Page 105 - 1961-04
P. 105
\ li,
PROFET AR! D!N TOATE TARII F. UNIŢI VA
is lip ifîi i i i r iiî B p iitcu privire la vizita delegaţiei Comitetului
Central al Partidului Muncitoresc Romîn
I m lsocialismo şi a guvernului Republicii Populare Romîne
in Republica Populară Polonă
La invitaţia Comitetului Central ăl Partidului dezvoltării continue a colaborării între cele două
ţări şi partide frăţeşti, precum şi problemele ac
Anul XIII. Nr. Í975 D um inică 30 a p rilie 1961 4 pagini 20 bani Muncitoresc Unit Polonez şi a guvernului Re tuale ale situaţiei internaţionale.
publicii Populare Polone, o delegaţie a Comite
Ambele părţi au constatat identitatea deplină
tului Central a! Partidului Muncitoresc Romîn de păreri în toate problemele examinate.
şi a guvernului Republicii Populare Romîne, •k
In cin stea m iel de 1 M âl condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, In cursul convorbirilor, cele două părţi au re
prim-secretar al Comitetului Central al Parti levat cu deosebită satisfacţie că relaţiile dintre
dului Muncitoresc Romîn, preşedintele Consi Republica Populară Romînă şi Republica Popu
lară Polonă se caracterizează prin dezvoltarea
liului de Stat al Republicii Populare Romîne, a multilaterală şi rodnică a colaborării politice,
economice şi cultural-ştiinţifice, în interesul am
şî a an iversării partida!ni făcut o vizită de prietenie în Republica Popu belor popoare şi al lagărului socialist în ansanţ-
lară Polonă, între 24 şi 28 aprilie 1961. blul său.
Cu acest prilej, delegaţia de partid şi guver Se constată cu satisfacţie că de la semnarea
Declaraţiei comune din 1958, cu ocazia vizitei
namentală a Republicii Populare Romîne a vi delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P.
Polone în R. P. Romînă, ş-au obţinut succese
zitat Varşovia, Szczecin, Katowice, luînd cunoş însemnate în colaborarea economică dintre cele
două ţări, s-a intensificat schimbul de experienţă
Schimburi de onoare tinţă de realizările însemnate pe care poporul
polonez le-a obţinut, sub conducerea Partidului între diverse ministere şi institute de cercetări,
Muncitoresc Unit Polonez, în construirea socia precum şi contactele între oamenii de ştiinţă,
specialişti, ingineri şi tehnicieni.
GHBLÂR S-au evidenţiat lurnaliştii loan Btâ- lismului. Delegaţia a vizitat, de asemenea, fos
nlloiu, ionaşcu Munteanu şi turnătorii tul lagăr de exterminare de la Oswiecim. Volumul total al schimbului de mărfuri pe
In cadrul schimburilor de onoare ce Marin Budu, Iulian Ştrbu, Ludovic Co- anii 1961-1965, prevăzut prin acordul comercial
au avut loc în zilele de 26 şi 27 apri jan şi alţii. Primirea călduroasă făcută pretutindeni dele şi prin protocolul comisiei guvernamentale de
lie, minerii din Ghelar, au obţinut rea gaţiei, întîlnirile cu oamenii muncii din Polo colaborare economică, va fi de două ori mai
lizări însemnate. In prima zi, s-au ex ¦SiM E R I A nia, au prilejuit o puternică manifestare a prie mare decît cel realizai în perioada cincinalului
tras peste plan 760 tone minereu. Cea teniei frăţeşti şi de nezdruncinat dintre cele precedent.
mai mare producţie au realizat-o co 3 zile — 21, 22 şl 23 aprilie -- in două popoare.
lectivele de la minele Vest şi Vadul staţia G.F.R. Siineria-călâtori şi revi Această creştere se_ bazează in principal pe
Dobrii, care au dat peste plan 452 şi. zia’ de vagoane s-a desîăşurat o însu In timpul vizitei, intre delegaţia de partid şi lărgirea nomenclatorului şi modificarea struc
respectiv, 132 tone minereu de fier. In fleţită întrecere. Colectivele de muncă guvernamentală a Republicii Populare Romîne turii listei mărfurilor ce urmează a fi schim
cea de-a doua zi s-a dat peste plan de , aţei .au organizat schimburi şi conducătorii Partidului Muncitoresc Unit bate, ca urmare a dezvoltării economiei naţio
544 tone minereu de fier, evidenţiindu- onoare în .cinstea zilei de ! Mai nale a celor două ţări, a cooperării şi speciali
se colectivele orizontului III şi corpul Polonez şi ai guvernului Republicii Populare zării în producţie în cadrul C.A.E.R. Din volu
întrecerea din aceste zile a fost ciş- Polone au avut loc convorbiri la care au par mul total al livrărilor reciproce, circa 50 la sută
va fi format din produse ale industriei construc
ticipat: toare de maşini. Printre cele mai importante
Din partea romînă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, produse ale industriei constructoare de maşi.ni
care vor fi furnizate de R. P. Romînă sînt: in
nou. care au depăşit planul cn 132 şi tigatâ de turele conduse de Cornel prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele stalaţii de foraj la o adîncime de 3.200—6.000
m„ locomotive Diesel electrice, maşini-unelte şi
respectiv 190 tone minereu de tier. Munteanu şi Tirol Dinşoreanu. Fura Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, mem- altele. R. P. Polonă va furniza motoare pentru
vase de mare capacitate, Echipament naval, ma-
DEVA primului a realizat o regularitate de j bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., pre şini-unelte, maşini de construcţii şi altele.
şedintele Consiliului de Miniştri, Alexandru
M inerii din Deva au organizat schim 100 la sută,' iar a celui de-al doilea a Bîrlădeanu, membru al C.C. al P.M.R., vicepre Livrările reciproce de mărfuri pe anul 1961
buri de onoare în zilele de 24 şi 25 vor creşte cu peste 20 la sută tată de volumul
şef de brigadă la secto- şei de echipă la furnalul aprilie. Pentru aceasta s-au tăcut mul depăşit planul la revizii cu 36 la soli. şedinte al Consiliului de AAiniştri, Gheorghe schimburilor stabilite pentru acest an in acordul
n il I A al minei Lupenl. nr. 5 al 6. S. Hunedoara, te pregătiri. Echipele au tost aprovi comercial pe termen lung.
In perinada 1 ianuarie — Furnaliştîl de aici au dat zionate cu materialele necesare, utila BARU MARE Gaston Marin; membru al C.C al P.M.R., pre
jele au fost revizuite. Drept urmare, şedintele Comitetului de Stat al Planificării, Ambele părţi consideră că este posibilă creş
1 aprjlie a dat peste plan în plus In 4 luni 3.900 plănui a fost cu mult depăşit. terea in continuare a acestor schimburi prin lăr
740 tone cărbune. tone fontă. Pentru a întîmpina ziua de 1 Mai cu Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Aface girea şi adincirea specializării şi cooperării in
Echipe ca acelea conduse de comu realizări cit mai frumoase colectivul de rilor Externe, Dimitrie Praporgescu, ambasador industrie: pentru aceasta este necesară intensi
niştii Traian Dioancâ. IVicolae Brăneţ muncă al fabricii „Industria ceramică" extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii ficarea schimbului reciproc de informaţii asupra
Petru Botar şi Marin Guţă, au depăşi* din Baru Mare a organizat In ziua de Populare Romîne în Republica Populară Polo planurilor de producţie şi investiţii şi a planu
planul cn 50 pînă la |()0 la sută. 26 aprilie, entuziaste schimburi de o- nă, si, de asemenea, Ştefan Voicu, membru al rilor lucrărilor de cercetare ştiinţifică şi de con-
noare. Cu aceaslă ocazie, planul de C.C. al P.M.R., Andrei Păcuraru, membru su structii in anumite ramuri ale industriei construc
CĂL AN pleant al C.C. ai P.M.R. toare de maşini,' chimică, siderurgică şi altele.
producţie a fosi depăşit, cu peste 13 la
Din partea polonă la convorbirile pe linie de Dezvoltarea in perspectivă a economiei celor
sută. partid : membri ni Biroului Politic şi se două ţări creează noi posibilităţi pentru adin
cretari ai C.C. al P.AMU.P., în frunte cu cirea specializării in producţie şi lărgirea cola
•**»:_____ _ ... borării economice. Stabilirea direcţiilor colabo
rării economice intre cele două ţări in perioada
Brigada de bobinatori de la uzina îlycşeseSe primul-secretar al C.C. al P.A4.U.P., Wţadyslaw pînă în anul 1980 va avea o importanţă esen
| „V ictoria" Călan condusă de eomunis- Gomulka, iar la cele pe linie de s t a t : Wladys- ţială pentru folosirea completă a acestor posi
bilităţi şi pentru pregătirea lucrărilor tehnice şi
f tul Csabo Oladar a organizat în ziua eneri !aw Gomulka, prim-secretar al Comitetului Cen organizatorice necesare. Ambele părţi au trasat
de 26 aprilie un schimb de onoare. Cu tral al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, sarcina organelor de planificare ale celor două
ţări să inceapă, in prima jumătate a acestui an.
acest prilej sarcinile de plan au tost Aleksander Zawadzki, membru al Biroului Po consultaţii reciproce privind colaborarea econo-
depăşite cu (4 pînă la Ui la sută. In Colectivul uzinei electrice din litic al C.C. al P.M.U.P., preşedintele Consiliu (Continuare in pag. 4-a V
ziua schimbului de onoare au fost re- Vulcan, sub îndrumarea orga lui de Stat, Jozef Cyranklewicz, membru al Bi
bobinate 6 motoare de 30 kW. S-au nizaţiei de partid, a obţinut re roului Politic al C.C. al P.A4.U.P., preşedintele
ELENA BUSU I03 ANA MAR IA BREAZU rvâj evidenţiat bobinatorii Elena Sâlăşan, zultate frumoase'»in întrecerea Consiliului de Miniştri, Ştefan •Jedrychowski,
colectivistă fruntaşă la riiSdlfc p rim ă r'flizio lo g . Câ Florica Tuza, Victoria Lâscău şi loari socialistă desfăşurată în cin membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P.,
G.A.C. din Spini, raionul şefă de secţie la sanatoriul stea zilei de 1 Mai şi a celei preşedintele Comisiei da Planificare de pe lingă
Orăştie. In anul 1960 a T.B.C. Brad îşi îndepli Tăurescu.
realizat singură peste 200 neşte cu conştiinciozitate de-a 40-a aniversări a partidu Consiliul de Miniştri, Zenon Kliszko, membru al
zile-muncă. îndatoririle profesionale. însufleţite schimburi de onoare au lui. Energeticienii de aici, oare Biroului Politic al C. C. al P. M. U. P„
lost organizate şi în ziua de 28 aprilie asigură întreprinderile şi ex Jan Karol Wende, vicepreşedinte al Comite
la secţiile furnale şi turnătorie. In a- ploatările Văii Jiului cu ener tului Central al Partidului Democrat, Witold
ceastă zi, planul de producţie la fontă gia electrică necesară, au reu Trampczynski. ministrul Comerţului Exterior,
s-a depăşit cu 14,9 la sută, iar la şit să reducă consumul de com Jozef Czesak, membru supleant al C. C. al
piese turnate cu 6 tone.
bustibil cu 9,14 lei pe 1.000 kW P.M.U.P., şeful Secţiei relaţiilor externe, Maria
oră produs. Pînă în prezent, ei Wierna, ambasador, director general în Minis
au realizat 809.000 lei economii terul Afacerilor Externe.
& o- m.ui i i i l ? la preţul de cost al producţiei. In cursul conuvrbirilor, care s-au desfăşurat
.v N. ROVENŢA într-o atmosferă cordială şi prietenească, a avut
loc un schimb de vederi privind experienţa do-
corespondent bîndită în construirea socialismului, perspectivele
I i i 311 f i ieoiteiiim liii
j îngă vechea Hunedoara a ori mat multe protile de- zătoare. Unii încălcau discipli Şedinţa Comitetului execatfiy
" existat o localitate căreia cît în anul precedent, să na. Alţii nu lucrau cu tot sim
i se spunea Valea Seacă. Era un se realizeze incă 5 piolile ţul de răspundere. Munca de zi al Sfatului popular regional
loc de tînaţ, cu sălcii multe. noi dintre cele mai complicate. cu zi i-a transformat. Astăzi, o
Acum şi pe aici se întinde Hu cajă se schimbă în mai puţin pentru decernarea
nedoara. In Valea Seacă, cu — Sectorul acesta, spunea di de 2 ore.
vreo 4 ani în urmă, a apărut rectorul general al combinatului drapelelor de fruntaşi
prima brigadă de săpători. A- atunci cînd au fost repartizate Cînd au apărut în presă Di
veau un drapel de brigadă frun sarcinile de plan pe sectoare. rectivele C.C. a) P.AA.R. cu pri TOV. M/RCEA in întrecerea patriotică
taşă cîştigat la alte săpături. — este, ca să spun aşa, vioara vire la principalele criterii ale
Poate la săpăturile de la fur nr. 1 în marea noastră orches întrecerii socialiste în cinstea - m -v BIRIŞ, preşedin- La începutul acestui an a regional unde s-au analizat re
nalul C\ poate la cocserie sau tră. aniversării a 40 de ani de la Sf at ul ui popu- fost declanşată o însufleţită zultatele obţinute în această e-
la uzina electrică. crearea partidului, luminătorii •fpii tapă. La şedinţă au participat
Adunarea generală pentru da le-au dezbătut în fiecare grupă, Iar raional Se- în trecere Patriotică intre toate tovarăşii Aurel Bulgărea, se
Locul săpătorilor manuali rea de seamă şi alegerea noului în fiecare schimb în toată sec sfaturile populare din regiunea cretar al Comitetului regional
l-au luat excavatoriştii. Au ve birou al organizaţiei de bază ţia. Ţinînd seamă de rezervele beş, după primi noastră, avînd ca obiective al P.M.R. Hunedoara, Dumitru
nit apoi zidarii, fierarii-betonişti. ţinută în toamna trecută, a ana existente, ei şi-au sporit anga rea „Drapelului principale realizarea sarcinilor Dejeu, preşedintele Comitetului
Mici drapele de brigadă sau de lizat profund şi multilateral po jamentul iniţial, angajînclu-se de raion fruntaş de plan, efectuarea la timpul executiv al Sfatului popular re
schimb fruntaş, simbol al pre- sibilităţile de înfăptuire a aces să dea peste pian în acest an optim şi în bune condiţiuni a gional, Sabin Botici, Mirceă
hiirii omului şi al muncii lui, tor sarcini grele. Membrii de 24.000 tone laminate, dintre ca- tn nmnc‘le aEr ’1' tuturor lucrărilor agricole şi e- Ramba şi Aur Nistor, vicepre
au fîlfîit pe schelele blumingu- partid trebuiau să cunoască cei i-e 14.000 pînă la 8 mai. cole“ xecutarea de lucrări de înfru şedinţi ai Sfatului popular re
Iui. ale halei de pregătire. dintîi planul de producţie. Ei museţare şi gospodărire a co
erau chemaţi să organizeze întrecerea este deosebii de munelor şi oraşelor. Rezulta gional, loan Gorea, secretar al
Drapelele constructorilor, ale marea bătălie. pasionantă. Graficul mare aşe tele primei etape desfăşurată în
montorilor, au pornit spre alte zat 1?. loc vizibil la intrarea in cinstea zilei de 1 Mai şi a glo Sfatului popular regional, pre
şantiere. La Hunedoara sîn1 Gîndurile creatoare au înce secţie, ca un barometru, indică rioasei aniversări a partidului,
şantiere noi. Constructorii şi put să prindă aripi. S-au năs cu precizie rezultatele. Această au fost deosebit de frumoase. şedinţii sfaturilor populare ra
montorii au dat în primire la- cut numeroase iniţiative. oglindă a întrecerii, cum îi spun
minatorilor noile agregate. Au laminatorii, arată în fiecare zi Vineri dupâ-amiază a avut ionale şi orăşeneşti şi alţi acti
predat odată cu aceasta spiri Au început să vină propuneri. cîte tone laminează fiecare loc şedinţa lărgită a Comitetu vişti de partid şi de stat.
tul de întrecere. în aceste locuri Nu se ştie precis — şi asta din schimb, cît a acumulat fiecare lui executiv al Sfatului popular
noi, întrecerea socialistă a sti modestie — a cui a fost ideea ,de la începutul anului, care sînt (Continuare in pag. 3-a)
mulat şi stimulează iniţiativa rezultatele fată de angajament,
si priceperea. Dar niciodată în măririi greutăţii blumului. Cu ce rebut s-a dat şi cine anume, TOV. IO AN CI MPEANU, preşedintele Sfatului popular al ra- TOV. IO AN IR !MIE, preşedintele sfatului popular orăse-
trecerea n-a fost atît de pasio cît blumul este mai mare, în care este rezultatul calităţii pro ionului Orăştie. primind „Drapelul de raion fruntaş in realizarea
nantă ca acum. acelaşi timp şi cu aceleaşi uti ducţiei. Graficul acesta a fost [,esc. Deva, primind „Drapelul de Sfat popular fruntaş in ac-
laje, se poate lamina mai mult. iniţiat în aprilie 1960, adică a- > sarcinilor de plan“ . iiimile gospodăreşti“ .
Raportăm : Dar pentru sporirea greutăţii cum un an, în întîmpinarea
blumului era nevoie ca motoa Congresului al Ill-lea al parti W W v W V v V ' \ •*>
P înă la 27 aprilie, colec rele din sala maşinilor care pur dului. Atunci s-a născut şi iniţia
tivul laminorului de 650 tau caja I-a să lucreze cu un tiva „Cel puţin 10 secunde eco
mm. şi-a îndeplinit angajamen număr sporit de rotaţii. Era ne nomisite pe fiecare blum“. Aici
tul luat în cinstea aniversării voie să fie prelungită platfor era strangularea, şi oamenii au
a 40 de ani de la crearea parti ma laminorului. Toate acestea găsit o cale să o înlăture. De
dului. dînd peste plan 14.000 s-au înfăptuit. Producţia şi pro- atunci încoace, zi de zi, lună
tone laminate de bună calitate“. ductivitaţea au sporit simţitor. de lună, întrecerea a cuprins
...Intr-un anumit fel, în toam pe toţi muncitorii şi tehnicienii
nă. conducerea combinatului era In întrecere au apărut noi
îngrijorată. Credea că secţia la iniţiative. Meşterul Dumitru Io- secţiei. Oamenii, cum bine spu
minorul de 650 mm. îi va da nescu — tînărul acesta care n-a
multă bălaie de cap. Anul a- împlinit încă 30 de ani, conduce ne secretarul organizaţiei de
resta, adică în 1961, aici tre brigada care schimbă cilindrii
buie să se producă cu 90 mii laminorului. Brigada sa a pus bază, „au ambiţie“, nu vor să
lone laminate mai mult decîl tot sufletul în pregătirea cadre
în 1960, să se dea de 7—8 lor. Schimbarea unor cilindri se NICOLAE BIVOLI!
făcea înainte în 7—8 ore. Timp
destul de îndelungat, oamenii (Continuare in pag. 3-a)
nu aveai,i îndcmînarea corespun-
¦ V C V ,\ IW V V W S A 'V V v V W w > ,