Page 102 - 1961-04
P. 102
Pag. 2 DRUM UL SO CIALISM ULUI Nr. 1974
De la corespondenţii | In apartamente noi INFRA TIRE
Mirosul de var proaspăt vop soţiile, copiii, casa frumos mo OOOOOOOOOCX.1
v © ! iiitta r î ^•’VsTS^ sit mai stăruie încă. De la pre bilată, primitoare. Seara, cei doi unit insă şi mai O-OOOOOOOOOC] —OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOV Ov'sXX.OOOOOC vOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOVO 'X lW v W W V V v iW J W v 'V v W - W I 0 0 4 nXxOOOOOOOOOOO-C-
darea blocurilor 119 şi 121 din în jurul in^sei învaţă, rezolvă $ Sint doi oameni mult. Lucrează în
Sec fio şi sectoare listă. au realizat planul realizat sarcinile de plan Şi-au îndeplinit O.M.-ul Hunedoarei au trecut împreună probleme. Au toate $ obişnuiţi, doi din acelaşi sector — Iuţii care duc la
fruntaşe pe producţiei globale pe lu de la începutul anului şi planul lunar condiţiile să fie elevi buni, si o sutele de romîni în sectorul viticol rezultate buhe. In
întreprindere na aprilie, cu 5 zile mai pînă la 22 aprilie, în pro doar puţine zile. La ferestre Şi litori, să facă cinste colectivu o Şi saşi înfrăţiţi în al gospodăriei şi timpul dc odihnă
devreme. In această lună cent de 102,2 la sută la -n primul schimb al în balcoane au apărut însă ve lui de muncă. L muncă, in marea se numără printre şi-n sărbători se
i u. ocazia unei .con ei au dat peste plan 62 desfaceri şi 106 la sută zilei de 28 aprilie, sele florile. Cine sînt locatarii ? colectiviştii frun tntilnesc adeseori
sfătuiri de produc tone oxid galben de fier, la achiziţii. Zugravul vopsitor Petru Petraş, Vecinii familiilor Purţuc sau familie a colecti taşi. La muncă îşi
31 tone oxid roşu de fier furnaliştii hunedoreni au un bun meseriaş şi aviator pa Dascălu sînt tovarăşii de mun viştilor din Girbo- împărtăşesc din Iată-i. doar pe doi
ţie care a avut loc la şi 13 tone extract de ta- Printre salariaţii care produs ultimele tone de sionat al fotbalului, ar fi în mă că — muncitori, tehnicieni, in va. loan Vulcu şi ceea ce cunosc, se din sutele de saşi
I. M. Barza, în care s-a nant. Economiile realiza au obţinut cele mai fru fontă in contul lu n ii a- sură să-ţi vorbească de fiecare gineri. funcţionari — din Com Schorster loan sînt sfătuiesc, şi-ritot-
analizat îndeplinirea an te de acest harnic colec moase rezultate sînt to prilie. locatar în parte. binatul siderurgic. Pe ..cărţile p r i e t e n i vechi. deauna găsesc so- Si romîrd din Gir.
gajamentelor luate în tiv se ridică la 830.000 varăşii Visalon Ciurca, de vizită“ poţi citi nume c a : Munca in gospo bova, colectivişti
cinstea zilei de 1 Mai, lei de la începutul anu V irg il Moţu, TănaseClcj, Succesul lor se dato- Dar să urcăm scările blocu loan Zamfirescu. termotehni- dăria colectivă i-a
sectoarelor ISO de Ia mi lui. Sabin Bolcu şi alţii, ca reşte îndeosebi sporirii lui 119. Pe scara A sau B „căr cian la laminorul de 650, Ga- harnici şi prieteni
na Musariu şi „Ilie Pin- re au avut depăşiri în indicilor de utilizare a a- ţile de vizită" ele lingă sonerii vrilă Butulescu, lăcătuş la coc- nedespărţiţi.
tilie “ de la mina Valea Cele mai frumoase re tre 50-65 la sută. gregatelor. Astfel, la fur sînt primele indicatoare ale noi serie. Mihai Bering. zidar la
M orii, cît şi secţiei Bră- zultate le-au obţinut bri nalul 5, unde lucrează e- lor locatari. Am apăsat pe bu cuptoare industriale. Petru Ser-
dişor, li s-au decernat găzile conduse de Con In această perioadă chipeîe prim-topitorilor A- tonul soneriei unde s c rie : Mi- deanu. electrician la oţelăria
drapele de secţie şi sec stantin Străjan, Nicolae cooperativa „Brădeana" lexandru Comşa, Alexan hai Purţuc. Ne-a. întîmpinat so electrică, Elisabeta Moghioro-
toare fruntaşe pe între Ciurdărescu şi Delmondo din Brad a deschis un dru Olaru şi Simion ţia lui. A încercat să se scuze. şan, tehniciană la furnalele 1-4.
prindere. Ferdinand. nou magazin pentru des •lurca, s-a realizat un in Gheorghe Roth, maistru la fa
facerea plinii şi un ma dice mediu de 1,023 tone — Soţul e plecat în U.R.S.S brica de dolomită etc.
I. BIRZU GH. VESA gazin de cosmetice. Alte pe m. c. volum util de iar eu. cum vedeţi, aştept pri
6 magazine au fost rea- furnal. mul membru al familiei. Cu clteva zile in urmă şi-a
s muncitor muncitor menajate, iar două au primit noii locatari şi. blocul
fost dotate cu mobilier Demn de remarcat este In casă o curăţenie perfectă. 121. S-au mutat aici in mare
Mai devreme Lucrătorii nou. şi faptul că fonta produ Camera de zi a fost frumos mo majoritate constructori ai noii
cu 5 zile cooperativei să Ia Hunedoara în luna bilată. Familia Purţuc şi-a cum Hunedoare, muncitori de la
„Brădeana" — DUMITRU IGHIAN părat de cină s-a mutat aici, l.C.S.Il. Intr-unui din aparta
M uncitorii, inginerii şi raportează aprilie este mai ieftină cu mobilă nouă, o cameră combi mente locuieşte familia cunos
tehnicienii de la Fabri preşedintele cooperativei 57 lei pe tonă la secţia nată tip ..Bucureşti 3“. cutului dulgher Francisc La-
ca chimică Orăştie, antre A ntrenaţi în întrece Brădeana“ szlo. In apartam.ente noi. con
naţi în întrecerea socia rea socialistă în l-a şi cu 42 lei pe tonă — In casă nouă, ne-a spus fortabile. s-au mutat şi fami
gazda, se cade să aduci lucruri liile zidarului şamotor Gheorghe
cinstea zilei de 1 Mai. la secţia 11-a, faţă de nci.
Raduli, a lăcătuşului Teodor
lucrătorii cooperativei de preţul de cost planificat. ...Alături stă cunoscutul oţe- Uncruţ. a conducătorului, auto
lar Constantin Enache. In blo Pavel Moş. a inginerului Ilie
consum „Brădoana“ , şi-au ŞT. GHIDUŞ cul 119 stau intr-un frumos a- Raşcă... a altor zeci de con
partament şi fraţii loan şi Du structori.
lăcătuş mitru Dascălu. Ambii lucrează
la C.T.E. 2. sint elevi la seral. -?r
La C.T.E. lucrează de aproape In numai trei luni, la Hune
doara s-au dat in folosinţă 197
un an. Tovarăşii lor de muncă de apartamente. Pînă Io 8 mai
i-au apreciat ca muncitori har încă alte două blocuri îsi vor
nici şi pricepuţi şi de aceea ce primi locatari. Angajamentul
rerea lor de a li se repartiza o
locuinţă a. fost satisfăcută cu constructorilor de a da. pînă la
prioritate. 8 mai 277 apartamente, va f’
îndeplinit încă in ziua de 6
Cei doi fraţi îşi aduc şi acum. mai. îndeplinirea angajamentu
aminte de emoţia, bucuria trăi
tă în ziua cînâ. întorşi de la lui constructorilor va face ca
lucru nu s-au mai dus pe ve numărul .,cărţilor de vizită“ de
chiul drum. Paşii iau purtat lingă soneriile apartamentelor
spre şoseaua Sîntuhalm la blo să se înmulţească.
cul. 119. Au sunat cu emoţie şi
uşa apartamentului le-a fost V. FURIR
deschisă larg. l-au întîmpinat
tinde mergem de 1 şi 2 Mai?
_-)OOOoooooooooooooe GOOOOCOOCOOCOGGOO,
DEVA. In dupâ-amiaza zilei de A L B A : Pe stadionul sportiv din
I Mai, pe estrada de la izvorul „De- localitate va avea loc o demonstra
ccbal“ formaţiile artistice ale cămi ţie de gimnastică ritmică şi un pro
nelor culturale din Cristur, Sîntan- gram artistic. In comuna Vinţul de
drei, Sîntuhalm şi a clubului sindi Jos. Teatrul de Stat Valea Jiului va
catelor din Deva vor prezenta pro prezenta spectacolul „Scurtă con
grame artistice. Tot aici la izvorul vorbire" de V. Levidova.
„Decebal“ va avea loc o serbare
eîmpeneascâ. O RAŞTIE: Locuitorii oraşului vor
putea viziona, pe stadionul din lo
SEBEŞ: In cursul zilei de I Mai calitate, o demonstraţie de gimnas
formaţiile artistice ale sindicatelor tică. In locui numit „U rebla“ tara
din întreprinderile oraşului Sebeş ful Casei raionale de cultură va
La Institutul de mine din Petroşani, centru universitar creat in anii de democraţie popu vor prezenta în curtea cinematogra cînta în cadrul serbării cimpeneşti.
lară, alături de studenţii romîni, inlrăţiţi de aceleaşi idealuri 'rivaţă şi tineri din alte ţări. fului „Progresul" un bogat pro- Un bogat program artistic va avea
Iată, in clişeul de faţă, pe studenta vietnameză Le Thi-Tuat, din anul IV electromecanică, 8 gnvrn artistic. In locul numit „ In ioc şi la clubul din Cugir.
alături de colegul ei coreean S;n Von-Cel din anul V, exploatări miniere şi studenţii romuri tre • a rin i" va avea loc o serbare
Cărunţii Ion şi Avram Traian, urmărind în laboratorul de masuri miniere explicaţiile priete eîmpeneascâ. H U N ED A R A : Siderurgiştii, con
nului lor Munteanu Iosif, în privinţa felului cum funcţionează combina sovietică „Donbass“. structorii şi ceilalţi oameni ai mun
BRAD : La clubul din Gurabarza cii din Hunedoara, vor petrece în
şi cinematograful „7 Noiembrie" din zilele de 1 .şi 2 M ai în pădurea Chi-
Brad, formaţiile artistice ale sindi zidului, unde se organizează o ser
catului minier şi ale Clasei raio-' bare eîmpeneascâ. Tot aici vor pre
nale dc cultură vor prezenta pro zenta programe artistice formaţiile
grame artistice bogate şi variate. de amatori din localitate.
L (IOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOC" ooocoooooooocoooocooooooocooooooooooooocooocooo !
Povestirea aceasta o redau tul lor, chemînd la unitate şi două locuri. Cei de la Aninoasa, să se bucure... fişurile unde stătuseră ascunşi.
cum am auzit-o de la un mi începură să urce spre deal şi Ochii i-aveau aţintiţi spre fla
ner din Petrila. II las chiar pe încredere în cauza muncitori Lupsni şi Vulcan s-au strîns pe mura roşie. Dar steagul se fă
el să o depene. demnii din oraş, ce-şi făceau cuse ca prin farmec nevăzut,
lor, cit prin viu grai, prin agi dealul Cocoşvarului din Vulcan, plimbarea de dimineaţă, ba şi cină să ajungă la el. Nici chiar
...lira în ajun de 1 Mai, 1934. unii ce asistaseră la o cununie,
'boală celula de utecişti era tatori, recrutaţi din rindul mi iar cei din partea astalaltă a urcară pînă vs tăpşan. împreu lunga prăjină, pa care fusese
strînsă în casa unuţa Salomia tnâltat nu mai era de găsit. Au
Gaiţă. Intre altele, se pusese nerilor. Aici se cerea mai ales Văii Jiului — Lonea, Petrila, nă cu nunii, mirele şi mireasa. fost arestaţi o mulţime de băr
in discuţie in seara aceea şi Intre aceştia s-au strecurat baţi. mai ales tineri, şi perche
problema steagului. Eu şi unul sprijinul femeilor şi. al tinere Petroşani — dis-de-dimineaţă, ziţionaţi pe loc... In zadar.. m
Toadcr, ăs fel de către Vatra şi agenţi Aceştia au fost insă Steagul intrase ca în pămint... M.?
Devei — i-am uitat celălalt tului. Şi spre lauda noastră, veniră pe drumuri ferite, pe dibuiţi de la început... EA urmă
nume — ţineam morţiş să scoa reau să încercuiascâ steagul, Trecuse timpul... Era prin
tem nu unul, ci toate steagurile sprijinul acesta partidul l-a dealul Praga, de deasupra Pe- pentru a le înlesni jandarmilor '42...
ce le aveam ; aşa, să crape de şi poliţiştilor ce urmau să so
ciudă toţi cei de ne pindeau şi avut. troşaniului. Aici s-au ţinut cu- sească din moment în moment, Acum se vorbea de steag doar Vizitind gospo
hăituiau... In ultima vreme prin să pună mina pe el... îşi dă in şoaptă. Curtea marţială sau dăria colectivă, am
seseră să se ţină de noi ca lu Aşa că pe lingă scoaterea vîntări, echipele artistice ale deau seama ce influenţă ar fi frontul ii mînca pe cei care avut prilejul să-i săpatul viei. l-am se află aici, ori
pii şi ne arestau pe capete. Ci avut asupra celor mai mulţi căutau să povestească cu voce cunoaştem mai bi cunoscut apoi ca jucînd şah (ob
neva se strecurase vindut prin steagului am mai hotărît să ne minerilor care se pregătiseră cu muncitori dispariţia acestui tare despre el. Oamenii sigu ne pe loan Vulcu pasionaţi partici servaţi clişeul din
tre noi şi ne dădea de gol... A- drapel. El simboliza însăşi tăria ranţei ar fi dat orice să pună şi Schorster loan. mijloc). Pe cei doi
tunci n-o ştiam insă... îmbrăcăm, ca şi în ceilalţi ani. săptămini înainte prin peşte luptei neîmpăcate dusă de co mina pe el. l-am cunoscut mai panţi ai activităţii
munişti împotriva stăpînirii. Şi intîi ca pe unii din ce se desfăşoară i-am cunoscut şi
...Pînă la urmă, cel mai copt bărbaţii în cămăşi roşii, femeile rile Roşiei şi Tăii, prezentaseră căderea lui ar fi fost egală cu Nimeni nu i-a trădat Insă as cei mai harnici
dintre noi, delegat al partidu o grea înfrîngere... cunzişurile. colectivişti, lată-i la căminul cultu in timpul cină se
lui, Şany-baci, ştiut între tova cu basmale pur COI Urî, VCAtăVl ral, unde îşi pe vizitează. Gazdele
răşi pe nume, ne arată că nu-i ...Simţindu-i pe agenţi, care Astfel a fost păstrat cu grijă,
de şăguit în privinţa steagului. purii, iar copiii P A W L Ş T IR E şi piese revo strînseră încetul cu încetul un acest drapel pînă. în ziua de 23 trec mare parte (se vede şi in cli
Trebuie să avem mare grijă de cu batiste de a- luţionare, iar ca fel de cerc împrejurul steagu din timpul liber, şeul de jos), sint
el. Că nu mai sîntem în ’30, ’32, lui, garda minerilor se dublă, August 1944. Odată cu această
cină scoaterea lui se mal putea, cciaşi culcare în semn al tăriei dintr-oăată. Iar în clipa cină zi a fost scos la iveală să-şi
fără riscuri prea mari. Şi ho- printre tufişurile dealului 'se fluture faldurile pe străzi vic
tărirea ce-am luat-o apoi, i-a miini aşa să ieşim la manifes- luptei partidului, s-a scos la lu torios şi liber. Şi de atunci, zil
dat dreptate lui Şany-baci, a- zăriră, ferindu-se, primele ca nic poate fi. văzut. E purtat cu
rătînău-se ca bună... Că era un talie. mină din nou drapelul, steagul pele ţuguiate ale jandarmilor şi in clişeul de sus citind cărţi din bo bucuroase de oas
an greu. cină forţele duşmane plăcintele cafenii ale chipielor mindrie de minerii Petrilei. ca
prinseseră să-şi Instruiască ...Cu toate că după şedinţa a- cel de mătase roşie, despre ca poliţiştilor, se auzi un glas ar simbol al luptei lor trecute, lucrină de zor la gata bibliotecă ce peţi.
mai cu sîrg armele şi mai cu ţăgos. parcă de om b e a t: care azi şi-a găsit împlinirea,
ură... Trebuia să adoptăm o ceea ne-au arestat pe toţi citi re se spuneau atitea poveşti >0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <x>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <>0 0 0 0 0 0 0 0 c>0 v.
tactică nouă. care să nu pară — Ce vrei mă, ce te legi de în viaţa nouă şi fericită a po
batere în retragere decit pen am fost in casa lui Gaiţă, cele minunate... Şi ca să fie văzut de mine ?! porului nostru, la înflorirea că S p e c t a c o l în p re m ie ră
tru ochii nepricepuţi ai copoi- reia îşi dau obolul.
’or. iar pentru ai. noştri să fie hotărîte au ajuns la urechile toţi. fusese prins de o prăjină Şi dintr-odată se iscă o în
irvcă un semn că partidul acti căierare. Aaenţii deghizaţi se Priviţi, cit de frumos, cit dc
vează şi e puternic. Şi asta o celor ce trebuiau să le ştie... înaltă de ciţiva zeci de metri, văzură astfel deodată tăvăliţi luminos se arată roşul din fal Colectivul Teatrului de stat „Valea regia lui Marcel Soma. Din distribuţia
puteam face nu doar cu mani şi îmbrinciţi de nu mai ştiai durile sale, ia fiecare defilare Jiului" din Petroşani va prezenta în piesei fac parte actorii Dem Columbea-
Şi-am aflat aceasta cu mulţu- incit flutura de parcă ar fi fost a m inerilor! Nici n-ai crede că intimpinarea celei de-a 40-a aniversări
festele, c m Şi ele_ îşi m ş u . ro§.- ce-i cu ei. Doar vreo doi scă mătasea lui e de o virstă cu nu. Al. Jeles. Vaier Dohca, Dana Pan-
mire la o săptămină după 1 din nou înălţat pe catargul cel pară teferi. De-ajuns ca să deie părinţii tăi. tinere cititor. a partidului premiera cu spectacolul
Mai. după ce ne-au dat drumul, mare al crucişătorului Potem alarmă... „Oameni care tac" de Al. Voitin, în tazopol, Afinii Munteanu, Lucian Te
negăsindu-ne vină... Iată ce-am kin, unde fusese înălţat cu ani IRIMIE STRĂIT melie şi alţii.
La chemarea lor, oamenii în
aflat că. s-a intîmplat atunci... ş i ani în urmă... In jurul lui stă uniformă s-au repezit din tu
...Toată jandarmeria, poliţia teau de gardă, grupuri, grupuri,
şi oamenii siguranţei îşi făcu tinerii muncitori. Bărbaţi cu E X P O Z IŢ II
seră culciiş încă cu o seară îna părul nins, veneau şi se desco
inte prin pădurile de brazi şi pereau pe tă-ute in faţa fla In. cadrul manifestărilor culturale ¦' or- ae «a xviilioi,gravuri. Doe asemenea, Casa
gamzate in cinstea celei de-a 40.-a a- . ..
stufărişul din preajma luncii de murii. iar de pe covorul tinăr
niversări a partidului, .sa deschis; de
la Hurduc, unde credeau că o de iarbă pe care se întinseseră 8™ ’.populare, organi-
primurile tradiţionale, femeile
să se ţină manifestaţia de 1 îşi săltau copiii spre steag, a- curînd în sala clubului din ‘Lupeni o zeilza ' n !htîihpinarea-zilei de 8 Mai o
Mai după cum era tradiţia... rătîndu-l cu degetul, făcîndu-i
k Săzli&ţorirtys-a făcut insă in expoziţie de artă . plastică,, cu-tema : expoziţie de artă plastică a pictorilor
„Mecanizarea", lormată dinlr un 1ciclu -*> profesionişti .' din ; regiunea noastră.
r\,