Page 15 - 1961-04

Nr. 1952
Cam pionatul regional,de fotbal
SERIA l-A
Minerul Vulcan— Şantierul
Hunedoara 1-0 10-0}
După ce in prima etapă Minerul
Vulcan a obţinut o victorie uşoară la
Aninoasa, în etapa aceasta, victoria
a fost obţinută cu greu în faţa Şan­
tierului Hunedoara. Linia de atac a
Vulcanului s-a pierdut de multe ori în
faţa porţii.
înaintarea oaspeţilor deşi a orga­
nizat cîteva contraatacuri, nu a putut
trece peste apărarea gazdelor. Unicul
gol al partidei a fost înscris în min.
82 de Roff,
N. ROVENŢA Corespondent
Retezatul Haţeg —
Parîngul Lonea 1-2 !0-1}
Intîlnirea a fost foarte disputată, iar şi Crainic (min. 86) pentru Aurul.
rezultatul final nedreptăţeşte pe gazde,
care, după aspectul general al jocului
şi după ocaziile de gol, meritau cel
puţin un rezultat- de egalitate.
Scorul este deschis de Mîrnea de la
oaspeţi în min. 20. La reluare, oaspe­
ţii ridică scorul în min. 65 tot prin
Mîrnea. Scorul este pecetluit în min.
78 de Ferencz care înscrie unicul gol
pentru gazde.
N. S BUCHEA corespondent
Minerul Ghelar — C.F.R.
Simeria 1-0 11-0}
La început, oaspeţii lasă impresia
unei superiorităţi tehnice. Dar mai tîr-
ziu, ghelărenii practicînd un joc în vi­
teză, cu pase lungi, împing jocul spre
poarta adversă. Ei domină cu insis­
tenţă şi beneficiază de numeroase cor-
nere. In min. 43, Dumitrescu înscrie
golul victoriei de la aproximativ 18
m. Siinerienii s-au comportat bine în
apărare, dar slab in atac.
N. IONICA
S. MUNTEANU
corespondenţi
CLASAMENTUL
1. Minerul Vulcan 119 0 2 30:10 18
2. Parîngul Lonea 11 8 1 2 30:14 17
3. Minerul Anin. 10 5 3 2 23:- 7-13
4. Victoria Gătan 9 5 3 122:11 13
5. Minerul Petrila 10 4 3 3 24:10 11
6. Retezatul Haţeg 103 2 5 13:17 8
7. G.F.R. Simeria 113 2 6 14:33 8
8. Minerul Ghelar 113 0 8 16:28 6
9. Şantierul Huned. 11 1 1 9 4:36 3
Echipa Rapid Deva a fuzionat cu
Minerul Deva. Conform regulamentu­
lui, fuziunea făcîndu-se după începe­
rea returului, toate jocurile ce urma
să le susţină Rapid Deva, se vor o-
mologa cu 3—0 pentru echipele ad­
verse.
ETAPA VIITOARE
Minerul Petrila — Retezatul Ha­
ţeg ; Parîngul Lonea — Victoria Oă-
la n ; C.F.R. Simeria — Minerul Vul­
Slujirea intereselor p o p o ru lu i—scopu Aceasta a făcut ca în a doua
suprem ai acfivifăfii partidului
(Urmare din pag. l-a).
Sub conducerea partidului, tupîind în
alianţă cu clasa muncitoa-.*. ţăranii
muncitori s-au eliberat pentru totdea­
una din jugul moşierilor şi chiaburilor,
au devenit stăpîni pe pămîntul pe care-1
muncesc, au păşit în covârşitoarea lor
majoritate pe calea agriculturii socia­
liste, calea unei vieţi de belşug. Me­
canizarea în măsură tot mai largă a
agriculturii, miile de ingineri şi tehni­
cieni agricoli, creditele importante ex­
primă puternicul ajutor acordat de
partid şi de stat ţărănimii. Satele noas­
tre şi-au schimbat înfăţişarea. Casele
noi ale colectiviştilor, şcolile, căminele cu o industrie în continuă dezvoltare,
culturale, cinematografele, dispensarele,
casele de naştere, care răsar peste tot,
sînt mărturii ale bunăstării, culturii şi
civilizaţiei care se înrădăcinează tn
viaţa ţăranilor muncitori.
Socialismul a eliberat intelectualii sociale, aplicînd creator, la condiţiile nicit legături trainice, indisolubile. Aşa Corvinul 2—2 ; Petrolul — Fa­
de umilinţele îndurate pe vremea bur­
gheziei, a dat un înalt sens activităţii
lor, Ie-a asigurat condiţii de creaţie
deosebit de favorabile. Intelectualitatea
veche şi intelectualitatea nouă, crescută
în anii puterii populare, au format un
detaşament unic a! intelectualităţii le­
gate de popor, devotată construcţiei so­
cialiste şi înconjurată de dragostea şi
preţuirea tuturor celor ce muncesc.
Adinei schimbări s-au petrecut în
viaţa întregului popor, a tuturor cate­
goriilor de oameni ai muncii. Femeile
din ţara noastră au dobîndit deplina e-
galitate în drepturi cu bărbaţii, benefi­
ciază de ansamblul măsurilor menite
să asigure ocrotirea mamei şi copilu.
Iui. Tineretul are condiţii de viaţă, de
muncă şi de învăţătură cum n-au cu­
noscut niciodată în trecut tinerele ge­
neraţii ; partidul şi statul au asigurat
tinerilor certitudinea folosirii capacită­
ţii lor de muncă, posibilitatea înfăptui-
can ; Şantierul Hunedoara - - Minerul
Lupeni (rezerve). Minerul Aninoasa
şi Minerul Ghelar stau.
SERIA ll-A
Aurul Cerfej — Minerul
Deva 1-9 !0-6}
Meciul s-a desfăşurat la Deva, de.
oarece terenul din Certej nu este omo­
logat. Net superior în toate compar­
timentele, Minerul a obţinut o victorie
concludentă. întreaga echipă a func­
ţionat bine, dovedind multă eficacitate.
Aurul Certej, cu o echipă tînără, a
plăcut prin jocul deschis pe care l-a
desfăşurat.
Golurile au fost înscrise de Enderle
(min. 3, 66) Sebastian (min. 11) Vai.
da (pin. 24, 75) Belea (min. 28, 33,
70) Oprea (min. 40) pentru Minerul
Metalurgistul Cugir —
Sebeşul Sebeş 3-0 !1-0}
Medul s-a disputat Ia Orăştie în-
trucît terenul din Cugir e suspendat,
încă din primele minute, metalurgiştii
atacă şi reuşesc ca în min. 3 să des­
chidă scorul prin Bulbucau.
In min. 46, Bulbucan driblează doi
apărători şi urcă scorul la 2—0. Me­
talurgiştii mai au numeroase ocazii
dar pe care Vizuru şi Focşa le ratea­
ză. In min. 50 Raica de la Sebeş este
eliminat de pe teren pentru lovirea
intenţionată a adversarului. In min.
60, acelaşi Bulbucan stabileşte scorul
final de 3—0 în favoarea cugirenilor.
M. VlLCEANU corespondent
Şurianul Petreşti —
Dacia Orâştie 3-8 !0-4}
M in e ru lMai experimentaţi, oaspeţii au
avut un joc organizat. Fină în minu­
tul 60, ei stăpînesc jocul şi conduc
cu 5—0. Din acest moment, gazdele
revin şi au o uşoară dominare, jocul
devenind mai interesant. In această
parte, gazdele înscriu de trei ori prin
Recer, Tutelea şi Răureanu. Pentru
oaspeţi au înscris Lorencz (3), Con­
tor (3) şi Răsădcanu (2).
IOAN IOSIF
corespondent ştiu să domine dar nu să şi în­
Corvinul Hunedoara (rezerve).A.S.T.
Ardealul Alba lulia 4—4 (2-2).
C.F.R. Teiuş — Mureşul
Vinful de Jos 4-1 !2-0}
In prim« repriză, jocul a fost echi­
librat, desfăşurîndu-se cu taze şi com­
binaţii frumoase. Localnicii. fructifica
de două ori prin Şuţiu şi Raţ în min.
16 şi respectiv 37.
La reluare, fazele sînt tot mai în­
chegate şi în min. 48 Cânija de la
rii celor mai îndrăzneţe proiecte con.
structive. Oamenii muncii de toate na­
ţionalităţile din ţara noastră, bucurîn-
du-se de deplină egalitate în drepturi,
muncesc laolaltă înfrăţiţi pentru dez­
voltarea patriei — Republica Populară
Romînă, — pentru bunăstarea lor şi a
întregului popor.
Oamenii muncii ştiu că profundele
schimbări petrecute în viaţa lor au de­
venit posibile prin aplicarea liniei con­
secvente a partidului de construire a
socialismului. Tocmai pe baza acestei
politici, Romînia, în trecut înapoiată
economic, s-a transtormat într.o ţară
cu o agricultură socialistă mecanizată,
cu o cultură înfloritoare, în care oa­
menii muncii se bucură de o viaţă tot
mai bună. Fn întreaga sa politică, parti­
dul porneşte de la interesele poporului,
de Ia cerinţele obiective ale dezvoltării
specifice ale ţării noastre, adevărurile
general valabile ale învăţăturii marxist-
ieniniste, experienţa de însemnătate is­
torică a Partidului Comunist al Uniu­
nii Sovietice.
Oamenii muncii au în faţă perspec­
tivele luminoase de viitor, care au fost
conturate cu claritate de planul de 6
ani şi schiţa planului pe 15 ani adop­
tate de Congresul al Ill-lea al partidu­
lui. înfăptuirea acestor planuri va în­
semna un nou şi puternic avînt al eco­
nomiei, făurirea unui belşug de bunuri
materiale, ridicarea continuă a nivelu­
lui de trai al celor ce muncesc, vie.
toria deplină a socialismului în patria
• noastră.
Poporul nostru, constructor al socia­
lismului, năzuieşte din adîncul inimii
spre statornicirea unei păci trainice,
condiţia esenţială pentru desfăşurarea
muncii sale constructive. EI este in­
teresat în asigurarea liniştii sale şi a
gazde, ridică scorul la 3—0. Gîteva
combinaţii bine inspirate, aduc oaspe­
ţilor unicul lor gol prin Chirilă, în min.
53. Scorul de 4—1 în favoarea gazde,
lor este pecetluit în min. 65 de Boca.
A. OTOIU corespondent
Victoria Dobra — Metalul
Crişc or 0-2 !0-2}
Jocul a iost aşteptat cu mult inte­
res şi a satisfăcut în mare parte. Dar,
mai tehnici, oaspeţii reuşesc să înscrie
de două ori în min. 12 şi 38.
Trebuie menţionat însă arbitrajul
lui N. Florea (Deva), care a fost neco­
respunzător.
T. OLARU corespondent
CLASAMENTUL
1. Minerul Deva 13 12 1 0 71: 4 25
2. Metalurgistul
Cugir 13 11 1 1 38: 8 23
3. Dacia Orăştie 13 9 0 4 43:20 18
4. A.S.T.A. Alba 12 8 1 3 42:18 17
5. C.F.R Teiuş 13 7 1 5 29:25 15
6. Sebeşul Sebeş 12 6 2 4 26:25 14
7. Metal. Grişcior 13 6 0 7 20:27 12
8. Aurul Zlatna 12 3 4 5 14:25 10
9. Aurul Certej 13 4 t 8 23:31 9
10. Mureşul Vinţui
de Jos 12 1 2 9 13:47 4
11. Şurian. Petreşti 13 1 2 10 12:54 4
12. Victoria Dobra 13 0 t 12 8:55 1
ETAPA VIITOARE
Minerul Deva—Metalul Grişcior ; Se­
beşul Sebeş—Victoria Dobra ; Dacia
Orăştie—Aurul Gertej; A.S.I .A. Alba—
Metalurgistul Gugir; Mureşul Vinţui
de Jos—Şurianul Petreşti : Aurul Zlat-
na—Gorvinul Hunedoara (rezerve) ;
C.F.R. Teiuş, stă.
C ateg o ria A )a fo tb al
iar Dinamo a cîştigat
La sfirşitul meciului, entu­
ziaştii spectatorii prezenţi în
tribune au plecat dezamăgiţi de
insuccesul echipei favorite, Mi­
nerul Lupeni. Este pentru a
doua oară cînd în acest retur,
Minerul face „cadon“ oaspeţi­
lor puncte preţioase, şi pentru
a treia oară cîmd au dovedit că
scrie. Acest lucru trebuie să
dea de gîndit celor doi antre­
nori cit şi secţiei de fotbal a
asociaţiei sportive Minerul Lu­
peni. Mai trebuie spus că la­
cunele observate duminică, au
fost aceleaşi în toate meciurile
din retur. Minerul Lupeni nu a
făcut progrese faţă de jocurile
anterioare. Ne referim in spe­
cial la linia de atac care s-a
tuturor popoarelor, in eliberarea ome­
nirii de coşmarul războaielor pustii­
toare. Acestor interese vitale le cores­
punde pe deplin politica partidului şl
statului îndreptată spre apărarea con­
secventă a păcii, întărirea neîncetată
a prieteniei şi alianţei cu Uniu­
nea Sovietică şi cu celelalte ţări so­
cialiste şi consolidarea unităţii invin­
cibilului lagăr al socialismului, asigu­
rarea capacităţii de apărare şi a secu­
rităţii ţării, zădărnicirea uneltirilor
cercurilor imperialiste agresive, unirea
tuturor forţelor păcii şi promovarea co­
existenţei paşnice.
Viaţa, faptele i.au convins pe oa­
menii muncii că tot ceea ce întreprinde
şi înfăptuieşte partidul este spre binele
şi în folosul lor. Tocmai de aceea, ma­
sele urmează partidul cu încredere ne­
mărginită, înfăptuiesc cu avînt politica
sa ; între partid şi popor s-au stator­
cum a arătat tovarăşul Uh. Gheorghiu-
Dei „în Partidul Muncitoresc Ro-
mîn poporul nostru vede călăuza
sigură, conducătorul său ferm
şi încercat, iar în politica parti­
dului — propria sa politică,
p’rogramul viitorului său lumi­
nos, îndreptarul muncii sale paş­
nice şi creatoare pe calea spre
victoria deplină a socialismului,
spre comunism“.
Poporul nostru întîmpină glorioasa
aniversare a partidului unindu.şi şi
mai strâns rândurile în jurul partidu­
lui — inima fierbinte şi conştiinţa po­
porului. Continuînd glorioasele tradiţii
ale istoriei de patru decenii a partidu­
lui, comuniştii îşi consacră toate for­
ţele luptei pentru fericirea poporului
conduc masele neabătut înainte spre
noi victorii.
Articol de fond din ziarul
„Scînteia" nr. 5.122.;
DRUMUL SOCIALISMULUI
Jiu! Petroşani— La a 16-a aniversare a eliberării
Arieşul Turda
2-1 (1-1) Ungariei de sub jugul fascist
Jocul a iost de o slabă factură
tehnică, cu multe greşeli din par­
tea ambelor echipe. In special
Jiul a imprimat un joc lent, lip­
sit de orizont, abundînd în pase
greşite, la adversar. Arieşul a
fost mai rapid în acţiuni, luptind
pentru fiecare minge.
Chiar de la început, Arieşul
porneşte la atac hotărît să ob­
ţină un rezultat cit mai favo­
rabil. După primul minut de joc,
Toih este accidentat şi în locul
lui intră Manea. Scorul este des­
chis in min. 3 de oaspeţi. A4ăr-
gineanu trece pe lingă Faro'aş-
Gram iese din poartă şi Mărgi-
neanu înscrie nestingherit: 0-1.
In continuare, Jiul caută să a-
nihileze jocul, oaspeţilor, dar
greşeşte adeseori. Golul egaliza­
tor survine în minutul 20, cirul
Ghibea este faultat în careul de
16 metri. Arbitrul acordă lovi­
tura de la 11 m. pe care o tran­
sformă Crăciun: 1-1.
Arieşul continuă să atace mai
departe. Intervenţiile prompt?
ale lui Gram salvează goluri ca
şi făcute.
După pauză, Jiul are iniţia­
tiva şi în min. 51, reuşeşte să
mărească scorul. Cosmoc exe­
cută o lovitură liberă de la 20
de m., mingea ajunge la Ciurdă-
rescu, care pune in poziţie de
şut pe Ghibea, şi acesta mar­
chează : 2—1.
In continuare, Arieşul trece in
atac, dar apărarea Jiului acţio­
nează cu tot mai mult calm,
astfel că scorul rămlrte pînă la
sfirşitul meciului de 2—1 în fa­
voarea echipei Jiul.
M. DUMITRESCU
adominat,
dovedit a fi ineficace. Totuşi,
nu este tîrziu ca Minerul să-şi
poată reveni. Şi aceasta, nu­
mai printr-un antrenament sus­
ţinut.
în intîlnirea de duminică, în­
că de la început, se părea că
Minerul va cîştiga uşor. Chiar
în min. 2 localnicii obţin două
cornere consecutive, iniţiază o
serie de atacuri la poarta ad­
versă dar au fost ratate de
Ţurcan şi Nisipeanu. în prima
parte a jocului, ambele echipe
au prestat un joc frumos. Re­
priza ia sfîrşit în plină domi­
nare a gazdelor oare s-au mul­
ţumit doar cu un raport, de cer­
nere de 7-1.
In repriza secundă, minerii
forţează, dar Dinamo cu o apă­
rare bine organizată, caută să
obţină un rezultat de egalitate.
parte, jocul să. fie slab. După
ce în min. 58 Nisipea.nu ratea­
ză. un minut mai tîrziu (59), la
un contraatac. Drăgoi, de la
oaspeţi. înscrie nestingherit. în
poarta părăsită de TCiss. Am
mai reţinut în acest, meci ham
’ui Szdke din min. 64.
Arbitru] Victor Pădureanu
(Bucureşti) a condus corect
formaţiile :
DINAMO BACAU : Ghiţă —
Giosanu. Lazăr. Gros — Rădu-
lesou, Vătafu — Drăgoi, Ne­
meş, Gram. Ciripoi, Publik.
MINERUL LUPENI : Kiss —
Plev, Matya-ş, Dan II — MihaJy.
Mihăilă — Cucu, Ţurcan (Gri-
gore din min. 46), Soke. Nisi­
peanu, Crăiniceami.
i. CiORTEA
corespondent proteja pe muncitori împotriva
ALTE REZULTATE
Ştiinţa Cluj — Ştiinţa Timi­
şoara 0—0; C.C.A. — Rapid
0—1 ; Progresul — Dinamo
Bucureşti 1—2 ; C.S.M.S. —
U.T.A. 1—2; Steagul roşu —
rul 1—0.
CLASAMENTUL
1. C.C.A. 16 11 1 4 43:24 23
2. Dinamo Buc. 15 9 3 3 30:15 21
3. Petrolul Ploieşti 16 8 5 3 30:23 21
4. U. T. Arad 15 9 2 4 31:20 20
5. Dinamo Bacău 16 8 2 6 24:20 18
6. Steagul roşu 16 7 2 7 32:26 16
7. Rapid 16 4 8 4 17:16 16
8. Ştiinţa Cluj 16 7 2 7 27:27 16
9. Minerul 16 6 1 9 23:34 13
10. Ştiinţa Timiş. 16 4 4 8 24:31 12
11. Corvinul 16 4 4 8 21:31 12
12. Progresul 16 4 4 8 24:38 12
13. C.S.M.S. 16 3 5 8 25:32 lt
14. Farul 16 4 3 9 21:35 11
ETAPA VIITOARE
Ştiinţa Timişoara — Dinamo
Bucureşti; Corvinul — Petro­
lul ; C.C.A. — C.S.M.S. ; U.T.A.
— Parul; Minerul — Progre­
sul ; Dinlamo Bacău — Ştiinţa
C luj; Rapid — Steagul roşu va
fi amîna't.
Inima de o|el a
Unsi g a r i e i
La 70 km. la sud de capi­
tala ungară, pe malul Du­
nării, acolo unde pînă nu de
mult se afla mica aşezare
Dunapentele, se întinde în
prezent noul oraş socialist
Sztalinvaroş. Naşterea ora­
şului şi întreaga lui viaţă
sînt strîns legate de apari­
ţia Combinatului metalurgic
dunărean.
Ungurii numesc combina­
tul inima de oţel a ţării lor.
Intr-adevăr numai această
întreprindere produce în pre­
zent considerabil mai multă
fontă decît produceau înain­
te de război toate întreprin­
derile metalurgice’ din Un­
garia.
Combinatul metalurgic du­
nărean alimentează cu m e­
tal industria ţării. Perfecţio-
nînd metodele de muncă,
furnaliştii au mărit produc­
ţia de fontă de trei ori, ri-
dieînd-o pînă la 1.500 tone
pe zi. A crescut considerabil
şi productivitatea muncii.
Dar combinatul nu produ­
ce numai metal. El dă ţării
electricitate, gaze, diferite
produse secundare. Numai
elect rocentrala corn binatwlui
furnizează reţelei electrice a
ţării de 10 ori mai multă
energie electrică decît folo­
seşte combinatul însuşi psn-
tru nevoile sale.
La combinat continuă lu­
crările de construcţie. Recent
s-a început aici construirea
unui laminor pentru lami­
narea la rece. care va produ­
t a a clădirea institutului
de cercetări medicale
din Budapesta
La Budapesta se află in curs
de construcţie noua clădire a in­
stitutului de cercetări medicale.
Pînă în ultimul timp, acest insti­
tut îşi desfăşura activitatea r pe
lingă diferite clinici şi catedre
universitare. In prezent se con­
struieşte un bloc imens care va
constitui clădirea centrală a in­
stitutului- Darea in folosinţă a
noii clădiri va permite lărgirea
simţitoare a muncii de cercetări
medicale.
Clădirea va avea înălţimea de
44 m. şi va avea numeroase
săli de operaţie, de sterilizare şi te capacităţi producătoare de a-
laboratoare. In interiorul clădirii luminiu la Almâsfuzo, înota,
se va afla de asemenea un turn
ferit de rezonanţă, destinat labo­
ratoarelor unde se efectuează
cercetări care necesită măsură­
tori foarte exacte.
Lum i n i
Institutul de cercetări minie­ stanţă radioactivă — un produs ţiune a acestor capacităţi, pro­
re al R. P. Ungare studiază de auxiliar al reactoarelor atomice, ducţia de semifabricate de alumi­
mult timp problema utilizării în să fie folosit în scopuri utile. niu va spori în Ungaria de cinci
comun a izotopilor radioactivi şi Plăcile luminescente produse ori.
a materialelor fosforescente. Pe
baza datelor experienţelor efec­
tuate, recent la Fabrica de sti­
clă din Karcag s-a şi început
producţia unor prototipuri de
plăci luminescente, care vor pu­
tea fi folosite la iluminatul mi­
nelor.
Noua invenţie constituie un
pas important in folosirea izo­
topilor radioactivi. Ea a nece­
sitat o serie de experienţe şi
măsuri de securitate pentru a
efectelor radiaţiilor. Problema
a fost rezolvată prin obţinerea
unui amestec de stronţiu 90 şi
de sticlă. S-a realizat totodată
ca stronţiul 90, care este o sub­ lumină destul de puternică.
NOI BLOeURI MUNCITOREŞTI INTg-UNUL DIN CARTIERELE IN­
DUSTRIALE DIN BUDAPESTA,'
ce tablă subţire. Prin con­
struirea laminorului se va
termina prima etapă a lu­
crărilor de construcţie a
combinatului. El va deveni o
întreprindere cu ciclu de
producţie complet şi va pro­
duce circa 450.000 tone de
laminate. După terminarea
celei de-a doua etape a con­
strucţiei, acest gigant al in­
dustriei ungare va da anual
ţării circa 1.400.000 tone de
laminate de oţel.
Pe lingă combinatul din
Sztalinvaroş funcţionează
şcoli şi cursuri permanente
de ridicare a calificării. In
oraş funcţionează de aseme­
nea o şcoală medie de m e­
talurgie care pregăteşte ca­
dre de metolurg işti.
In ultimii ani, la Sztalin­
varoş s-au construit peste
5.500 de apartamente, cîteva
şcoli, un spital, un stadion,
o casă de cultură, două- ci­
nematografe şi alte clădiri.
'svW.' w v "'syvv—' crări chiar pe terenuri acci­
(
' ? • ¦** J
m EÉ&i
IIP
ci
O NOUA NAVA MARINA, CONSTRUITA LA ŞANTIERUL NAVAL
„GH. GHEORGHIU-DE.!“ DIN BUDAPESTA, PLEACA IN CURSA DE
PROBA PE DUNĂRE.
0 cetate a
In Ungaria producţia de alu­
miniu a început cu 30 de ani in
urmă dar în ciuda rezervelor
bogate de bauxită o adevărată
industrie a aluminiului nu s-a
putut dezvolta, decît după elibe­
rarea ţării. In anii puterii popu­
lare au fost construite importan­
Tatahânya, Ajka ete. In prezent
se află in curs de construcţie în­
treprinderea de semifabricate
din aluminiu de la Szekosfeher-
văr.
v e ş n ic e
la Karcag, emană lumini de
culoare portocalie sau verde.
Plăcile portacalii vor fi folosite
pentru marcarea drumului spre
interiorul minelor, deoarece
ochiul obişnuit cu lumina zilei
distinge mai repede această cu­
loare, iar cele verzi pentru mar­
carea drumului spre ieşire, tot
din motive optice. Plăcile lu­
minescente se văd bine de la o
distanţă de 20-30 metri şi pot
fi folosite în condiţii bune timp
de peste 20 de ani fără întreru­
pere.
In prezent, se efectuează cer­
cetări în vederea obţinerii unor
lămpi de mineri, luminescente,
care să constituie o sursă de
.... 1
-'¦AO y
Maşini noi peruru
agricu fură
Pornind de la necesitatea
sporirii producţiei de porumb,
şi îndeosebi a producţiei de po­
rumb siloz, au fost elaborate
proiectele şi industria a pro­
dus prima serie de maşini pen­
tru recoltarea porumbului, tă­
ierea tulpinei lui şi tooarea ma­
sei verde.
Noua maşină poate recolta
atît porumbul obişnuit, • cit şi
porumbul siloz. Maşina este
uşor manevrabilă, poate fi
montată pe un tractor univer­
sal de cel puţin 25 c.p. şi are
la recoltare o capacitate de 5
hctlzi în zece ore.
O altă maşină, destinată lu­
crărilor în vii, este o combină
înzestrată ou un motor de ben­
zină de 8 c.p., pe care pot fi
montate diferite unelte folosite
la cultivarea viilor. Noua ma­
şină poate fi folosită la nume­
roase operaţii printre care şi
la transport şi este adaptată
pentru executarea acestor lu­
dentate.
i S'
alum iniului
Aproape întreaga cantitate de
aluminiu produsă de cuptoarele
ungare, va ti prelucrată aici in
semifabricate. Construirea între­
prinderii s-a început în 1958 şi
se desfăşoară în două etape.
Prima etapă, care va dura pînă
în 1962, include construirea tur­
nătoriei şi a secţiei de ştanţare.
Turnătoria este deja terminată
şi este înzestrată cu cuptoare şi
maşini de construcţie ungară.
Presele uriaşe dintre care cea
mai mare este de 5.000 tone, des­
tinate secţiei de ştanţare sînt
construite in U.R.S'.S. De ase­
menea, se află în curs de con­
strucţie şi cuptorul de înobilare
a aliajelor de aluminiu care va
servi la producerea unor piese
speciale. Prin intrarea in func­
In cea de-a doua etapă se va
construi un bluming uriaş pen­
tru fabricarea tablei de aluminiu-
Această secţie va fi una din cele
mai moderne capacităţi de pro-'
ducţie de acest gen şi ea va asi­
gura producţia continuă a tablei
de aluminiu.
Film ele ungare
de scurt m etraj
V W v*
^ Studioul cinematografic
<> „Budapest“ a produs in
S cursul anului 1960 circa
100 de filme de scurt m e­
traj, între care 14 filme
documentare, 20 de filme
de scurt m etraj de popu-
larizare a ştiinţei, 31 de
$ filme educative şi două
( filme artistice de scurt
> metraj.
) 21 dintre producţiile
studioului „Budapest“ au >
reprezentat Ungaria la 16 ţ
festivaluri internaţionale. >
Multe dintre ele, ca de
pildă, „Cursele vii" rea-
liat de A. Kollanyi, s-au
bucurat de un mare suc- %
ces obţinind mai multe J
premii. ;>
In planul pe 1961 figu- L
rează turnarea unor ftl- )
me documentare despre j>
istoria podurilor din Bu- \
ăapesta, despre originea >
vieţii, despre cibernetică S
ş. a. <