Page 13 - 1961-04
P. 13
88 C" s n i r i f ă i!
fa . , ' f
PROLETAR/ DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA )
mu socialismului
Marţi 4 aprilie 1961 4 pagini 20 bani
Slujirea intereselor Ştirile zilei
poporului — scopul M arca fabricii —
m îndria întregului
suprem al activi! Eifa Tractoriş fi fruntaşi c o le c tiv
ins.
Corespondentul nostru, Calitatea - obiectiv
partidului tov. Ioan Stănese, din principala! întrecerii HUNEDOARA
Miercurea, ne informează
tu aceste zile, ţara noastră înfăţi milos asuprite, post la care va că pînă sîmbătă. bri sasialisîe VEDERE DIN COMBI
şează tabloul însufleţilor al pregătiri rămine cu hotărire pînă la com gada V-a de meca NATUL SIDERURGIC
lor întregului popor pentru întîmpina- pleta doborîre a oligarhiei şi a- nizatori care lucrează
rea unei scumpe sărbători — aniver plicarea integrală a principiilor la Sebeş, şi-a realizat P o s tu r i s a n ita r e fnasstaşe
sarea a patru decenii de la înfiinţarea democratice şi a libertăţilor pen planul de hantri pe cam
partidului. In fabrici şi uzine, munci tru clasa muncitoare“. pania de primăvară în Zilele trecute, în oraşul Deva, VlII-a C - responsabil eleva Cu planai trimestrial depăşii
torii, tehnicienii, inginerii intensifică proporţie de 103 la sută. a avut loc un concurs al postu Elena Didă.
lupta pentru sporirea producţiei, pentru Neclintit a rămas partidul nostru Ia rilor sanitare şcolare de la La cooperativa de consum ţia indeosebi buna organizare a
noi izbînzi în îndeplinirea prevederilor acest post de înaltă răspundere. In- Şi-au mai realizat pla şcoala medie „Decebal” din loca La obţinerea acestui succes au ..Brădeana“ planul trimestrial deservirii, şi aprovizionarea ma
planului de şase ani. Pe un front tot fruntind cea mai cumplită teroare, cei nul de hantri stabilit pen litate. in urma probelor practica contribuit toţi membri posturilor de aprovizionare, a iost realizat gazinelor cu sortimente de măr
mai larg se desfăşoară întrecerea so mai buni fii ai poporului, muncitorii tru campania agricolă de şi a răspunsurilor teoretice, pe sanitare amintite ca M hta Stai in proporţie de 10! la sută, iar furi cel mai mult solicitate de
cialistă pornită în cinstea aniversării revoluţionari, duceau în mase cuvîntul primăvară, şi tractoriştii: primul loc s-a clasat »»cvtul sa cu, Eleonora Tincu, S m -rând,a planul de desfaceri in proporţie cumpărători.
partidului, pentru o calitate superioară partidului, organizau lupta oamenilor Ion Florea (141 la sută). nitar al clasei a V-a A, al cărui Vătafu, Ioan Vida. EDna Popa de 101,3 la sută.
a produselor, Re ogoare, ţărănimea muncii împotriva silniciei şi terorii Gheorghe Dan (133 la su responsabil este elevul Ladislau Sebastian Luţescu, luliana YT. DUMITRU IGHIAN
munceşte cu hărnicie pentru a înfăptui burghezo-moşiereşti, primejduindu-şi Ia tă). Nicolae Cuteanu (130 Pedoranici, iar pe locul II s-a ţan etc- La desfacerea peste plan a
în cît mai bune condiţii lucrările agri. fiecare pas libertatea şi viaţa. Mulţi au la sută). Avram. Chirca ¦lasat postul sanitar .lin clasa mărfurilor şi-au adus contribu preşedintele cooperativei „Brădeana“
cole de primăvară. Pretutindeni în în căzut eroic în această luptă. Numă (124 la sută) şi Gheor- AURORA ARIMESCU lirad
treprinderi, pe şantiere- şi în birouri, rul celor arestaţi pentru activitate re alie Grozav (118 la sută).
în gospodăriile colective sau în institu voluţionară în anii regimului burghezo, prdtesoară
ţiile de ştiinţă şi cultură, fiecare se Bloc nou d at
străduieşte ca în cinstea glorioa moşieresc se ridică la multe zeci de In excursie
sei aniversări să realizeze tot ce poa mii. Dar nici sălbaticele represiuni de în fo lo s in ţă
te mai bun, mai valoros. Mii şi mii masă, nici procesele monstruoase şi Un grup de 36 pionieri şi şco Argeşului, oraşele Piteşti, Tîr-
de oameni, vîrstnici şi tineri, vizitează regimul de exterminare din închisori, In aceste zile, pe şantie lari fruntaşi >a învăţătură de la govişte, Cimpina şi Moreni, mu
Muzeul de Istorie a partidului, Muzeul nici plutoanele de execuţie n-au putut rul de construcţii din Lu- Şcoala medie mixtă din Teiuş, a zeul „Peieş“ din Sinaia, monu
Doftana şi alte locuri care evocă dru să frîngă voinţa de luptă a comuniş peni sc desfăşoară o mun întreprins o excursie de 5 zile mentele istorice din oraşele Bra
mul de luptă eroică străbătut de partid, tilor. Răspunzînd intereselor poporului, că susţinută. Datorită a-
fn toate acestea se oglindeşte odată partidul a ridicat masele la asemenea cestui fapt. constructorii cu autobuzul ’prin ţară. şov şi Făgăraş.
mari bătălii de clasă cum au fost eroi -v. reuşit să termine şt să
cele lupte muncitoreşti din februarie dea în folosinţă minerilor însoţiţi de profesorul de isto Excursia a contribuit la îm
din localitate şi blocul A.
cu 36 de apartamente De rie Liviu Munteanu, excursioniş bogăţirea cunoştinţelor elevilor
mai mult dragostea adîncă, preţuirea 1933, a chemat la lupta hotărîtă împo asemenea, zilele acestea, tii au vizitat staţiunile balneo despre bogăţiile şi frumuseţile
neţărmurită de care se bucură parti triva fascizării ţării, împotriva ocupa au fost terminate şi lu climaterice din Valea Oltului, patriei.
dul în rîndurile tuturor celor ce mun ţiei hitleriste, a criminalului război an- crările a încă 108 apar
cesc. tisovietic. Partidul a fost iniţiatorul tamente. care in cvrină monumentele istorice din Valea ADRIAN OTOlU
In decursul istoriei sale, poporul nos organizatorul şi conducătorul luptei îşi vor primi locatarii. La muncă patriotică
tru a cunoscut multe partide mari şi forţelor patriotice populare, care a dus
mici, care se întreceau în făgăduieli, la victoria insurecţiei armate din au C onferinţă In aceste zile de primăvară, şanţ pe o lungime de 50 m., au
trîmbifîndu-şi care mai de care „dra tinerii din satul Visca, raionul transportat 50 m.c. pietriş pe
gostea“ de popor. Dar toate aceste gust 1944. la răsturnarea dictaturii nii- Consiliul orăşenesc al Ilia, sub îndrumarea organiza drumul comunal, şi au plantat
partide slujeau interesele burgheziei şi A. R. L. U. S. din Deva, a ţiei de partid, au întreprins o numeroşi pomi fructiferi.
moşierimii: cti fiecare guvernare a lor, litaro-fasciste. organizat in sala Uniunii serie de acţiuni de muncă pa-
oamenii muncii se vedeau tot mai să regionale a cooperativelor triot'jcă pentru înfrumuseţarea La toate aceste acţiyni, şi-au
răciţi, tot mai afundaţi în nevoi, în Sub steagul partidului, po meşteşugăreşti, prezenta satului. adus contribuţia în mod deose
timp ce tagma jefuitorilor îşi sporea porul muncitor a răsturnat de la rea conferinţei: „Un nou bit tinerii Liviu Iacob, Gheorghe
huzurul. putere capitaliştii şi moşierii şi a pas pe drumul construc Pînă in prezent, ei au plantat Andrica, Sabin Iacob, Emilia
instaurat puterea celor ce mun ţiei desfăşurate a comu 20 de pomi ornamentali în cen Gavrilă, Octavian Andrica şi
Propria sa experienţă de viaţă a să cesc. Sub acelaşi steag glorios, nismului“. Conferinţa a trul satului şi au amenajat un Miron Butaş.
dit în inima poporului convingerea el a păşit la construirea vieţii a fost ţinută de tov. parc în faţa cooperativei.
profundă, de nezdruncinat, că partidul noi, socialiste, a devenit stă pin ing. Nicolae Haida, de la DRAGOMIR IACOB
comuniştilor este cu adevărat propriul al tuturor bunurilor pe care le Trustul minier din Deva. Tot prin muncă patriotică, ti
său partid, trup din trupul său, un produce, obţinind cea mai mă nerii din Visca au curăţat un secretarul organizaţiei de partid
partid care nu a avut şl nu are alte reaţă cucerire a s a : lichidarea După conferinţă, a ru
interese decît interesele poporului. exploatării omului de către om, lat filmul sovietic „Scri Visca
Dacă ar fi să caracterizăm în cîteva victoria socialismului în patria soare neexpediată".
noastră. Contribuţia cetăţenilor
Clasa muncitoare, în trecut exploa
cuvinte activitatea desfăşurată de tată şi asuprită, a devenit clasa con Izotopii radioactivi în siderurgie In cadrul secţiei a 111-a meca Cetăţenii din Lăpuşnic, raio contribuţia cetăţenii Petru Moi-
partid de.a lungul întregii sale exis ducătoare în stat. Dacă în trecut în nul Ilia, au amenajat un parc se, foan Haiduc, Maria Brîndu-
tenţe, ele ar f i : slujirea intereselor po viaţa muncitorilor erau „fireşti" curbe Izotopii radioactivi capătă un mată a semicocsului. Cu un nică a Atelierelor R.M.R. din Si- la care s-au prestat peste 200 şa, tinerii Aurelia Moise, Agliţa
porului. Aceasta a fost şi este legea su le de sacrificiu, concedierile, munca pe cîmp tot mai larg de aplieare dispozitiv similar a fost prevă meria lucrează şi strungarul Ni ore de muncă patriotică şi un Cercea, Petru Josan, Lia Moise
premă, ţelul întregii sale activităţi. spetite în ateliere insalubre, cu unelte zută şi instalaţia de răcire a teren de volei la care s-au pres şi alţii.
primitive, dacă era „firesc" ca mun atît în industrie, cit şi în alte semicocsuiui. In acest fel se a- colae Cismaş. El îşi depăşeşte nor tat 150 ore de muncă patrio
Pe vremea regimului burghczo-moşie- citorii şi familiile lor să trăiască în domenii. Peste 70 de întreprin ma lunar cu 13—1« la sută şi lu tică. MARIA C.ISMA5
resc, partidul comuniştilor a fost acela cocioabe, să.şi macine sănătatea şi să crează fără rebut. ACHIM CIBL
care a purtat nestinsă flacăra luptei se stingă cu zile, fără a se putea în La aceste lucrări şi-au adus
pentru împlinirea năzuinţelor fierbinţi . ________ _________
ale oamenilor muncii de a scutura ju griji, — astăzi firesc este ca munci deri industriale, institute de sigurâ o mai bună folosire a forţele lat execu tat8
torii să se bucure de o viaţă demnă, cercetări şi unităţi din alte sec capacităţii celor două agregate lucrărilor agricole de prim ăva w
gul exploatării şi asupririi, a vedea de un nivel de trai în continuă ridicare, toare, utilizează izotopi radio şi o utilizare mai raţională a
de posibilităţi din cele mai largi de activi. motoarelor electrice, care ac în g ospodăriile ag rico le naturile de toamnă (2.241 ha.), I-a şi membrii gospodăriei agri
patria noastră cu adevărat liberă, a se instruire, să lucreze cu mijloace teh ţionează vanele. au împrăştiat şi incorporat in cole colective „Unirea“ din Al
nice înaintate, să locuiască în număr De curînd, izotopii au început de sta t so! peste 11.000 tone îngrăşă ba Iulia. Ei au semănat ovăz
ridica la o viaţă omeneăscă. ,,Orjcît tot mai mare în apartamente moderne, să fie folosiţi şi de siderurgiş- Pe baza rezultatelor obţinu minte naturale şi chimice. pe 10 ha. şi borceag pe 12 ha.
să-şi petreacă concediul în staţiunile tii de la Uzinele Victoria-Călan. te, la Institutul de fizică atomică Antrenaţi în Întrecerea socia Pentru a obţine producţii cît
de singeroasă ar fî teroarea — balneare şl climaterice. Astfel, la unul din buncherele, se execută acum instalaţii pen listă, lucrătorii gospodăriilor Pentru porumbul care va fi mai mari la ha., ei au încor
bateriei a doua de semiicocs, tru automatizarea evacuării agricole de stat din regiunea cultivat pe 2.000 ha. (din care porat în sol peste 1.000 tone
se arăta într.un .Manifest al C.G. al O altă viaţă cunoaşte şi ţărănimea. s-a montat un dispozitiv, pre semicocsuiui şi la celelalte bun- noastră, au reuşit ca într-un 690 ha. destinat însilozării), gunoi de grajd.
chere ale celei de-a doua ba timp scurt să termine de însă- terenul este complect pregătit
P.C.R. din tD24, anul aruncării parti (Continuare In pag. 3-a). văzut cu o sursă radioactivă, terii a uzinei din Călan. mînţat toate“ culturile din epo (arat, îngrăşat şi discuit), ur- Aşa cum ne informează cck
mînd ca de îndată ce timpul respondentul nostru, tov. I.
dului in ilegalitate — partidul nu va care permite evacuarea auto- ca I-a. Ei au semănat orz şi va deveni prielnic să fie însă .Toidea, la această gospodărie
părăsi postul său de conducător orzoaică pe 207 ha., ovăz pe mi nţat.
al maselor muncitoare exploatate, s-au grăpat cele 180 ha. culţi-,
de conducător al ţărănimii jec 360 ha., grîu-secară pe 14 ha., Pentru îniJăminţările vate în toamnă cu trifoi, lu-
mănite şi al naţionalităţilor ne legume pe 92 ha., cartofi pe 15 din epoca il-a cernă şi grîu, iar la viţa de vie
ha. şi plante furajere pe 1.502
In prezent, specialiştii de la ha. Totodată, au grăpat semă- (7 ha.) s-a făcut dezgropatul,
Institutul de fizică atomică în
colaborare cu cercetători, ingi
neri şi tehnicieni din produc
ţie, studiază folosirea izotopilor
radioactivi la determinarea pro
venienţelor incluziunilor — cor
purile străine din compoziţia
oţelurilor.
(Ager preş).
Colectiviştii din satul Rapol- tăiatul şi arăcitul.
Consfâtuiri cu colaboratorii tul Mare au muncit în actuala S-au făcut, de asemenea, cu
campanie cu multă însufleţire. răţitul şi stropitul pomilor din
şi corespondenţii voluntari Drept rezultat, ei au reuşit ca livada gospodăriei şi s-au înce
Încă în urmă cu o săptămînă put lucrările pentru plantarea
La Comitetul orăşenesc de partid „Scînteiă“, a dat preţioase indicaţii să termine de însămînţat ovă a încă 2.000 porni fructiferi.
Hunedoara, a avut loc sîmbătă o con privind activitatea de viitor a colabo zul pe 10 ha., borceagul pe 20
sfătuire cu colaboratorii şi corespon ratorilor şi corespondenţilor voluntari. ha., floarea-soarelui pe 15 ha., La G.A.C. Lăpuşnic
denţii voluntari din Hunedoara, Călan, iar în grădina de legume, 2 ha. şi Biscaria
Chel ar şi Teliuc ai ziarelor „Scînteiă" 'k cu cartofi şi 3 ha. cu- legume
şl „Uzina noastră". O altă consfătuire, Ia care au par timpurii. In urmă cu cîteva zi Corespondenţii noştri tov. Ga-
ticipat colaboratori şi corespondenţi ai le, au început să planteze în ienia Cigmăian şi Achim Cibu,
Consfătuirea a avut ca scop orien ziarului „Drumul socialismului" şi res cîmp şi cartofii timpurii. Pînă ne Informează că la gospodări
tarea activităţii colaboratorilor şi co ponsabilii colectivelor gazetelor de pe ieri, s-au plantat cartofi pe mai ile agricole colective din Bis
respondenţilor voluntari spre oglindi rete, a avut Ioc duminică la Comitetul bine de 5 ba. caria şl Lăpuşnic, au fost, de
rea In coloanele ziarelor a principale raional de partid Haţeg.
lor aspecte din întrecerea socialistă Au luat cuvîntul pe marginea refe in planul de producţie pentru asemenea, terminate Insămîn-
pentru îmbunătăţirea calităţii produ ratului prezentat tov. Sidonia Rusan, acest an, colectiviştii au prevă ţările din epoca I-a.
selor. Nicu Sbuchea, Atanase Medaru şi al zut să însămînţeze şi 190 ha.
ţii, care au făcut propuneri preţioa cu porumb pentru boabe şl 50 La G.A.C. din Lăpuşnic, spre
Printre cei care au luat cuvîntul, se se privind îmbunătăţirea activităţii de ha. cu porumb pentru siloz. exemplu, pe terenurile care
numără şi tovarăşii Ştefan Tripşa, mai
stru oţelar, Erou al Muncii Socialis viitor a ziarului „Drumul socialismu Pentru a termina şi această lu sînt arate şi care vor fi culti
Brigada de tineret — electricieni de întreţinere de la secţia jurnale a Uzinei „Victoria“ te, Gheorghe Sperios, maistru turnă lui“. crare în epoca optimă, ei au vate cu sfeclă furajeră şi car
tor din Călan, Iulian Tuţu, membru In încheierea consfătuirii, tovarăşul executat cu tractoarele S.M.T. tofi, au fost transportate şi
Călan, condusă de Rudolj Czipţer şi tehnicianul de brigadă Rudolj Renk, pentru lucrările de ai biroului comitetului de partid al arături pe 130 ha. teren. împrăştiate peste 230 tone gu
Î.6.S.H., inginer N. Jurcoane, direc Ioan Patilineţ, secretar al Comitetului noi de grajd. La rîndul lor, bis-
calitate şi evitarea opririlor acei dentale a agregatelor — 4 tuni consecutiv a jost declarată tor al l.M. Teliuc, Ioan Humă, inginer raional de partid Haţeg, a vorbit des Colectiviştii din Aîba cărenii au pregătit întreaga su
şef Ia l.M. Ghelar şi alţii. pre principalele probleme înspre care Inii a prafaţă de teren ce va fi culti
brigadă de calitate. . să-şi îndrepte atenţia ec.-espondenţii vată cu porumb.
In încheierea consfătuirii, tov. Vaier voluntari, şi colectivele de redacţie Zilele acestea au terminat de
, IN Q M SÂU ; Un W iv.np fito hciBQââ dupji terminarea luc, ului. Pop, redactor şef adjunct al ziarului ale gazetelor de perete. i„,?anunţat culturile din epoca
