Page 104 - 1961-04
P. 104
n ig 4 m i m m M nrA hrsm thV i Nr. 1974
Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale
a R. IP® Romîne în R® P® Polonă
Cuuîntarea tovarăşului Gheorghe Plecarea spre patrie a delegaţiei de partid
la mitingul de la Varşovia
şl guvernamentale a R. P. Romîne
Vineri seara a pârSlsdt Varşovia, îndreptln- culturale şi ştiinţifice, generali, ziarişti polonezi
(U rm a re din pag. l-a) sibiltăţi de colaborată economică, prin bilizatoare, la ordinea zilei, pentru lui Republicii Populare Romîne în pri du-se spre patrie, delegaţia Comitetului Cen şi străini.
adîncirea specializării şi cooperării în toate forţele păcii. vinţa frontierei Oder-Neisse, pe care o tral al Partidului Muncitoresc Român şi a gu Au fost de faţă şefi ai misiunilor diplomatice
le. a asigurai cointeresarea materială producţie. Pentru stabilirea direcţiilor considerăm nu numai ca o frontieră vernului R. R. Pomîne oare, la invitaţia Comi
a colectivişitlor la creşterea producţiei de dezvoltare a acestei colaborări, am Reprezentanţii R. P. Romîne şi ai a păcii şi prieteniei între poporul po tetului Central al Partidului Muncitoresc Unit acreditaţi la Varşovia, precum şi membrii Am
agricole. convenit împreună ca organele noastre R. P. Polone alături de reprezentanţii lonez şi poporul german, ci şi ca un Polonez şi a guvernului Republicii Populare Po basadei R. P. Romîne.
economice să înceapă in curind con celorlalte ţâri socialiste, au sprijinit element esenţial de pace şi stabilitate lone, a făcut timp de cinci zile o vizită de prie
Statul democrat-popular a înzestrai sultări reciproce privind colaborarea e- activ, fără rezerve, aceste propuneri în Europa, Frontiera Oder-Neisse este La sosirea în gară a membrilor delegaţiei,
agricultura, an de an. cu tractoare şi conomieă în perspectivă pînă în anul de însemnătate hotăritoare pentru pa o realitate istorică, sprijinită în mod tenie in Polonia. compania de onoare aliniată pe peron a pre
maşini agricole. Astăzi, agricultura dis 1980. cea lumii. unanim de toate ţările lagărului socia Delegaţia a fost alcătuită din tovarăşii: zentat onorul.
pune de 43.000 tractoare, 10.000 com list, recunoscută de numeroase alte
bine, 32.000 semănători. An de an se extinde şi cuprinde Analizînd principalele evenimente ale state — şi cine unelteşte împotriva ei Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. Au fost intonate imnurile de Stat ale R. 5.
domenii tot mai variaie colaborarea vieţii internaţionale, recenta sesiune a să ştie bine că toate ţările socialiste, al P.M.B., preşedintele Consiliului de Stat al Romîne şi R. P. Polone.
Un număr de 244 staţiuni de ma tehnico-ştiinţifică, prin schimb de spe Comitetului Politic Consultativ al sta popoarele noastre, noi toţi ne am r i R. P. Romi ne, conducătorul delegaţiei, Ion
şini agricole şi tractoare ale statului cialişti, documentaţii tehnice, schimb telor membre ale Tratatului de la Var dica ferm, ca unul, pentru apărarea Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi
râspîndite in întreaga ţară, pun la de experienţă in producţie — ceea ce şovia a subliniat că puterile imperia drepturilor sacre ale Poloniei popu Miniştri, Alexandru Birlâdeanu, vicepreşedinte membri ai delegaţiei îşi iau rămas bun de la
dispoziţia gospodăriilor agricole colec contribuie ia rezolvarea mai rapidă a liste din cadrul N.A.T.O., şi în primul lare. al Consiliului de Miniştri, Gh. Gaston Marin, membrii corpului diplomatic şi persoanele ofi
tive şi întovărăşirilor agricole, in con- diferitelor probleme pe care le ridică rînd S.U.A., continuă să promoveze o preşedintele Comitetului de Stat al Planificării,
diţittni avantajoase u tila j agricol mo economiile noastre naţionale. politică de intensificare a cursei înar Pentru normalizarea relaţiilor inter Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Aface ciale care au venit la gară.
dern. mărilor, dezvoltă bazele militare şi naţionale de pe continentul nostru- rilor Externe. Tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Wladyslaw
Adîncirea colaborării economice în construcţia de rampe pentru arma ra este imperios necesară lichidarea ră
Succesele obţinute în construcţia so tre ţările noastre va contribui la dez chetă în ţâri străine, creează noi ş1* măşiţelor celui de-al doilea război mon Gara centrală din Varşovia era pavoazată cu Gomulka au rostit cuvîntări care au fost pri
cialistă şi in sporirea producţiei agri voltarea economiei şi ridicarea nive noi focare de încordare în lume. dial — calea sigură pentru aceasta drapelele de stat ale R. P. Romîne şi R. P. Po mite cu puternice aplauze.
cole au determinat schimbări tundamen- lului de trai in cele două ţâri, la în fiind înfăptuirea propunerilor U.R.S.S. lone, cu lozinci închinate prieteniei şi colabo
tale în nivelul de trai al ţărănim ii. tărirea forţei politice şi economice * M ilitin d consecvent pentru pace, nu şi ale R. D. Germane cu privire la rării dintre cele două ţări. Membrii delegaţiei romîne şi conducătorii
Întregului lagăr socialist putem să nu ţinem seama de acesta încheierea tratatului de pace cu cele partidului şi statului polonez îşi strîng călduros
Cresc veniturile ţărănim ii, datorită acţiuni agresive, noi trebuie să păs două state germane şi la transforma Membrii delegaţiei de partid şi guvernamen mîinile, luindu-şi rămas bun.
sporirii producţiei agricole şi va lo rifi Tovarăşi, trăm mereu trează vigilenţa popoare rea Berlinului occidental într-un oraş tale a R. P. Romîne au fost conduşi la plecare
cării unei cantităţi mereu mai mari de lor, să luptăm cu neobosită energie liber, demilitarizat. de tovarăşii Wladyslaw Gomulka, prim-secretar La ora 21, trenul oficial părăseşte Varşovia,
produse agncole-tnarîâ la preţuri sta Intre partidele şi guvernele noastre pentru demascarea şi zădărnicirea ori al C.C. al P.M.U.P., Aleksander Zawadzki, pre îndreptîndu-se spre Romînia.
bile şi avantajoase, pe caiea contrac există o deplină unitate de vederi in căror tentative de subminare a păcii. Popoarele noastre, guvernele noastre, şedintele Consiliului de Stat, Jozef Cyrankie-
tă rilo r cu organele comerciale de stat. toate problemele privind construcţia nutresc o profundă înţelegere şi sim wicz, preşedintele Consiliului de Miniştri, de Pînă la punctul de frontieră polonez Zebrzy-
socialistă, relaţiile internaţionale, miş Poziţia R. P. Romîne, a R. P. Po patie faţă de năzuinţa poporului ger membri ai Biroului Politic şi ai C.C. al P.M.U.P., dowloe, membrii delegaţiei romîne sânt însoţiţi
Caracteristice astăzi în satele carea comunistă mondială. lone şi a celorlalte ţări socialiste este man spre făurirea unităţii sale naţio membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, d'e tovarăşii Ştefan Jedrychowskl, membru al
noastre sînt casele noi, cămine c la ră : sîntem gata să Înfăptuim, de nale intr-un stat democratic şi iubi conducători ai organizaţiilor politice şi obşteşti, Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., Boleslaw
le culturale, şcolile, dispensarele Avem ca îndreptar sigur Declaraţia comun acord cu celelalte state, măsu tor de pace. Noi susţinem întrutotu! ai instituţiilor centrale, personalităţi ale vieţii Podedworny, vicepreşedinte al Consiliului de
şi casele de naştere, introducerea Consfătuirii de 1a Moscova — docu rile cele mai largi îndreptate spre des eforturile R. D. Germane pentru re Stat şi de Jerzy Grudzinski, directorul Proto
din ce în ce mai largă a elec ment programatic al mişcării comunis tinderea internaţională; în acelaşi zolvarea paşnică a problemei germa colului din Ministerul Afacerilor Externe.
tricită ţii. Ţărănimea participă activ la te mondiale, la elaborarea căruia şi- timp, faţă de noile pregătiri militare ne. Unificarea Germaniei nu poate îi
conducerea treburilor obşteşti. Se întă au adus contribuţia şi partidele noa ale puterilor imperialiste, am căzui înfăptuită decît de însuşi poporul ger împreună cu delegaţia a plecat spre Bucu
reşte necontenit alianţa muncitoreascâ- stre. de acord la sesiunea Comitetului Po man, fără nici un amestec din afară reşti şi Janusz Zambrowicz, ambasadorul R. P.
ţârăneascâ, temelia puternică a regimu litic Consultativ al statelor membre ale Polone in R. P. Romînă.
lui democrat-popular. Generalizînd bogata experienţă de Tratatului de la Varşovia asupra mă Poporul romîn cunoaşte şi apreciază
luptă revoluţionară a mişcării comu surilor pe care le considerăm nece lupta consecventă pe care o duce Po :¦»•«•«ac
Intelectualitatea, în imensa ei majo niste şi muncitoreşti din lumea întrea sare pentru întărirea continuă a ca lonia populară pentru întărirea securi
ritate, prin activitatea ei creatoare ştiin gă, Declaraţia dă o orientare clară, pacităţii de apărare, asigurarea secu tăţii în Europa. R. P. Romînă s-a pro Succese ale oamenilor muncii
ţifică şi cuitural-artistică, partici ştiin ţific fundamentată, partidelor fră rită ţii popoarelor noastre şi întărirea nunţat in sprijinul cunoscutei propu
pă activ, alături de clasa muncitoare ţeşti, este o expresie a m aturităţii lor păcii in lume. neri a guvernului polonez cu privire din ţările socialiste
Ia prosperitatea patriei noastre socia ideologice, a hotărîrii de a întări neîn la crearea unei zone denuclearizafe în
liste. cetat unitatea şi coeziunea tor pe plat Caracteristic epocii noastre este ro Europa centrală. Susţinem, de aseme U t BL S . S . R. P. EOLOM /%
forma de nezdruncinat a marxism-Ie- lul determinant exercitat de sistemul nea, propunerea prezentată Ia O.N.U.
¦ Oamenii muncii în frunte cu ninismului, a fidelităţii faţă de inter mondial socialist asupra dezvoltării de R. P. Polonă privind renunţarea, MJNSK 27 (Agerpreş). — '" '
clasa muncitoare au înfruntat şi naţionalismul proletar. Activitatea des istorice, faptul că forţele păcii au as de către toate statele, Ia planurile de T ASS transmite : ' La Minsk, \\ sg??® '
au învins cu bărbăţie greută făşurată pentru întărirea continuă a tăzi capacitatea să preîntîmpine un transmitere a armamentelor atomice că capitala Bielorusiei, construc
ţile legate de crearea noii orîn- unităţii lagărului socialist şi a miş nou război mondial, să înfrîneze p« tre alte state, şi de creare de noi baze ţia de locuirile se desfăşoară in >\ s y'; \
duiri sociale, iar astăzi culeg roa cării comuniste internaţionale este o agresori. m ilitare pe teritorii străine. titm rapid. Numai in ultimul
dele tot mai bogate ale muncii lor. Pe înaltă îndatorire, care răspunde inte an s-au construit 20.000 de a- S llp ilil
baza rezultatelor obţinute in dezvol reselor vitale ale propriilor noastre po Este semnificativă evoluţia eveni Republica Populară Romînă depune partamente noi in acest oraş
tarea economiei naţionale şi în creşte- poare şi ale clase) muncitoare şi oa mentelor legate de recenta agresiune eforturi permanente care se bucură de care a suferit foarte mult in
rea venitului naţional, partidul şi gu menilor muncii din toate ţările lumii. împotriva Cubei. Punînd la cale in sprijinul tuturor ţărilor,, .socialiste, . pen perioada războiului.
vernul înfăptuiesc sistematic măsuri de vazia bandelor de mercenari, cercurile tru transformarea, Balcanilor.,.-.-într-p
continuă ridicare a nivelului de trai Pentru toate partidele comuniste şi imperialiste din S.U.A. au urm ărit nu zonă a păcii, lipsită de arme nucleare Construefia de locuinţe din
material şi cultural al celor ce mun muncitoreşti constituie un exemplu în- numai să readucă Cuba în robia ma şi arme-rachetă, corespunzător năzuin oraşul Minsk este concentra
cesc. sufleţitor Partidul Comunist al Uniunii rilo r monopoluri, ci şi să dea o lovi ţelor şi intereselor fundamentale ale tă in 3 microraioane care vor
Sovietice care de aproape 60 de ani tură puternică luptei de eliberare a popoarelor balcanice. Este neîndoios avea şcolile lor, grădiniţe şi
Congresul al Itl-lea al partidului ţine sus, neabătut steagul marxism-le- popoarelor. Dar im perialiştii au semă că înfăptuirea propunerilor făcute de creşe de .copii,..cantine, maga
nostru a deschis înaintea poporului per ninismului, fiind cel mai experimentat nat vînt şi culeg furtună. Agresiunea ţările noastre ar asigura nu numai zine, policlinici, parcuri sfo
spectivele largi ale desăvîrşirii con detaşament al mişcării comuniste in împotriva eroicului popor cuban a micşorarea încordării în această parte stadioane^ Toate lucrările de
strucţiei socialiste. Volumul producţiei ternaţionale şi bucurîndu-se de un provocat o explozie de indignare în a Europei» ci s-ar răsfrînge pozitiv construcţie sînt complet in
industriale va t i în 1965 de circa 2,1 imens şi binemeritat prestigiu în rin* lumea întreagă, a ridicat un val de şi asupra relaţiilor internaţionale în dustrializate, se folosesc pa
ort mai mare faţă de 1959, In 1965 dul maselor celor ce muncesc din lu mînie în rîndul popoarelor care au în ansamblu. pe larg elementele prefabrica
venitul naţional va li de 70-80 la sută mea întreagă. fierat cu energie pe agresori, manifes- te din beton armat.
mai mare decît în 1960; salariile reale tîndu-şi totodată solidaritatea deplină Ga şi conducătorii de partid şi de
ale m uncitorilor vor creşte cu 40-46 la Aşa cum sublinia Deciaraţia Con cu lupta dreaptă a poporului cuban. stat polonezi, noi considerăm că pe zi In cursul septenalului 1959-
sută, iar veniturile reale ale ţărănimii sfătuirii de la Moscova, comuniştii văd Poziţia fermă a U niunii Sovietice şi ce trece se impune tot mai m ult ne 1965 în oraşele şi aşezările
cu circa 40 la sută. misiunea lor istorică nu numai în în a celorlalte ţări socialiste, condamna cesitatea înfăptuirii unor măsuri efici din Bielorusia se vor construi
lăturarea exploatării pe scară mon rea invaziei armate de către nume ente de dezarmare cu asigurarea celui 500.000 apartamente — de
La obţinerea tuturor acestor rezul dială, dar şi în izbăvirea omenirii încă roase aite state, ca India, Brazilia, mal sever control internaţional, ca peste două ori mai mult de-
tate, o imensă însemnătate o are fap în epoca actuală de coşmarul unui nou Mexic, statele arabe şi alte state afro - mijloc radical pentru statornicirea pă
tul că poporul romtn, ca şi po război mondial. asiatice constituie un important spri cii în lume. Popoarele aşteaptă ca pu cit in cei 7 ani precedenţi.
poarele celorlalte ţâri socialiste jin murai şi politic pentru poporul terile occidentale să adopte o poziţie
pripieşte un ajutor trăţesc, m u lti In stadiul actual de dezvoîfare a cuban. tn opinia publică din lumea constructivă in problemele dezarmăm, Iff. 10>. Recent, în portul Gdynia a fost lansat fa apă transoceani
lateral din partea U niunii So ştiinţei şi tehnicii, un nou război ar întreagă a crescut dragostea şi sim interzicerii experienţelor cu arme ato
vietice şi se bucură de roadele cola aduce popoarelor pierderi şi distrugeri patia caldă de care se bucură po mice, astfel încit să devină posibilă BERLIN 27 (Agerpreş). — cul „Mod lin", rodul muncii entuziaste a constructorilor naval
borării, cooperării si specializării pro incalculabile. Iată de ce considerăm că porul Cubei libere pentru curajul, dem încheierea unor acorduri concrete, po 1 Mai, Ziua solidarităţii in polonezi.
ducţiei în lagărul socialist. Ritmul ac nu există cerinţe mai arzătoare, obli nitatea şi bărbăţia de care dă dovadă triv it intereselor vitale ale întregii ome ternaţionale a oamenilor mun
celerat al dezvoltării economiei, carac gaţie mai înaltă pentru tlecare guvern în apărarea dreptului de a dispune niri. cii, este întimpinafă de oame © la oraşe şi sate, dă rezultate
teristic fiecărei ţâri socialiste în parte şi om politic cu sentimentul răspun singur de soarta sa. nii muncii din întreprinderi îmbucurătoare. A fost depăşit
şi întregului sistem socialist mondial, derii faţă de propriul său popor, decît Călâuzindu-ne după principiile co- le populare din R.D.G. cu noi PRAG A 27 ( Agerpreş). — plariuf pe primul trimestru al
este o contribuţie la creşterea forţei eco aceea de a contribui din toate puterile Zădărnicirea încercării imperialiste existeţei paşnice, ne pronunţăm pentru succese in muncă¦La 24 apri In prima jumătate a lunii anului 1961 in domeniul in
nomice şi politice a socialismului în la consolidarea păcii în lume. de export a contrarevoluţiei în Cuba lărgirea legăturilor cu toate statele, lie. ia Combinatul metalur mai, poporul cehoslovac mai dustriei. Ca răspuns la che
a arătat încă o dată că au trecut tim fără deosebire de regim sociaî-pofitic, gic de la Stalinstadt a fost sărbătoreşte, in afară de Ziua marea partidului de a se obţi
întrecerea paşnică cu sistemul mondial Conştiente de pericolele pe care le-ar purile cînd im perialiştii puteau pro sîntem tn favoarea extinderii schim dat in exploatare, după repa solidarităţii internaţionale a ne o creştere rapidă a produc
capitalist. Implica un nou război, ţările noastre, ceda nestingherlţl la încălcarea suve burilor economice în interesul în tă ri ra ţii capitale, furnalul nr. 6. celor ce muncesc, încă două ţiei agricole, membrii coope
ca membre ale lagărului socialist, îşi ranităţii şi independenţei popoarelor. rii relaţiilor paşnice prin promovarea Repararea lui s-a făcut intr- dale memorabile: 16 ani de rativelor şi muncitorii de la
Nu sînt dccît puţine zile de cînd aduc contribuţia activă la lupta pen Pe aprobarea opiniei publice poate comerţului mondial, pe baza deplinei la eliberarea ţării şi 40 de gospodăriile agricole de stat
tru întărirea păcii, militează perseve conta numai cine respectă normele egalităţi în drepturi şi avantajului re un termen record — in 48 de ani de la întemeierea Parti luptă pentru îndeplinirea cin
întreaga omenire a salutat cu admiraţie rent pentru promovarea coexistenţei convieţuirii internaţionale. ciproc. a respectării suveranităţii şi zile. Colectivul de lucrători a dului Comunist din Cehoslo cinalului in patru ani. Se des
paşnice şi micşorarea încordării inter neamestecului în treburile interne. vacia. Pretutindeni în Republi făşoară cu succes lucrările a-
uriaşa realizare a Uniunii Sovietice — naţionale, pentru dezvoltarea colaboră Cu o justificată îngrijorare urmă reuşit să reducă termenul lu ca domneşte o atmosferă de gricole de primăvară.
rii între popoare, pentru zădărnicirea resc popoarele europene evoluţia stă Avem convingerea că prin lupta po înalt avint politic şi în mun
lansarea primului cosmonaut. Această oricăror acţiuni agresive ale cercuri rilo r de lucruri din Germania occiden poarelor, în evoluţia vieţii internaţio crărilor d.e* reparaţii cu 16 că. întrecerea în masă pentru Oamenii muncii din Cehos
lor imperialiste şi rezolvarea prin tra tală. Refacerea accelerată a Wehr- nale se vor impune într-o măsură tot îndeplinirea înainte de ter lovacia aplică in viaţă lozin
nouă victorie realizată de ţara în care tative a problemelor internaţionale li machiului sub comanda generalilor mai mare luciditatea, spiritul realist zile, in comparaţie cu plănui. men a planului economiei na ca trasată de e i: „ P r in m u n
tigioase. nazişti, dezvoltarea organizaţiilor fas şi constructiv, potrivit intereselor în ţionale pe primul an al celui că s ă ,î n tă r i m p a tria »şi să c o n
se construieşte cu succes comunismul, ciste, paramilitare, elaborarea planuri tregii omeniri dornice să trăiască Tn Ca urmare a acestui fapt. de-al treilea cincinal, care cu tribuim la menţinerea păcii“-
Aceasta nu este o orientare de con lor de echipare a Bundeswehrului cU linişte şi pace. furnaliştii combinatului vor
demonstrează încă o dată că socialis junctură, ci o politică permanentă, pro- arme atomice, transformă R. F. Ger prinde milioane de oameni de
/prie ţă rilo r socialiste. Este ştiut că mană în principalul focar al perico Tovarăşi, produce peste plan 10.000 to
mul şi comunismul asigură progresul încă de la naşterea sa. Uniunea So lului de război în Europa. M ilitariştu ne fontă.
vietică a aşezat la baza politicii sale vesi-germani nici nu-şi ascund inten Delegaţia noastră doreşte să exprime
nelim itat al ştiinţei şi tehnicii şi des externe principiile coexistenţei paşnice, Be lărgeşte întrecerea in
cinstea zilei de I Mai in ria
chid- omenirii cele mai luminoase per
spective. dul lucrătorilor de la filatu
rile din Republică.
In convorbirile rodnice care au a-
fi®îî ftl I I IJ Ml !LA L A iP fi J A IL\{j ll f|J y
vut Ioc între delegaţia noastră de
partid şi de stat cu conducătorii polo
nezi am putut constata că s-au obţinut
succese însemnate în colaborarea noas dînd tuturor popoarelor un exemplu de ţiile agresive şi revendicările revan incă o dată ceie mai cordiale mulţu
tră economică. perseverenţă neobosită şi spirit de in i şarde vizînd teritoriile altor state. m iri pentru primirea atit de caldă,
Au crescut schimburile comerciale ţiativă inepuizabil în apărarea păcii. Politica încurajării imperialismului frăţească pe care ne-au făcut-o oame
intre cele două ţări, prin lărgirea no Este meritul mare al U.R.S.S. acelo german şi a poftelor sale de cotropire nii muncii şi conducătorii de partid
menclatorului $1 moditicarea structurii nu este un lucru nou, ea l-a împins şi de stat ai R. P. Polone. Vă încre
listei mărfurilor care tac obiectul de a fi abordat, cu prilejui recentei la putere pe Hitier şi a dus la dezlăn dinţăm că va rămine neştearsă amin
sesiuni a O.N.U., cele mai urgente ţuirea celui de-al doilea război mon tirea zilelor atît de plăcute petrecute
schimburilor, ca rezultat al dezvoltării probleme ale vieţii Internaţionale, arâ- dial. cu consecinţele sale nefaste pen in m ijlocul dv. Noi adresăm din toată
economiilor naţionale ale celor două tînd totodată calea rezolvării lor prin tru popoare Nouă este însă lumea de inima, harnicului popor polonez cele
ţâri şi adincirii colaborării şi cooperării propunerile făcute de şeful guvernului azi, nou este raportul de forţe pe mai fierbinţi urări de succes în nobila
in producţie. S-a ridicai în proporţie sovietic, tovarăşul Hruşciov, cu pri pian mondial, existenţa sistemului mon sa operă de construire a socialismului,
însemnată ponderea produselor indus- vire Ia dezarmarea generală şi totală, dial socialist. In faţa m ilitariştilor ger de înflorire a tnîndrei sale patrii —
Iriei construcţiilor de maşini pe care la lichidarea imedia*ă şi deplină a tu mani, ţările noastre nu mai sînt as Polonia populară.
şi le livrează este două ţări. R. P. Ro* turor rămăşiţelor sîsiemului colo tăzi singure, dezbinate între ele, slabe
mină va ’livra instalaţii de foraj, de nialist, la îmbunătăţirea structurii şl trădate dinăuntru de politica bur Trăiască Partidul .Muncitoresc Unit
adincime, locomo ive Diesel mari. ma- O. N. U., corespunzător schimbărilor gheziei. Eie sînt state muncitoreşti-tâ- Polonez, conducătorul încercat al oa
şinl-unelte şi altele: R. P. Polonă va survenite în lume. Aceste propuneri răneşti puternice şi unite, suveranita menilor muncii din R. P. Polonă şi
furniza motoare navale şi echipament au avut un răsunet imens pe tot glo tea şi integritatea teritorială a fiecă Comitetul său Central în frunte .cu
naval, maşim-unelte, maşini de con bul pâinîntesc, s-au bucurat de apro ruia fiind cauza solidară a tuturor ţă tovarăşul Gomulka 1
Trăiască prietenia romino-polonă 1
Trăiască lagărul socialismului Şi
strucţii şi ahele. barea a numeroase delegaţii reprezen- rilo r socialiste, chezăşuifă de forţa g i păcii 1
Delegaţiile noastre au constatat că tînd state cu diferite orinduiri socia gantică, invincibilă a lagărului socialist, Trăiască marea noastră prietenă — Recent, sindicatele pariziene C.G. 1., G.F.T.G. şi F.O. ale funcţionarilor bancari din regiunea pariziană au
în condiţiile înfăptuirii cu succes a le, au cucerit adeziunea popoarelor, Dorim să reafirmăm de la această Uniunea Sovietică 1 chemat pe membrii lor la o primă tna nifesfajie în vederea m ăririi salariilor lor.
planurilor de perspectivă, apar noi po- s-au impus ca obiective de luptă mo
tribună poziţia categorică a guvernu Trăiască pacea în lumea întreagă i IN FO TO : Funcţionarii demonstrînd pe bulevadrsle Parisului.
_——————— ______
Redacţia şi administraţia zia ru lu i: str. 6 M arlie nr. 9. leleton: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar con lor m aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din S noiembrie 1949. W T ip a ru l; Întreprinderea" Poli grafică— T Ă ia t Deva.
