Page 107 - 1961-04
P. 107
NTr. 1875 DRUMUL SOCIALISMULUI n aer
(Urmare din pag l-a ) domeniile de activitate. Colecti COLECTIVUL DE CON OOOOOOOOOOOOOC'OOOO-OCXV o
vele întreprinderilor de industrie DUCERE AL FABRICII S
Cu acest prilej au fost decer locală au realizat producţia glo CHIMICE DIN ORAŞTIE,
nate Statului popular al raionu bală în proporţie de 107 la sută felicită cu prilejul zilei de Cu prilejul sărbătoririi L
lui Orăştie ,,Drapelul de raion şi un beneficiu de peste 200.000 1 Mai, ziua solidarităţii
fruntaş pe regiune în realiza lei. De asemenea, din fondurile internaţionale a celor ce zilei de 1 Mai, ziua soli- g
rea sarcinilor de plan" şi Sta contribuţiei voluntare a cetăţe muncesc, întregul său co
tului popular al raionului Sebeş, nilor s-au terminat în această lectiv de muncitori, teh clarităţii internaţionale a o
„Drapelul de raion fruntaş pe perioadă 3 cămine culturale, o nicieni si ingineri pentru
regiune în muncile agricole“. In şcoală de -1 ani, o şcoală de 7 eforturile depuse în reali oamenilor muncii. CON- L
realizarea sarcinilor de plan, ani şi au fost începute un nu zarea procesului de pro
pe locul II s-a clasat Statul măr de 226 lucrări de interes ducţie şi le urează în vii DUCEREA ÎNTREPRIN- g
popular al oraşului Hunedoara, obştesc. tor noi succese.
iar pe locul III, Sfatul. popular DF.RI! DF. EXPLORĂRI o
al raionului Ilia. In muncile a- Prin activitatea lor de pînă Cu prilejul zilei de 1
gricole, pe locul 11 s-a clasat acum. sfaturile populare câşti Mai. ziua solidarităţii in „ARDEALUL“ DIN ALBA ţ
Sfatul popular al raionului Ilia. gătoare ale acestei întreceri, jus ternaţionale a celor ce
iar pe locul III, Sfatul popular tifică ne deplin cinstea de-a fi muncesc, CONSILIUL DE IULIA, felicită călduros L
al oraşului Deva. fruntaşe pe regiune. In oraşul CONDUCERE AL UNIU
Deva, numai prin munca volun NII REGIONALE A COO muncitorii, tehnicienii şi g
„Drapelul de sfat popular n- tară a cetăţenilor s-a realizat PERATIVELOR MEŞTE
răşenesc fruntaş în adiunile pînă în nrezent o economie de ŞUGĂREŞTI — HUNE inginerii de la Atelierul 9
obşteşti“, a fost înmînat Sfatu 666.541 lei. Din analiza făcută DOARA, felicită călduros
lui popular al oraşului Deva. a re'esit că în această etapă a consiliile de conducere si central de reparaţii capi- L
Pe locul II s-a clasat Slabii întrecerii, s-a realizat prin mun întreaga masă de coopera
ca voluntară a cetăţenilor din tori din regiune, nrîndii-le tale din Alba lulia, şedea- 9
popular al oraşului Vulcan, iar noi succese în viilor pen
întrea"a regiune, o economie de tru îndeplinirea sarcinilor rele miniere Poiana Rus-
pe locul 111 Statul popular al trasate de partid şi guvern.
oraşului Petroşani. peste 3.000.000 lei. Cei prezenţi c.ă-Teliuc. Ţebea-Brad, pre
r ii
Din analiza acestei întreceri la această şedinţă s-an angajat cum si întreprinderile mi
COLECTIVUL DE CON
a reieşit că în majoritatea lo ca şi pe viitor să lupte c.u rîv- DUCERE AL ÎNTRE niere. beneficiare din Te-
PRINDERI! DE INDUS
calităţilor din regiunea noastră nă pentru traducerea în viată TRIE LOCALĂ „I. C. PRI line. Ghelar şi Ţebea. u-
M II“ ORĂŞTIE, fel ici1ă cu
s-an obţinut în această perioa a holărîrilor partidului şi guver prilejul zilei de 1 Alai, rîndu-le noi succese în
nului. ziua solidarităţii interna
dă succese deosebite în toate ţionale a relor ce mnnrcsr. lupta pentru îndeplinirea §
întregul său rolcHiv de
muncă rare şi-a adus con sarcinilor trasate de par- g
tribuţia la îndeplinirea si
depăşirea sarcinilor de tid si guvern. g
plan. Totodată. Ie urează
noi succese în muncă. o<xx>ock><>o<><>o<x><>o<x ><>co
^OOOOOOOOOOOOOOOCOO^OOOOOOOOOOOOOOOCX* -•&* "O- -O• •.ff,» -9« i
Corul din Poiana este cunoscut prin tradiţia sa. La laza regională a celui de-al VI- g COLECTIVUL DE CON *
lea concurs ai artiştilor amatori de la Alba lulia, n-a dezminţit valoarea sa C.u prilejul zilei de I DUCERE AL ÎNTRE i
Mai, ziua solidarităţii
internaţionale a oamenilor PRINDERII INDUSTRIA Í
muncii din lumea întreagă. LE DE STAT „ARDELEA ş
CONDUCEREA ÎNTRE *
PRINDERI! Al I N ! F. R E NA“ DIN ALBA IULIA,
DIN TEI IUC felicită în i
tregul său colectiv de felicită cu ocazia zilei de *
muncă pentru realizările g 1 Mai. ziua solidarităţii f
dc seamă obţinute în pro- 8 internaţionale a celor cé >
duet ie şi le urează noi suc- §
Pe brigadierul legumicol mejdia îngheţului şi de ace- ha. cu vinete, 40 ha. cu roşii, ) 8 re.se în munca de viitor. § muncesc. întregul său co ¦
Oargă Teodor l-am găsit Un ea-i bucuros. Vara cind nu 15 ha. cu castraveţi... lectiv de muncă, precum şi t
gă răsadniţele gospodăriei a- plouă, şi trebuie apă la legu OOOOOOOOOOOOCOOOOOCOt ÎOCTSOOOOOOOOOOOOOC *
gricole colective. Este un om me. iar se întunecă şi nu prea _Oargă-baci. văd că hu-ml cumpărătorii săi din re i
in virstă, cu mişcări domoale poţi. să stai de vorbă cu el. citeşti de pe hîrtie. Le ştii CONDUCEREA ÎNTRE giune.
şi veşnic cu zimbelul pe buze. dumneata aşa din cap pe toa PRINDERII M I N I E R E
De cei ce discutau s-a a. te ? — întrebă mirat delega DIN GHELAR, cu ocazia t Cu prilejul zilei de 1 !
in timpul cit dădea ocol ră propiat brigadierul legumicul zilei de I Mai, ziua soli ţ Mai, ziua solidarităţii in- >
sadniţelor şi smidgea cite vreo tor. tul secţiei agricole. darităţii internaţionale a } ternaţionale a oamenilor i
buruiană dintre firele de ar — Apoi cum să nu le ştiu ? oamenilor muncii din lu J muncii din lumea întrea- J
dei. ingina un cîntec numai — Hai. măi. femeilor. nu mea înlrcagă, felicită căl I gă, CONDUCEREA O.C.L. {
de el cunoscut. Colectiviştii ii mai trăncăniţi a.tit şi daţi. zor Boar tot ce-i aici e a-l nost', duros întregul său colec } PRODUSE INDUSTRIA- l
cunosc bine obiceiul... că oamenilor de la cimp le şi noi. să nu ne cunoaştem tiv de muncitori, maiştri, } LE DIN DEVA. felicită \
trebuie ceapă, spuse Oi.rgn- ce-avem ? Vă spun. că am scos tehnicieni, ingineri şi func l călduros întregul său co- >
— Iar e in toanele lui. Oar- baci, trăglnd cu coada ochiu la fiecare cultură anul trecut ţionari si le urează suc | lectiv din Deva, Cugir şi j
gâ-baci — spunea o femeie lui la colectivist. Eu cină eram la ha. şi ce avem î.n plan şi cese noi în realizarea sar i Simeria, pentru eforturile •
care lucra la curăţitul cepei mai. tinăr. hăi. hăi. cum mai anul acesta. Şi vă spun şi cu cinilor din procesul de pro J. depuse privind buna ap'ro- )
pentru sădit. mergea treaba... cit o să depăşim planul, că ducţie. 1 vizionare şi deservire a oa- ]
pină. acum timpul ne ajută
— Ca întotdeauna — răs Oargă-bnci luă citeva fire destul de bine. Pentru, ca să Andrei Socaci, conducător de calandru şi Nicoiae Răceanu, ajutorul COLECTIVUL DE CON
punse o altă femeie mai ti- de ceapă în mină. le pipăi vă daţi seama de veniturile DUCERE AL SPITALU
nără, cu o basma roşie cu bu frunzele crude şi verzi şi spu pe care noi. le-am planificat, său, de ia fabrica „1 Vlai“ din Peti eşti işi depăşesc zilnic sarcinile de LUI UNIFICAT ORAŞTIE,
line albe. strinsă sub bărbie. se pentru sine : „frumoaso anul ăsta. ii destul să spun. că felicită cu ocazia zilei de
dacă anul trecut, am avut un plan in medie cu 5-7 la sută. I Mai, ziua solidarităţii
— Nu l-aţi văzut aseară ce ceapă". venit de vreo 300.000 lei. in lată-i în fotograbe verificînd cala ndrarea hirtiei. internaţionale a oamenilor
cătrănit era ? Arăta ca norii ...In biroul gospodăriei, la o acest an trebuie să scoatem muncii din lumea întrea
ăi. suri, cină prevestesc furtu peste 1.000.000 lei. şi majori gă. întregul personal din
nă. Nu scotea o vorbă. Se tot masă de lucru, brigadierul in tatea veniturilor trebuie să ni subordine, pentru efortul 9
uita în sus şi măsura înaltul torcea nişte hîrtii de pe o le aducă grădinăritul. depus la îngrijirea sănă
cerului. Nu ştiu ce-a avut — parte pe alta. Pe ele erau. în tăţii oamenilor muncii.
spuse o altă. femeie Ţtiai in scrise nume şi cifre. Nu pă Brigadierul Oargă vorbea cu
virstă. rea a fi. prea interesat îv stu hotărire şl dragoste. A vorbit Cu prilejul sărbătoririi
dierea lor. De atâtea ori i-au despre dezvoltarea gospodăriei zilei de 1 Mai, ziua soli
Un colectivist care asculta trecut prin mină şi le-a citit, in viitorii ani. despre nona darităţii internaţionale a
la discuţiile femeilor începu incit le cunoştea pe dinafară seră. care este in pla.v să se oamenilor muncii de pretu
să zlmbeaseă, apoi. intră şi el conţinutul. Dar pentru că un construiască, despre oamenii tindeni. CONSILIUL DE
în vorbă. tovarăş de la secţia agricolă care muncesc cu tragere de CONDUCERE AL COO
a sfatului popular raional i-a inimă în gospodăria colectivă. PERATIVEI ..PROGRE
— Eu nu trebuie să mai as cerut nişte date şi nu care SUL“ DIN ALBA IULIA
cult radio, să-mi spună cum. cumva să creadă că-i. dă da. La urmă. după ce a. term i felicită ni căldură colecti
o fi vremea. Mi-i destul să-l te eronate, a crezut de cuviin nat de discutat, cu delegatul vele dc muncă nle tiifuro
văd pe Onrgă-bact, şi-mi dau ţă să ia hîrtiile. secţiei agricole, a s p u s : sediilor, urîndu-le noi suc
numai, decit seama că vremea cese în muncă.
nu umblă cum trebuie. Asea — Anul trecut am avut 16 — Să fiţi sigur de datele pe
ră. fără să-l întreb, cină a hectare cultivate cu legume care vi le-am dat. că sînt. bu
trecut pe lingă mine mi-a — spuse tovarăşul Oargă : 2 ne. aşa cum scrie la carte...
snv.s : ..Tare mi-i frică, c-o în ha. cu ardei graşi. 2.5 ha. cu
gheţa şi-o bate bruma. N-a ...Colectiviştii din Miceşti.
vem. rogojini, destule". Acum castraveţi. 3.5 ha. cu roşii. 4
iar e in apele lui. Bar uitaţi- raionul Alba. il apreciază, mult.
vă in. curte că a adus rogo ha. cu cartofi timpurii. 0.5 ha.
jini din Alba lulia. Asta în pe Oargă Teodor. F.l este un
seamnă că am scăpat de pri cu vinete. Anul acesta vom
om priceput şi. bun legumicul-
cultiva 80 ha. cu legume, din tor.
care 6 ha. cu ardei, graşi. 4 FLAVIU tSTRATE
Şi in aceste tapte există măr- tizat la uzinele „Oţelul roşu“ — — Vrei să te schimbi, să de derurgică la Hunedoara- Apoi a
luria interesului pentru bunul secţia laminoare. In 1958 a fost vii şi tu om ca oamenii?
mers al întrecerii socialiste. trimis mecanic şet la o gospo studiat Ui Sverdlovsk şi Harcov
dărie de stat. Dacă ar ii spus da - - aria
Biografii însemna să-şi fi luat un anga în Uniunea Sovietică. Este'mem
— Era o muncă frumoasă în jament. Dacă ar ti zis nu — şi
Dumitru Foteseu. a venit la gospodărie. Dar mie inii lipsea asta exprima dorinţa lui de a bru de partid, inginer inovator
Hunedoara in 1946. Electrician, uzina. îmi intrase în singe să părăsi uzina. Dar el tăcea. Cind
membru al P.C-R. Învăţase me aud cum sună sirena. a avut loc o intdnire între tine m secţia laminorului de 650 mm.
seria la Petroşani. Nu o dată a rii din secţie cu secretarul or
parcurs pe jos in timpul uceni A venit la Hunedoara. A lu ganizaţiei de bază, a fost invi Modificările Ia circularul de
ciei, defileul Jiului piuă la Mu- crat ca maistru de întreţinere la tat şi Balaş.
şeteşti in Oltenia unde se năs noul laminor. De un an este şei tăiat, prelungirea suprafeţei plat
cuse. Pe atunci nu exista linia de schimb. Ai schimbului care a- — Sintem un popor talentat.
(Urmare din pag. l - a) Totul s-a lămurit cu bine. în schimbul acesta n-a mai dat re Bumbeşli-Livezeni. In Hunedoa cum este fruntaş in întrecerea so Sub conducerea partidului am formei laminorului, mărirea gre
fond Cîra nu greşise. Schimbul buturi. Caricatura are un rol ra anului 19-16, la cantină, se cialistă- S-a ocupat atent de oa schimbat laţa ţării. Politica de
se lase mai prejos unii decît pe care-1 condusese în acea lună mare în educaţia colectivului. minca mămăligă cu supă de chi- meni, de întărirea spiritului de industrializare socialistă dă roa utăţii blumului, in fiecare din â-
alţii. Formele de agitaţie au ţi avea o depăşire faţă de vechiul men. Oamenii erau prost îmbră răspundere pentru munca încre de. Priviţi singuri Hunedoara
nut si ele pasul cu pulsul în- său schimb. Intrucît întrecerea Îbrigada lui Adrian Balaş caţi, mulţi dintre ei locuiau in dinţată. noastră. Ea aduce cu o mică ma ceste înfăptuiri este şi cîfe o
•ecerii. nu înseamnă concurenţă. iar eslc fruntaşă. Balaş în încăperi mizere. Sub ochii lui chetă a industrializării Romanei
experienţa bună trebuie trans suşi este un muncitor cu multă s-a transformat Hunedoara. La Adrian Balaş, laminator şef, de azi. S-au construit noi furnale părticică din cunoştinţele, price
F apte din în trecere misă în aşa fel incit fiecare experienţă. Şi totuşi, de multe noul laminor a venit ca mais membru al U.T.M., 20 de ani, şi cuptoare Martin, noi laminoa
muncitor să ajungă la nivelul ori după schimbul său sau îna tru electrician in 1959. Utilajul născut la Hu-mEii, regiunea Cluj. re, altei..'se vor construi de acum perea şi entuziasmul inginerului
Era pe la sfîrşitul lunii fe fruntaşilor, el ajutase şi pe cei inte. îl găseşti pe Balaş în sec modern nu era încă în întregime De 3 luni brigada sa ^rio frun înainte. Şi pentru toate aceste
bruarie. De o lună, Ale din vechiul său schimb. ţie observînd cum lucrează ce montat. Privind grămezile de taşă in întrecerea socialistă pe mari uzine de la Hunedoara şi Ion llca.
xandru Cîra conducea schimbul lelalte echipe, ce au ele mai bun piese se gindea : „Cum se vor profesii, întrecere care se des din toate coifurile ţării e nevoie
colegului său, inginerul Con- Distanta dintre cele 2 schim decît a lui, unde au minusuri descurca montorii ?“ „Cum vor făşoară intre brigada sa şi cea de cadre de muncitori. De unde, ?
stantin Cernei, care era bolnav. buri se micşora vizibil. Şeful de care pot fi evitate. Cind este reuşi ei să pună fiecare piesă condusă de prim-lamiiintorii Bai- dacă nu din rindurile dvs. ale ti
In dimineaţa aceea, omul acesta schimb, Alexandru Cîra. nu ne întrebat, şi numai atunci, de din grămezile astea uriaşe la lo dan Maftodie şi Alexandru Ju nerilor, trebuie să pregătim mun O locui acesta, cu 4 ani în
înalt, subţire, cu fruntea lată, glija însă deloc munca în colec teamă să nu se spună că ar fi curile lor, incit toate să acţio nie. Cind l-am întrebat pe tov. citori cu bogate cunoştinţe teh
cu ochi căprui si păr negru, era tivul ce-i fusese dat în primire. încrezut, vorbeşte despre expe neze apoi cu precizia unui cea Cîra. şeful de schimb, ce părere nice, care să conducă cu price * irmă, 11-a fost nimic. Adică
puţin abătut. Venise la secreta Aprecierile sale „că dacă nu ne rienţa brigăzii sale. are despre Balaş, ne-a răspuns : pere aceste agregate, să obţină
rul organizaţiei de bază să-şi grăbim ne vor lua alţii înainte", sornic ?“ Nici nu se gindea că producţii mari, pentru că numai a fost in Valea Seacă bălţi unde
descarce sufletul. Foiesc 11, se au fost înţelese de organizato Balaş organizează, cum s-ar asemeni celui mai specialist •— Am o părere bună. Să ştiţi in acest iei întregul popor şi deci
cretarul, dorea şi el să-l întîl- rul grupei sindicale în alt sens spune, schimburi de experienţă montnlor, lui ca viilor secretar insă că iinărul acesta a fost un şi noi care lucrăm aici, vom pu orăcăiau mii de broaşte, sălcii
nească. Ar fi vrut să se dumi deci! cel real. Şi totuşi, acest la locul de produejh. liste, si al organizaţiei de bază ce urma derbedeu. tea trai mai bine.
rească cine greşise de fapt. Gris fapt mărimi în aparenţă dove aici vorba de un fapt care mată să ia fiinţă, ii va veni marea şi finaţ- Poftim şi vino acum în
tea sau G ira? 11 cunoştea pe deşte că tov. Constantin Crislea cit de pasionantă este intre crea. sarcină ca împreună cu ceilalţi — Adică ce înţelegeţi prin a- Balaş a început să-şi dea in
Cîra ca pe un om cumpătat, arc la inimă mersul înln'-ccrii, membri şi candidaţi de partid ceasta ? teresul. A fost numit lammator Valea Seacă. Pe zeci şi zeci de
care ca un bun croitor, măsoa nu eslc indiferent cine sînt frun Ni s-a povestit un fapt inte să modeleze suflete venite aici şef. La primele succese a fost
ră de 10 ori şi taie o singură taşii. resant. Intr-o zi, tovarăşii din toate colţurile ţării, de pro — Nu-şi vedea de treabă. Se lăudat. Cind munca e preţuită, hectare au apărut ca din pămint
dată. Şi totuşi G.nnstantin Cris- de la „organizarea munni“ au fesii cu totul diferite şi care să sustrăgea de Ia orice. Unde era omul prinde aripi- Balaş cîştigă
<ea. candidai de partid şi orga | ' n 1r-una din zile, schim- neglijat completarea graficului devină, aşa cum au devenit - de lucru pe el nu-! vedeai. acum pînă la 1.800 lei pe lună, coşuri înalte care se văd de din
nizatorul grupei sindicale din * bul condus de Iov. Vale- întrecerii din secţie. Alexandru membri activi ai unui colectiv
schimb, îi adusese o acuzaţie riu Martineac a produs rebu Junie, şef de brigadă, s-a pre omogen. Lupta n-a tost uşoară.-. l.-au luat oamenii cu răul- Au este frumos îmbrăcat, lucrează colo de Sîntulialm. Sînt coşurile
gravă, că doreşte cu tot dina turi. A doua zi a apărut supli zentat cel dinţii la secretarul crezut că asta e o formă de edu activ nu numai in producţie, dar
dinsul ca schimbul pe care fu mentul satiric al gazetei de pe organizaţiei de bază. Alexandru Cîra. fecior de moţ. caţie. Dar n-a mers. Au discutat şi in munca obştească. Oamenii noilor laminoare de la Hune
sese pus să-l conducă să rămî- rete. Avea o caricatură al că din preajma muntelui Găina. A c.u ei omeneşte. Cîra şi meşterul se transformă la fel ca şi meta
nă în urmă şl să freacă pe pri rei conţinut nu poate fi uşor — Eu o să-î critic zdravăn pe făcut gimnaziul la Baia de Criş, lul. Devin frumoşi, fără fisuri. doara.
mul loc schimbul ne care-1 con uitat. „Nea ton“, omul de la tovarăşii ele la birouri dani uni şcoala de subingineri la Cluj, foim-icu primiseră sarcină de
procedează aşa ! iar după absolvire a fost repar partid să .se ocupe de acest lu Ion llca, inginer, fiu de miner, Aici se desfăşoară o întrecere
dusese luni de zile. Ii spusese curăţenie din secţie, cu coada cru. din neam de miner d-> la Ghe
Abia după discuţie s-a dumi lir. A urmat şcoala tehnică si pasionantă. Sufletul întrecerii
acest lucru pe un ton destul de măturii, regla ca jele — cauză rit şi secretarul despre ce era — O m zice taică-iu dacă
principală care a dat naştere re vorba. Credea că numai dimie le-ai duce acasă dat afară din sînt comuniştii, organizaţia de
bătăios. Şi tot aşa îi poves butului — sub privirile şefului este supărat. I.a biroul orgini- uzină 1
zaţiei de bază au venii apei -pe partid. Dintr-un colectiv din ca
tise şi secretarului organizaţiei de schimb şi ale celorlalţi mun rinei şi Marian, Ionescu şi alţi — Asta nu ştiu.
de bază. v’uncftdri şi tehnicieni. re acum un an şi jumătate pu
citori calificaţi. De atunci.
ţini cunoşteau meseria de lumi
nători, a devenit un colectiv în
chegat, puternic. Organizaţia de
partid şi-a repartizat membrii
săi în toate schimburile, în toate
brigăzile, in locurile hotăritoare
ale producţiei. Au primit sarcini
concrete, au fost controlaţi cum
le înfăptuiesc. Organizaţia de
partid a fost exigentă faţă de
membrii săi, n-a tolerat nici o
abatere. Comuniştii au fost şi
sint exemplu în producţie, in ac
tivitatea obştească, în relaţiile
dintre si dintre ceilalţi mun
citori. Iar după exemplul lor pă
şeşte întregul colectiv. In asta
stă cheia succesului-
