Page 103 - 1961-04

Nr. 1974 D R!'M l 'i SO C IALISM !IU JI n;ip 3
iWBMmnsmKueBMmr~in

<::::::x:*:::x::*.• .:• $18$. *. • , - •*•' $• ft#

Oamenii muncii despre viaţa

m m de astăzi

Mulţumim minereu date peste plan, pe care le tri­ partidului, noi ne făurim o via­ tă cu recunoştinţă spre părintele nostru
drag ce ne luminează şi ne îmbunătă­
mitem patriei noastre dragi. ţă nouă, luminoasă, aşa cum

p artid u lu i SIMION DANCIU ne-o dorim. Cu banii pe care îi ţeşte viaţa pe zi ce trece, Partidul

miner la întreprinderea mi­ eîştigăm ne putem satisface ori­ Muncitoresc Romîn.

Furnaliştii din echipa comunistului loan Bîldea de la secţia l-a iurnale a C. S. Hunedoara nu a dat u> Lucrez în mină de mai bim. de două­ nieră „Gh. Doja" — Zlatna ce dorinţă. Eu, de pildă, mi-am CLARA DIJAIA
acest an nici o şarjă declasată. IN CLIŞEU : Echipa comunistului loan Bildea. zeci de ani. De prin 1937. De vremea îndeplinit dorinţa din tinereţe:
aceea, mina Haneş ervi proprietatea ţi­ In casei a m încă din anul 1950 mi-am cum­ învăţătoare la Sc. medie'
Furnaliştii raportează nui mare capitalist. Nu l-am văzut la părat un aparat de radio. Nu mixtă din Haţeg
faţă niciodată, dar i-am sim ţit biciu- de toate mult după aceea, am cumpă­
iala Ia fiecare pas. rat mobilă. Apoi, în anul 1958, Stăpîni pe
De-abia aveam 11 ant, cind nevoile mi-am construit o casă nouă, bogăţiile ţării
Mina ne aducea numai necazuri şi şi lipsurile fam iliare m-au obligat să cu bani primiţi pe credit de la
un codru amar de pîine. Prin galerii intru ca servitor la un chiabur din stat si din salariul meu. Ani lucrat mulţi ani in mină şi cind
ne tirani ca şobolanii, băteam găurile sat. Pc atunci în casa părinţilor noş­ acestea aparţineau capitaliştilor ro-
cu puţea şi fistăul. Cumpăram dinam i­ tri, oameni sărăci din Ciugttd, cu şapte Mă bucur din toată inima rnîni şi străini. Mi-amintesc cu minie
ta şi lemnul de mină din bănuţii noştri, copii, de multe ori — cum spune pro pentru viaţa cea nouă ps care de aceşti ani. De anii cînd oamenii
aşa puţini cili erau. Dacă nu-i aveai, verbul — nu aveam după ce bea apă. o trăiesc eu şi familia mea. nu erau socotiţi oameni, ci robi. Des­
rămineai cu ortul nearinat. Şi, de se Au fost ani grei, ani care nu se pot pre condiţii omeneşti de lucru nici nu
intîmpla ceva... totdeauna mortul era alta. La numai cîţiva ani am plecat TEODOR CRI ŞAN putea fi vorba.
la oraş, ia un patron ce avea un ate­
de vină. Atunci, pe Valea Almaşului se lier de confecţionat mături şi perii. rnai.stru la U M. Cugir Toate insă au trecut Astăzi sîntem
auzea dangăt de clopot iar pe uliţe a- Eram copil şi munceam în condiţii stăpinii tuturor bogăţiilor ţării. Munca
păreau femei cu năframe cernite. Minunate condiţii în subteran este din an în an tot mai

munca

Lipsise cîteva zile a p a : in- exploatarea staţiei ele ciurui- clasate. La producţie, In mar­ ...Şi. pe Valea Almaşului clopotul grele cîte 10 ore pe zi. Cît de plată, Alături de colegii mei, în acest prag uşoară. Lucrăm cu susţinătoare teles­
tie, pe seama atingerii unor Batea tare des.
stalâţia de ciuruire a cocsu- re a cocsului, iar comitetul înalţi indici ele utilizare mai nimic. Patronul ne „scotea ochii“ de primăvară, întîmpîn cu o deosebită copice la perforatoare. Transportul s-a
au dat 1.320 tone fontă Aşa ne tîram viaţa, de la o zi la
lui funcţiona defectuos: fur- sindical de secţie a făcut din peste plan, şi la pre­ alta. Băteam cale de 15 şi 20 km., pînă cum că ne învaţă meserie. Toate aces­ bucurie ziua solidarităţii internaţionale mecanizat.
ţul de cost, prin reducerea ajungeam in abataj.
nalele aveau u:i mers g r e o ip r o b le m a sporirii producţiei consumului specific de cocs, o tea sînt de domeniul trecutului. Azi a celor ce muncesc — I Mai. Pentru Noi, minerii, ca şi ceilalţi muncitori
economic peste plan de a- ...Zilele amare au trecut.
disciplina lăsa de dorit. Re- unui din principalele obiective proape 1.000 000 lei. Acum, ţi-i mat mare dragul să mun­ alta este viaţa mea, a tuturor oameni­ mine această zi premergătoare marii sîntem stimaţi şi apreciaţi. Sîntem re­
ceşti in ;nină. Deşte tot se aude zgo­
zu lta tu l: im minus de pro­ ale întrecerii socialiste. Şi totuşi, nu e de-ajuns, au motul .specific al perloratoarelor. Sacul lor muncii din ţara noastră. sărbători a întregului nostru popor, tribuiţi in raport cu cantitatea, şi cali-
ducţie de peste 1.500 tone fon­ Şi la sfârşitul lui februarie spus furnaliştii! Dorind să şl puica au rămas doar am intiri triste.
întîmpine 1 şi 8 Mai, cu reali­ Le mai ţin minte numai Pătrimi. De Lucrez in cadrul cooperativei meşte­ aniversarea a 40 de ani de la în fiin ­ latea muncii ce o prestăm. Ducem o
tă. S-au făcut, mai multe a- b ila n ţ: 504 tone peste plan. zări de seamă, ei au păşit in galerii circulă locomotive, la sute. de
luna aprilie spre fapte şi mai metri sub pămlnt ard becuri electrice. şugăreşti „M ureşul“ din Alba Iulia. ţarea PiC.R.. este un nou prilej ca viaţă demna de epoca construirii so­
mari. indiferent că se nu­ La ieşirea din şut ne aşteaptă maşini
nalize. Concluzia: situaţia tre- Era doar începutul. mesc Vasile Burciu, loan Cor- care ne duc pînă acasă tn fiecare zi. Câştig bine. Din salariu îmi permit să să-mi exprim recunoştinţa fală de cel cialismului.
nescu. Dumitru Duca, llie Mit- La Haneş s-au construit blocuri, a.
buie neapărat şi cit mai ur­ Intre timp Comitetul Cen­ că, loan Bîlclsa, Miliai Bimsl, vem magazine aprovizionate c u . de trăiesc omeneşte. Nu de m ult mi-am ce ne-a creat viaţa fericită. Partidul Eu mă trag dintr-o familie de m i­
Nicolae Jeler sau Constantin toate. Pe uliţele satelor, în casele mi­ terminat n casă proprie, ini-am cumpă­ Muncitoresc Romîn. neri, Lucrez ca şet de echipă. Am fost
gent curmată. tral al partidului, prin Direc­ Constantineseu, întregul co­ nerilor, ard becuri electrice, iar apa­ rat mobilă. Eu. soţia şi cele două fe­ decorat cu „M edalia M uncii“ , „O rdinul
lectiv a manifestat c preocu­ ratele de radio se aud pînă departe. tiţe mîncăm şi ne îmbrăcăm bine. A- In trecut, cînd nimeni nu purta grija M uncii" clasa a IlI-a şi „A V-a ani­
Si cu această, deviză colec- te le cu privire la criteriile pare susţinută pentru a da cit Lui, partidului, ti mulţumim pentru veni .în ficc.are zi pîine pe masă şi bu­ şcolii şi slu jito rilo r ei, învăţătorii aveau versare a R.P.R.“ . Am fost trim is. îm ­
tivul secţiei, a l-a furnale a principale ale întrecerii socm mai bun şi mai mult. Şi iată viaţa noastră nouă, pentru preţuirea cate din belşug. Şi pentru toate acestea un trai mai mult decît amar. Şcoli erau preună cu alţi mineri fruntaşi, intr-un
rezultatele: declasatele reduse muncii noastre, pentru grija părinteas­ sîntem recunoscători şi mulţumim din puţine Ia număr, ueîncăpătoare, lipsite schimb de exeperienţă i-n R.P. Ungară,
C. S. Hunedoara a păşit in liste in cinstea aniversării par. la 0,59 la sută, 57 lei econo­ că ce ne-o poartă. Recunoştinţa noastră inimă partidului, care ne-a condus spre de mobilierul necesar şi de materialul in mai mulţi ani mi-am petrecut con­
mie pe tona de fontă, aproa­ faţă de partid o măsurăm fn tone de o viaţă nouă. didactic, iar cadrele didactice umilite cediul de odihnă la munte sau la mare.
luna februarie. Trebuia acţio­ tidului a adresat tuturor oa­ pe 2.000 tone fontă peste plan. de burghezi şi moşieri aveau un sa­ Am trei copii, loan este strungar.
nat pe toate fronturile, tre­ menilor muncii o însufleţită SABIN NEGRUT lariu de mizerie, departe de a acoperi Constantin e în anul 111 la şcoala pro­
buia recuperată fonta pierdu­ chemare la luptă pentru îm- A. JURCA nevoile vieţii. Ce poate fi mai sem­ fesională din Gurabarza, Iar Aurelia e
rnuncitor la cooperativa meşte­ nificativ pentru a ilustra viaţa învă­ funcţionară la poştă.
tă in ianuarie. Cea mai grea bunătăţirea calităţii produc- şugărească „M ureşul" Alba ţătorului din regimul burghezo-moşie-
Iulia
situaţie era la furnalul 4. Cau- Pei- Această chemare a dat

perul nr. 12 era in reparaţie un nou imbold-muncii furna-

capltală, agregatul mergea cu Uftilor. Pe Ungă sporirea pro- Mă Í,ucur resc decit faptul consemnat în istorie; Pentru munca ce o depun sînt răs-
temperaturi scăzute şi in plus, ăuctiei, ei au hotârît să facă îri tim pul crizei economice din 1931 plătit cum se cuvine. In luna trecută,
fapt grav, sub paravanul a- din reducerea declasatelor u-
cestor condiţii, ce-i drept o- nul din principalele obiective

biective, procesul tehnologic ale muncii lor. învăţătorii au muncit timp de 6 luni de pildă, am cîştigât 2.700 lei. Tn alte

era încălcat. Tocmai în toiul Şi tnceplnd de sus. de la Jin inimă fără salariu, ia r cînd şi-au cerut gu­ luni am prim it un salar de peste 3.000
vernului drepturile, au prim it cinicul lei. llarie Bufa şi Alexandru Felea, din
căutării soluţiei, prim-topito- prăjit oare, şi pină jos, la ri­

ma loan Chiroşca se prezen- nele de evacuare a fontei, fie- La U.M. Cugir Imcrez din a- răspuns că la ţară se pot hrăni cu mă­ • echipa mea, au cîştigât luna trecută

tă la sediul organizaţiei de care om, lăcătuş, încărcător, nul 1940. Pînă atunci am lucrat " măligă şi încălţa cu spboţi. iar dacă ,;«;(2j6T6 iei şi-, respectiv .2.298 lei,

partid. furnalist. muncitor sau ingi- ca muncitor La diferiţi patroni nici aş.a.. nu pot trăi să se arunce în • D in -b a n ii cîştigaţi p,rin muncă am
•'v'Av:'ivibW"’ în Aiud, Bistriţa şi alte locali­ cumpărat un loc de casă cu 25.000
• -¦¦•

_ Vite Io ce m-c.rn gindit uer, a pornit la muncă cu o j C IF R E Ş i FAPTE Dunăre.

tovarăşe Rccz _ se adresă însufleţire deosebită. Toate } tăţi. Pe vremea aceea eram tî- Spre mîndria şi fericirea noastră, po­ lei, mi-am construit casă, am cumpă­

secretarului. Buclucurile de la forţele, toate măsurile au ttî-1 o Furnaliştii de la secţia ll-a tur­ tineret in această perioadă este de năr şi cea mai mare dorinţă a porul muncitor, condus de partid, a rat mobilă, aparat de radio şi a lţi
4 se datoresc In mare măsu- vnărit acelaşi scop: rcduceiea > mea era să am un aparat de înlăturat pentru totdeauna exploatarea, lucruri.
radio. Dar, cu ce să-l fi cum­ mizeria, neştiinţa de carte, instaurînd
râ oamenilor. Vreau să mun- declasatelor şi sporirea inăi- nate a C. S. Hunedoara au economi­ 1.111.306 lei. părat ? Bani nu puteam strîn- în ţară bunăstarea. Şcoala noastră este Aceasta o datorăm partidului, sub
ge niciodată : patronii mi-i dâ- frumoasă, spaţioasă, înzestrată eu la­ conducerea căruia ne tăurim cu pro­
cesc acolo, poate oi reuşi să c-lor de utilizare. A fost. im- ¦) sit la preţul de cost in acest an a- e Valoarea creditelor acordate a- boratoare şi materialul didactic nece­ priile noastre m îinl o viaţă tot mai
proape 6.000.000 lei. Succesul obţi­ nul acesta de stat gospodăriilor d'eau cind şi citi vroiau. sar predării lecţiilor. Salariul pe ca-
fac ceva. brăţişată, iniţiativa colegiilor 1 nut este rezultatul firesc al reducerii agricole colective din regiune se ri­ îmbelşugata şi mat frumoasă.
consumului specific de cocs cu 60 dică la suma de 25.614.000 lei. Pînă Astăzi, la noi în ţară, patroni
Şi loan Chiroşca a trecut lor de la secţia ll-a furnale O l;g. pe tona de fontă şl sporirii indi­ la 20 aprilie a.c.. din aceşti bani re-l primesc îmi asigură o viaţă feri­
la furnalul 4. A stabilit, fiecă­ „Să realizăm planul fiecărei \ cilor de utilizare. colectiviştii au cumpărat 1.106 vaci cită. De aceea, cînd toţi cei ce mun­ LAZÂR NICOLAE
rui om sarcini concrete, a stat luni cu o zi mai devrem e"; -j şi juninci, 750 viţele şi 2.643 oi. cesc sărbătoresc ziua de 1 Mai, gindul
o In ziua de 27 aprilie, cu prilc- miner, şef de echipă sectorul
deseori peste program şi cu oamenii au fost încadraţi în ] o Dacă în regiunea noastră in nu mai există. Fabricile şi u-
încetul, abaterile de la telino- cursurile de ridicare a califi- 1 iul unui schimb de onoare în cin­ anul 1938 existau 21 şcoli elemen­ zineîe sînt ale noastre, ale oa- „llie P intilie" mina Valsa
stea zilei de t Mai, brigada condu­ tare de 7 ani şi H şcoli medii, tn
logie au început, să scadă. Pe cdrii f s'au tinut citeva adu- ) să de comunistul Iraian Păcuraru acest an, numărul şcolilor elemen­ menilor muncii. Sub conducerea meu, ca şi al colegilor mei, se îndreap­ /Viorii I, M. Barza
de altă. parte, organizaţia ăe nări in care s-a analizat felul de la E. M. Vulcan, a realizat pla­ tare de 7 ani se ridică la 146, al
parlid a desfăşurat o muncă in care se îndeplinesc angaja- nul in proporţie de peste 400 la şcolilor medii (inclusiv şcolile medii I ti A I
sulă.
susţinută in vederea creării mentele- & in aceste ndunăn ‘

unei opinii publice împotriva “ reie?lt ca ceca ce

abaterilor disciplinare şi teh- e lucru împlinit. >

noloqice ; a repartizat la pos- l o sfirşitul primului trimes- -j o Tineretul din satele regiunii noas­ serale) la 27. Numărul elevilor ce (tln u n re din oae l-a ) ale dezvoltării istorice ale societăţii o- .Minerii din Teliuc au dat peste plan
tre a ameliorat şi redat agriculturii in frecventau clasele V -V l în 1938 era meneşti, sînf determinate de sistemul iri primul trimestru al anului 5.300 to­
turile cheie pe cei mai buni tru, faţă de 5 la sută adm is) primele 3 luni ale anului 513,5 ha. Va­ doar de 4.197, pe cind in anul şco­ lor in Congo, Laos si in alle ţări. mondial socialist, de torţele care luptă ne de minereu şi au îmbunătăţit con­
loarea totală a lucrărilor etectuate de lar 1960-1961 numărul acestora este Puternica mişcare anticolonialistă, împotriva imperialismului, pentru tran­ ţinutul de tier in minereul extras, la
oameni. ne comunişti.: condu- şi 4 la sută angajament, ei au , de 22.672. sformarea socialistă a societăţii. Nici sideritâ bulgări cu 0,82%, la siderită
întăreşte convingerea că mi este de­ un fel de sforţări ale imperialismului măruntă cu 2,16% şi la limonitâ e.u
cerea secţiei a pus la punct realizat doar 2,10 la sută d e-’} parte vremea cînd toatp popoarele co- nu pot opri dezvoltarea progresivă a 3,29% ; furnaliştii din Hunedoara, au
istoriei. Au lost create premize tra in i­ dat peste plan, de la începutul anului,
--- ' '— '— > *---' » -/» -> —t c - â u - K . / . — 4 «.../ U i . J x . J u / , __f , /, ** ce pentru noi victorii hotărîtoare a!e aproape 10.000 tone tontă de bună ca­
socialismului. Victoria deplină a so- lita te ; s-a îm bunătăţit calitatea căr­
j loniale vor dohindi victoria în lupta cialismului este inevitabilă". bunelui cocsificabil extras de minerii
din Valea .liu lu i; [animatorii din Hune-
Câian... Unu! din centrele si­ Cîndva. pe aceste Turnătoria este dotată cu u- dreaptă de eliberare naţională şi socia­ 1 Mai 1961 găseşte pe toţi oamenii doara, constructorii de la I.C.S.H., ce­
derurgice ale regiunii noastre, locuri n-a fost nimic tilaje şi instalaţii moderne. Pro­ lă şi cînd sistemul colonial — ruşinea muncii din ţara noastră strîns uniţi feriştii din Simeria şi Petroşani au ob­
fn anii de democraţie populară cesele tehnologice decurg aici secolului nosiru — va fi lichidat în în­ sub steagul partidului care. călăuzit de ţinut de asemenea succese importante.
el a luat o dezvoltare uriaşă. mecanizat. tregime şi pentru fotdeauna. învăţătura nmrxist-Ieninistă. conduce
Pe terenurile din preajma ve­ poporul spre victoria deplină a socia­ Aceste succese, ei Ie închină con­
chii uzine au apărut in ultimii Anul acesta, popoarele lumii sărbă­ lismului. Sarcina măreaţă a desăvîr- strucţiei socialiste în patria noastră,
ani numeroase secţii noi, dota­ şirii construcţiei socialiste însufleţeşte în flo ririi patriei, cauzei păcii.
te cu instalaţii şi utilaje din de vedere. Aşa se face că ba­ rea ei fn funcţiune va permite Şesul Pietroasei si-a toresc ziua de t Mai in condiţiile in­ pe fiecare om al muncii la îndeplini­
cele mai moderne... teria IlI-a a fost construită de punerea la punct a unui nau tensificării luptei pentru pace şi secu­ rea hotărîrilor celui de-al lll-le a Con­ Manifesfîndu-şi în ziua de t Mai
la începui după noul sistem. procedeu de cocsificare a cărbu­ ¦« ritate internaţională. Propunerile Uni­ gres al partidului. bucuria vieţii noi, libere şi însorite, ra-
In pas cu noile Primul cuptor carbofluid a in­ nilor necocsi ficabili, original unii Sovietice cu privire la dezarmarea portînd cu mîndrie succesele obţinute,
schimbat denumirea generală şi lotală, sub un strict con­ A lături de întregul popor, oamenii oamenii muncii din regiune îşi vor
cuceriri ale sa tiinafei trat in funcţiune in noiembrie al cercetătorilor ştiinţifici clin trol internaţional, politica sa de coexis­ muncii din regiunea Hunedoara întîin- exprima dragostea fierbinte faţă de
1957. In primăvara anului 1959 tara noastră. Şesul Pietroasei — aşa-i spu­ tenţă paşnică, de rezolvare a tuturor pină ziua de t Mai. adueîndu-şi din partidul iubi? — inspiratorul şi or­
Poate mulţi dintre cei care au urmat şi celelalte două cup­ neau cîndva localnicii din Strei- problemelor litigioase pe calea trata­ plin contribuţia la îndeplinirea sarcini­
lucrează astăzi Ia secţia semi- Prin nou! procedeu, pe lingă Sîngiorgiu platoului de la poale­ tivelor se bucură de aprobarea şi spri­ lor trasate de partid. Ei au obţinut suc­ ganizatorul tuturor victoriilor poporului
cocs străbăteau cu 10 ani în le dealului Pietroasa, situat in jinul unanim al popoarelor. Forţele care cese remarcabile în îndeplinirea an­
urmă porţiunea de cimp de la imediata vecinătate a satului gajamentelor luate în întrecerea socia­ nostru — adeziunea totală laţă de po­
nord-estul Călaiiului fără să lor- Acum, această denumire a listă în cinstea celei de-a 40-a aniver­
bănuiască măcar că pe acel Ioc rămas undeva in umbra trecu­ sări a în fiin ţă rii partidului. litica sa înţeleaptă, hotărirea neclintită
.se vor construi cîndva noi a-
gregate. In anul 1953, cind tului. -„Mergem la oraş“ — sînt pentru pace şi socialism sînt mai de a lupta pentru traducerea in viaţă
constructorii făceau primele a acestei politici.
spun ei cînd se îndreaptă in­ puternice ca orieînd. Ele cresc şi se
măsurători pentru amplasarea
construcţiei, treceau pe lingă ei toare ale aceleiaşi baterii. P? faptul că se dă o întrebuinţare tr-acolo. Pe Şesul Pietroasei se întăresc neîncetat.
fără să-i linge în seamă. Abia
.cind au început săpăiurile, să rind au fost re- ____ ..._____ superioară căr­ ridică acum blocuri semeţe cu ^ Aşa cum se arată în Declaraţia con­
sc ridice schele şi să sosească
primele instalaţii metalice şi-au construite apoi CAIA^I - oraşul bunilor necocşi- mai multe etaje, care tind să-i sfătuirii reprezentanţilor partidelor co­
d-it seama că aici se va ridica celelalte cuptoa­ ficabili din Va­
o nouă secţie a uzinei... acopere întreaga suprafaţă. muniste şi muncitoreşti de la Moscova,

Prima baterie de semicocs a re ale bateriilor noilor transformări lea Jiului, se a- Pină in prezent au fost date din noiembrie 1960 „In epoca contem­
fost pusă în funcţiune in vara II şi I. Nu va junge la obţine­
anului 1955, iar a doua, in in folosinţa siderurgiştilor 11 porană conţinutul principal, direcţia
1956. Semicocsificarea cărbune­
lui in aceste două baterii se fă­ trece mult şi în­ rea unui cocs blocuri a cîte 18 apartamente principală si particularităţile principale
cea după procedeul Ab-der-Hal-
den. treaga secţie va produce semi­ mult mai avantajos din toate şi 5 blocuri garsonieră cu cîte

Dar ştiinţa progresează cu cocs după noul procedeu... punctele de vedere decît cel ob­ 24 apartamente.
paşi repezi. Nici n-au apucat ?
constructorii să înalţe bateria ţinut, prin procedeul „clasic“,
IlI-a că tehnicienii noştri au Stafiei exper mentală din huilă superioară. Despre Călan se poate spu­
pus la punct un nou procedeu de cocs-brichete
de semicocsificare a cărbunelui, Pe locul vechiului garaj ne pe drept cuvînt că este ora­
prin carbofluidizare, mult mai
avantajos din toate punctele şul noilor transformări. Cu cele

Anul trecut, in imediata ve­ Cu cîţiva ani in urmă, călă­ descrise pînă acum n-am epui­
cinătate a semicocseriei, exca­ torul ce se îndrepta din Câlan
vatoarele au început să muşte spre Simeria putea privi pe zat nici pe deparle şirul noută­
din nou pămintui cu lăcomie. partea stingă a căii ferate cum
Maşinile, buldozerele şi scripe­ o locomotivă ieşea sau intra ţilor. Lingă noua turnătorie de
ţii macaralelor au prins a se intr-un mic garaj de scinduri
mişca cu o repeziciune nemai- din apropierea uzinei. Astăzi Iingotiere se ridică în roşu zi­
întilnită pe şantierele din Că­ peisajul este cu totul altul. Tn
lău. Acum, pe aceste locuri, se locul vechiului garaj a apărut dăria noii centrale termice. In
pot vedea incă de departe, tur­ o clădire nouă, impunătoare.
nuri, coşuri de fum şi clădiri Judecind după aspectul ei ex­ apropierea uzinei urmează să
proaspăt finisate. Este staţia ex­ terior, gici nu bănuieştî că este
perimentală de cocs brichete, vorba de o secţie a uzinei: tur­ fie dată în folosinţă o nouă can­
pe care constructorii I.C.S.H. nătoria de iingotiere, pusă în
urmează s-o dea in curînd in funcţiune abia in toamna anu­ tină pentru muncitori- In ora­
folosinţa siderurgiştilor. Intra- lui trecut.
şul nou, se vor construi încă

614 apartamente, o şcoală cu

8 clase, o sală de gimnastică,

o creşă, grădiniţă pentru copii

etc..„

...Şi cîndva pe aceste locuri

n-a fost nimic.
GH. COMŞUŢA