea pre-
mondial, perioada cea mai tragică din cole pregătesc de pe acum cadrele de ţului de cost.
istoria mult frămîntatâ a poporului po­ mecanizatori şi alţi specialişti pentru
lonez, clasa muncitoare, în fruntea în­ a ridica mereu mai mult producţia a- Construirea şi dezvoltarea unor între­
tregului popor, a purtat, sub conduce­ gricoiă. prinderi profilate pentru producţia de
rea comuniştilor, o luptă eroică împo­ tractoare, combine, maşini agricole şi
triva cotropitorilor hitlerişti. Partidul Un succes în munca dv. îl consti­ alte utilaje necesare agriculturii a avut
Muncitoresc Unit Polonez — principala tuie consolidarea gospodăriilor agrico­ un rol de cea mai mare însemnătate
forţă politică de raliere a tuturor pa­ le de stat, care au reuşit să obţină în succesele obţinute fn transformarea
trio ţilo r — exprima năzuinţa şi hotărî- producţii mari şi să devină, în ansam­ socialistă a agriculturii.
rea nestrămutată a poporului polonez blu! lor. rentabile din punct de vede­
de a lupta cu dîrzenie pentru liberta­ re economic. In prezent ne concentrăm eforturile
tea sa naţională. in direcţia dezvoltării producţiei de în ­
Rezultatele importante obţinute în grăşăminte minerale şi de- alte sub­
Alături de glorioasa Armată Sovie­ producţia industrială şi agricolă, în stanţe necesare chim izării agriculturii,
tică eliberatoare, care a zdrobit ma­ creşterea productivităţii muncii şi spo­ in vederea creşterii însemnate a pro­
şina de război nazistă, au luptat vi­ rirea venitului naţional au dus la rid i­ ducţiei la hectar.
tejeşte Armata poloneză renăscută ca carea nivelului de trai al oamenilor
şi Armata romină după întoarcerea muncii. Aceasta se reflectă în amploa­ In procesul reconstrucţiei socialiste a
armelor. Sîngeie vărsat în co­ rea construcţiilor de locuinţe şi de a- satelor, a crescut nivelul tehnic ai a-
mun a cimentat pe vecie trăţia de şezăminte social-culturale, în abunden­ griculturii, a sporit producţia agricolă
arme a Poloniei şi Ronfmei cu marea ţa m ărfurilor de larg consum puse la vegetală şi animală, a crescut numărul
Uniune Sovietică. dispoziţia populaţiei prin comerţul de animalelor proprietate obştească, cît şi
stat. ai animalelor proprietate individuală a
Popoarele polonez şi romîn nutresc ţăranilor eboperativizaţi.
o nepieritoare recunoştinţă poporului Realizarea directivelor Congresului al
sovietic care Ie-a ajutat să sfarme lan­ lli-le a al P.M.lJ.P., a prevederilor pla­ Aceste rezultate în construcţia so­
ţurile robiei hitleriste, să-şi cucerească cialistă la sate au lost posibile pentru
libertatea şi să-şi ia soarta in propriile nului cincinal (961-1965, va face ca că partidul a vegheat la respectarea cu
lor mîini. Polonia să cunoască un nou avint pe strictele a principiului liberului consim-
iămînt, a folosit torme intermediare
calea în flo ririi sale şi a prosperităţii care înlesnesc ţăranului să sc convingă
poporului polonez. de superioritatea agriculturii sociahs-
(Continuare in pag. 4-a i
Semnarea Declaraţiei Comune romîno-polone
VARŞOVIA 28 (Agerpres). — In seara zilei de 28 faţă membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a
aprilie a avui loc la Varşovia într-un cadru festiv la se­ Republicii Populare Romine: Alexandru Bîrlădeanu, Gheor­
diul Consiliului de M iniştri semnarea declaraţiei comune ghe Gaston M arin, Aurel Mâinâşan, precum şi funcţionari
romîno-polone cu prilejul vizitei în Polonia a delegaţiei superiori din M inisterul Afacerilor Externe al Republicii
de partid şi guvernamentale a Republicii Populare Populare Romine şi membri ai Ambasadei Republicii
Romîne. Populare Romîne ia Varşovia.
Declaraţia comună a fost semnată din partea romină Din partea polonă au asistai conducători de partid şi
— de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al de s ta t: Ştefan Jedrychowski, Zenon Kliszko, Ignac.y
C.C. al P artidului Muncitoresc Romîn şi de Ion Gheorghe Loga-Sowinski, Adam Rapaeki, M arian Spychalski, Ro­
Maurer, preşedintele Consiliului de M iniştri, iar din par­ man Zambrowskî, Aleksander Zawadzki, Ştefan Ignar,
W itold Jarosinski, Ryszard Strzelecky, Boleslaw Poded-
tea poloneză — de tovarăşii Wladislaw Gomulka, prim- worny, Piotr Jaroszewicz, Zenon Nowak, Eugeniusz Szyr,
secretar al G.C. al P.M.U.P. şi Jozef Cyrankiewicz, pre­ Julian Tokarski, m iniştri şi inaifi funcţionari din M iniste­
şedintele Consiliului de M iniştri. rul Afacerilor Externe.
Din partea romină ia festivitatea semnării au fost de