Page 14 - 1961-04
P. 14
pag. 2 DRUMUL SOt.7 M tSM U bUl !-ir. i t 6 2
osai wgatamm/mmammsa
3
M a re a fafbi»I©iî - m în d ria
îaatregaalai colectiv Calitatea iectiv principal al întrecerii sociaiis
D in tre E x e m p lu l c o m u n iş tilo r— fa c to r m o b iliz a to r Controlul minuţios duce
cei mai buni
In sectorul de vagoane al ateliere tat? Prima grijă a muncitorilor dc Ajutîndu-se şi controlîndu-se unii pe la îmbunătăţirea realizărilor
lor R.M.R. Simeria, muncitorii, ingi aici a fost îndreptată spre realizarea alţii muncitorii din acest sector au reu
nerii, tehnicienii şi maiştrii au primit ritmică a planului în toate fazele de şit să facă reparaţii de bună calitate
cu însufleţire Directivele G.Q. al P.M.R. operaţii, spre a înlătura munca în în tot cursul primului trimestru al a- In Directivele C.C. al P.M.R. mare măsură realizările lor. Un Despre deficienţele lor mi-am
cu privire la principalele criterii ale asalt care dăunează calităţii. Fiecare cestui an. De ftiai mulţi ani nu s-a cu privire la criteriile principale control minuţios, pe fiecare iază dat seama urmărindu-i cu aten
muncitor îşi controlează munca, iar
întrecerii socialiste în cinstea aniver şeful de partidă şi maistrul verifică întîmplat să aibă vagoane căzute în ale întrecerii socialiste în cin de lucru, face ca muncitorul să ţie, la fiecare fază de lucru. Pen
sării partidului. îmbunătăţirea calită calitatea lucrului executat pentru ca termenul de garanţie. Ei ţin cu toţii devină mai exigent cu el însuşi, tru a-i ajuta să se îndrepte, le-
ţii reparaţiilor a devenit un obiectiv Ia recepţie să nu ajungă vagoane la la acest prestigiu cîştigat prin muncă stea celei de-a 40-a aniversări a iar aportul lui la îmbunătăţirea am explicat care le sînt greşelile
principal al întrecerii ce se desfăşoa care să fie nevoie a se face reme şi luptă pentru menţinerea lui. calităţii produselor să crească. şi cum le pot înlătura. In afară
ră aici. In primele rînduri ale luptei partidului, se spune printre al La atelierul nostru, în lunile de aceasta, am începui să-i con
pentru calitate sînt comuniştii. dieri. Intre cele trei partide care lu Un exemplu înaintat îl constituie şi tlrecute, rebutul era mare. In lu trolez cu mai multă exigenţă,
crează în acest sector: lăcătuşi şasiu, comunistul loan Vlad, şef de partidă, tele i „Este necesar ca îmbună na decembrie, procentul de re dindu-le de fiecare dală îndru
In sectorul reparaţii capitale a va lăcătuşi cutia vagonului şi tîmplarl, care, la începutul lunii trecute, a pre but a fost de 4,2 la sută, faţă mările necesare. Aşa se tace că
goanelor G.F.R., condus de maistrul conduse de membri de partid, există luat conducerea partidei de lăcătuşi de tăţirea calităţii produselor s/ă de de 3,8 la sută cît este admis. treptat, realizările lor s-au îm
Nicolae Doroga, membru de partid, o strînsâ colaborare. Muncitorii se la şasiuri. cu reparaţii periodice, par bunătăţit. Dacă în luna februa
lupta pentru calitate se desfăşoară în sfătuiesc asupra modului cum să-şi tidă rămasă în urmă şi care şchiopăta vină o preocupare a tuturor oa Această stare de lucruri s-ia rie au rebutat circa 5 la sută din
toate compartimentele sub lozinca. organizeze mai bine munca şi la ne în. privinţa calităţii. Prin buna orga datorat faptului că o parte din piesele pe care le-au prelucrat,
„Eu sînt primul recepţioner". Comu voie îşi vin în ajutor. Aşa de exem nizare a muncii în cadrul echipei şi menilor muncii din economie şi muncitori, fie din neatenţie, fie în luna martie, au redus pro
niştii din acest sector au antrenat prin plu, în luna februarie, tîmplaril, din a modului cum ştie să vorbească cu in primul rînd a cadrelor de in din nepricepere, săvîrşeau aba centul de rebut la circa 3 la sută.
munca şi exemplul lor întreaga masă cauza aglomerării lucrului, rămăse fiecare om, a reuşit să-i însufleţească teri de la instrucţiunile de lucru
de muncitori în această luptă. Fiecare seră în urmă faţă de gralic cu 4 ore. în muncă şi astfel rămînerea în urmă gineri, tehnicieni, maiştri şi şi rebutau multe piese. Rectifi Exemple de acest fel s-ar mai
muncitor se îngrijeşte ca lucrul ce i-a cu două zile faţă de grafic a fost li catorul Cornel Tătăruia, bună putea da încă. Important este în
fost încredinţat să fie executat cît Lăcătuşii de la şasiu le-au venit ime chidată într-un tijmp record, iar cali muncitori de înaltă calificare". oară, obişnuia să lucreze brusc să că în prezent numărul mun
mai bine. diat în ajutor şi, timp de 4 ore, au tatea reparaţiilor s-a îmbunătăţit în cu maşina. Astfel, tija pietrei citorilor care tac rebut este in
lucrat alături de ei, ajutîndu-i astfel mod simţitor. Maiştrii sînt in contact direct ceda din cauza presiunii, iar continuă descreştere. Şi, am toa
Urmlnd exemplul comuniştilor, Mir- să se înscrie în grafic. In întreg sec şi permanent pu muncitorii din
cea Fodor şi Alexandru Stanciu, şefi
secţia sau atelierul in care lu
crează. De telul in care ii con
trolează şi-i îndrumă, depinde în
ALEXANDRU OLARU ----------- w z ----------- —
prim-topitor la furnalul
nr. 5 al C. S. Hunedoara. întrecere
Echipa condusă de el a re
dus cu mult declasatele de partidă, şi a lăcătuşilor Octavian torul a crescut exigenţa muncitorilor La panoul de onoare al fruntaşilor Pe la începutul lunii piesa pe care o prelucra (levie tă convingerea că executînd pe
Puiuţ, Ilie Radu, loan Pepenar, Ni faţă de calitatea muncii proprii, cît pot fi văzute fotografiile comuniştilor martie, la I. M. Barza, va- rul transportului maşinii de cu mai departe un control minuţios
sul) procentul admis, situ- colae Fodor, muncitorii Andrei Rusu, şi faţă de calitatea celorlalţi. De pil Nicolae Dragota, loan Vlad, Ilie Ra gonetele cu cel mai mult sut), ieşea ovală. pe fiecare fază de lucru, la fie
tnău-se printre fruntaşii Viorel Boldea, loan Ardeleanu, Dumi dă, utemistul Dumitru Buici a obser du, Alexandru Stanciu, a utemistului sterii veneau de la echipa care muncitor şi dind îndrumă
tru Buici, Sabin Grişan, Traian Haţe- vat că Ia un şasiu erau nişte nituri Traian Haţegan, fruntaşi în lupta pen- minerului loan Faur. Şe Rectificatorul loan Albu lu rile necesare, aceştia vor ajunge
secţiei. gan, Nicolae Iancu şi Sabin Magda. slăbite. Cei care lucraseră aici nu le tru calitate. Aceasta constituie pentru ful sectorului stătuse de crează la rectificarea bielei şi a să lucreze in curînd fără rebut,
sînt fruntaşi în lupta pentru calitate. observaseră, A sesizat imediat pe mais multe ori de vorbă cu mi întinzătoruiui aţei. Greşeala lui la fel ca rectificatorii Tudor Ge-
Toate partidele din acest sector şi-au trul N. Doroga, care a luat măsuri ei un sti'lmulent şi dovedeşte că se bu nerii echipei despre faptul consta în aceea că nu acorda lu, Dionisie Stanciu şi Gheorghe
îndeplinit planul lunii . martie şi au pentru a fi remediată această defec că nu triază bine mine suficientă atenţie aşezării piesei Gavrilă.
executat reparaţii numai de bună ca ţiune. Vagonul a trecut astfel cu bine cură de multă apreciere şi încredere reul, dar în zadar. Se dă pe masa de lucru-
litate. Gum s-a ajuns la acest rezul- examenul la recepţie. dea producţie multă, dar Geea ce trebuie remarcat este
din partea oamenilor, încredere cîşti- de slabă calitate. Este şt'iut că operaţia de rec faptul că prin micşorarea numă
gată prin punică. tificare cere multă precizie. Chiar rului de muncitori care fac re
Intr-una din zile, Gheor şi murdăria de pe masă dă piesei
Preocuparea furnaliştilor ghe Indreş, şi el şef de e- o înclinare care în timpul pre but se îmbunătăţesc realizările
chipă, l-a oprit pe Faur : lucrării poate duce la rebut. Toc
— Asta nu-i treabă, tovarăşă staţiei de ciuruire şi transport celor de evacuare, urmărirea mai prin aceasta greşea loan întregului colectiv. De acest lu
Timofte. In felul ăsta numai a cocsului, lucrările de meca temperaturii, supravegherea — Auzi ortace, ce-ai zi Albu : se apuca de lucru fără a
calitate nu facem. Uite, toţi ne nizare şi sprijinul minerilor şi funcţionării agregatelor prin ce dacă de-acum înainte curăţa bine masa maşinii. cru trebuie să ţină cont fiecare
zbatem şi dumneata... al cocsurilor. Esenţial însă e gurile de virat se fac acum cu echipele noastre s-ar lua
preocuparea oamenilor, ince- tot mai multă atenţie. La re la întrecere? Ştii, aşa, nu Un caz asemănător este şi cel maistru în activitatea sa.
Carmen Timofte lasă capul ducerea numărului deranjamen mai între noi ? af rectificatorului Gherasim Un
In jos. Intr-adevăr, nu fusese pînd de sus de la cuptoarele telor, la realizarea unui mers gur, care lucrează la rectificarea TEODOR CRIŞAN
atentă, eîntăririle le efectuase de prăjire a minereurilor şi constant al furnalelor şi-au — De acord. Numai să transportorului maşinii de cusut.
greşit şi iacă-aşa s-a încălcat sfirşind cu activitatea eaupe- spus un cuvînt greu oamenii te ţii bine! maistru Ia atelierul de rectificare —
reţeta de dozare. Poate înainte riştilor, la toate locurile de din echipele lui loan Bîldea,
vreme, neglijenţa ar fi trecut muncă s-a dat o adevărată bă Teodor Manolache, Ilie Mîtcă... — N-ai teamă. Cu o sectorul maşini de cusut al
nebăgată în seamă. Acum în tălie cu rutina, cu neglijenţa, îndrumarea permanentă a echi condiţie în să : cel care dă
să, oînd întreg colectivul lup cu abaterile. pelor de către cadrele tehnice, un vagonet cu mult ste U. M. Cugir
tă pentru calitate, orice abate în frunte ou şeful secţiei, or ril în minereu, pierde în
ELENA PRODEA re de la procesul tehnologic In adunările de partid, în ganizarea întrecerii socialiste trecerea pe luna respecti Neglijenta — o cauză a rebutului
muncitoare la secţia cir sau disciplină e luată în discu consfătuirile de producţie, prin pe profesii, (cu obiectiv prin vă !
culare a fabricii „Sebeşul“ ţie, analizată şi măsurile nu se cipalul obiectiv al discuţiilor cipal, reducerea declasatelor), Schimbul condus de ing. loan Mo unii prim-topitori lucrează cu mangari
din Sebeş. Datorită price lasă aşteptate. Poate înainte l-a constituit calitatea. Desfă toate acestea au dus la îmbu ...Au trecut multe zile de toc, de la oţelăria Martin nr. 1 a G.S. ridicat în şarjă, fero-aliajele ce le in
perii şi conştiinciozităţii vreme, lui Mihai Boltaru, i şurând o largă muncă politică nătăţirea situaţiei. atunci. Căe două echipe Hunedoara bate recordul în privinţa re troduc în cuptor nu Ie cîntăresc, fac
ei,, în primul trim estru al s-ar fi iertat faptul că a gre în rîndul furnaliştilor, organi îşi dispută cu indirjire în butului. Faţă de 3,3 la sută admis, si. doar nişte grămăjoare şi, folosind ca
şit reţeta de încărcare, iar lui zaţia de partid a reuşit să cre Furnaliştll insă nu sînt în- tâietatea. Cine va cîştiga ? tuaţia rebutului pe echipe şi cuptoare unitate de măsură „ochiul", nu cînta-
anului, a lucrat fără Nicolae Nani faptul că a predat eze o puternică opinie de ma? trutotul mulţumiţi. Vor să facă Nu se ştie. Pînă acum, a- se prezintă astfel: cuptorul [, prim-to rul, spun că există 100 de kg. Se lu
rebut. schimbului următor oauperele să în favoarea luptei pentru şl mai mult, să dea oţelarilor mîndouă echipele au de- pitor, Marin Tidrea — 0,64 la su tă ; crează incorect pe şarjă, nu se face
reci. calitate. fontă de oea mai bună calita năşiri de plan foarte mari. cuptorul 2, prim-topitor, Dumitru Stra- corect fierberea, multe şarje se topesc
-T'y te, hotărlre care în mdd sigur iar la calitate... nici un tulat — 4,82 la sută ; cuptorul 3, prim- prea moi sau prea tari şi altele.
Să nu se creadă din cele Cum altfel s-ar putea ex va fi înfăptuită. vagonet de mineru rebu topitor Constantin Mogonea — 2,5 la
iM ... im spuse până acum că la secţia plica reducerea la jumătate a tat. Sectorul a fost frun sută; cuptorul 4, prim-topitor Traian Faţă de această situaţie, se impune
mii I-a furnale a Combinatului si perioadei de intrare în normal A. JURCA taş pe întreprindere in Bîrlea — 3,77 la sută; cuptorul 5, a se lua măsuri atît din partea orga.
ffljg k l& S derurgic din Hunedoara, aseme a furnalului nr. 4 prin repune luna martie. prim-topitor Klusch Usvaldt — 5,22 la nizaţiei de partid cît şi a conducerii
rea în circuit a cauperului nr. sută. Cauza ? Neglijenţa. Cîteva exem secţiei, să se pună capăt neglijenţei
ILÉ ® ple sînt edificatoare. In primul rînd, unor topitori şi maiştri care ştirbesc
prestigiul întregului colectiv.
WMM.
m nea fapte ar caracteriza acti 12 ? loan Molse şi Gheorghe 1!!!ill!‘!!!",';i!|!|!U
vitatea colectivului. Dimpotri Costache, cauperiştl, ca şi Ni
vă ! Ele sînt tot mai rare şi colae Bistrian, îţi vor vorbi de IF IR IIS J N T ' Ü Ü n if si s i ? v r u I
dacă li se dă atîta importanţă, grija lor pentru menţinerea unei
e din cauza hotărîrii unanime temperaturi constant ridicate a
a furnaliştilor de a îndeplini în aerului insuflat. Sus la încăr
mod exemplar indicii de pian, care, loan Postolaehe, Vasile
IOAN M. POPA şi de a îmbunătăţi îndeosebi ca Burciu sau Victor Miciea, şefi
miner, şef de brigadă la
l. M. Teliuc. Brigada sa a litatea. S-a reuşit ca în luna ai echipelor de încărcare, vor
pornit valoroasa iniţiativă
„Nici un vagonet de mi- martie să se reducă declasate susţine că pentru a produce
nereu rebutat“. In lupta
pentru calitate, brigada e le eu 50% faţă de lunile ante fontă de calitate e necesar a
fruntaşă pe întreprindere.
rioare. se respecta reţeta de dozare,
Pînă a se ajunge la acest lu nivelul de încărcare, ordineia
cru însă, s-a muncit mult de de încărcare a furnalelor, lu
tot. Pentru început ar fi de a- cruri bineînţeles realizate.
min-tit intrarea în funcţiune a Respectarea întocmai a grafi
SPRE UN TEL PRECIS
In ziua aceea, Simion Groza, Elisabeia Groza ca şi altele, au La secţia cotton, după ce a întrecerea pentru continua îmbunătăţire) a calităţii a cuprins şi colectivul filaturii din Lupeni. In dorinţa de a în-
directorul fabricii „Sebeşul“ che dat produse pentru care au pri fost întocmit un plan de mă
mase in biroul sau pe maistrul mit calificativul „foarte bine", suri tehnico-organizatorice, s-a tîmpina cea de-a 40-a aniversare a partidului cu realizări tot mai frumoase, fiecare muncitor, tehnician şi inginer de aici
Simion Ordean şi ajutorii de [ar dacă se mai intimplă ca ci trecut la punerea lui in practi dă bătălia pentru reducerea rebutului. Fruntaşi în această ac ţiune găseşti în fiecare secţie.
maiştri Aurel Catelina şi losif neva să neglijeze calitatea, în că. Pentru înlăturarea deficien
Loaşman, din secţia circulare¦Pe tregul colectiv ia atitudine. As« ţelor de lungime. la ciorapi, s-a In fotoreportajul de fa ţă ne propunem să vă prezent ăm ctţiva dintre ei. 1) lată-l pe Emanoil Sortau, ăescărcînă
masă erau aşezate cîteva perechi a procedat şi cină Maria Biscă, trecut la automatizarea lanţului
de ciorapi, care, la prima vedere, muncitoare veche, trecuse 15 pe de comandă la maşinile 42 g.g. celuloza din ăefibrator. Este preocupat în permanenţă de as îgurarea tovarăşilor săi cu celuloză de cea mai bună calitate,
păreau a fi lucraţi bine. rechi de ciorapi de categoria II-a după o inovaţie a maistrului Pe 2) Comunistul filator Nicolae Ăncuţa, se numără şi el printre cei mai buni luptători pentru calitate. De altfel, faptul că
la categoria I-a. Observind a- tru Munteanu, s-a propus a se din 500 bobine rebwtează în m edie doar una, dovedeşte pricepe rea şi conştiinciozitatea lui. 3) „La 1.500 bobine, cel mult una
— Uiiaţi-vă şi voi. Ăsta-i lu cest lucru, controloarea de cali face un control mai amănunţit rebutată", este angajamentul tovarăşei Paulina Lină, care lu crează la maşina de bobina]. Despre felul în care munceşte
cru ? Oare aşa ne respectăm noi tate Ana Muntean a anunţat pentru realizarea unei tensiuni ea, ne vorbeşte faptul că în luna februarie, la 5.281 bobine n- a avut nici una rebut. 4) Despre Aurelia Kibedi, tovarăşele
angajamentul ? maistrul. In urma controlului fă uniţorm.e a firului la toii ciorapii sale de muncă n-au decît cuvi nte de laudă. Şi cum ar putea fi altfel, cină pe lingă depăşirea medie a planului de pro-
cut s-a constatat că cele sesizate in tot timpul tricotării şi altele. ducţie cu 10-15 la sută, nu rebutează nici un scul? 5) Ar fi greşit să se creadă că activii atea laboratorului nu concură
Apoi directorul le arătă unele sint reale. Maria Biscă, asupra Şi in această secţie sînt fruntaşi la îmbunătăţirea calităţii, iată-le pe Rozalia Păros şi Margare ta Pienaru, laborante, efectuînd controlul caracteristicilor fizi-
mici defecţiuni la ciorapi. căreia erau aţintiţi ocini, tuturor in lupta pentru calitate. Valen co-mecanice ale firelor. Rezult a tu l: firele corespund cerinţei or. 6) „Sortare pe calităţi, ezc epţională!“, este calificativul
muncitorilor, nu se simţea bine. tin Timaru şi Simion Muntean primit de Georgeta Croveanu, sortatoare.
— Ei, ce ziceţi ? Tocmai ea care a fost de atitea sînt doar doi dintre cei mai buni-
Celor trei oameni, care răs ori fruntaşă!
pund în bună măsură de activi Şi la secţia finisaj se desfă
tatea secţiei circulare, nu le că — N-o să se mai iniimple — şoară o însufleţită întrecere pen
zu bine observaţia. a spus ea. tru îmbunătăţirea calităţii. Bri
Întors in secţie, maistrul, ca gadiera ' Maria Băcilă, ţine să
şi ajutorii săi, au adus la cu Este un singur aspect luat din evidenţieze in primul rînd pe
noştinţa muncitorilor cele discu secţia circulare a fabricii de cio sortatoarele Maria Delorean,
tate. Cu toţii au hotărit atunci rapi. din Sebeş. In oricare secţie Maria Zaider şi Ana Atighel. In
să muncească mai bine, astfel ai merge insă, intilneşti aceeaşi afara interesului manifestat de
ca din miinile lor să iasă pro preocupare pentru îmbunătăţirea către fiecare muncitor pentru
duse apreciate. Muncitoarele calităţii produselor. „marca fabricii", aici au fost
Constanta Milea, Ioana Groza, luate unele măsuri pe linie de
secţie. Printre acestea amintim
P e gustul c u m p ă ră to rilo r etichetarea întregii producţii, în
fiinţarea a trei brigăzi de cali
Colectivul fabricii „Simion de bună calitate, pe gustul cum tate şi altele.
Bărnuţîu“ din Sebeş a încheiat părătorilor. Aşa de pildă, la sor
primul trimestru al anului cu timentul haine piele, planul de Demn de remarcat este faptul
succese frumoase în muncă. Ir, calitate a fost îndeplinit' sută la că întregul colectiv al fabricii de
această perioadă, planul produc sută, la poşete calitatea I-a, pla ciorapi din. Sebeş are un ţel pre
ţiei globale a tost îndeplinit în nul de calitate a fost depăşit cu cis : îmbunătăţirea necontenită a
proporţie de 101,69 la sută. 1,6 la sută, la mingi sport depă calităţii, produselor.
şit cu 0.5 la sută iar la serviei
Atenţie deosebită a tost a- depăşit cu 0,4 la sută. V. ALBU
cordată producerii unor obiecte
