Page 16 - 1961-04
P. 16
nap. 4 DRU M üb SOC! Ah!S MUh ü ! Nr. 1552
'mmmmmamnasmaaagm awawaangcnawaangaaBa !a!»as
Şedinţa Comisiei Permanente Oi E l
rf
pentru metalurgie neferoasă
Puternice acţiuni în favoarea Se întăresc relaţL>iile de BUDAPESTA 3 (Agerpres).
prietenie soviefco-eeyioneze
•¦^^¦^? VV'^rfN^VVVVA/VVVNA/VV'» vVW.AiWVS<s/v w v w n ^ Intre 21 şi 25 martie 1961 a avut loc la Budapesta şe
dinţa Comisiei Permanente C.A.E.R. pentru metalurgie nefe
păcii şi a dezarmării MOSCOVA 3 (Agerpres). — stitule o mare victorie a ome roasă.
TASS transm ite; La Moscova nirii progresiste asupra forţelor
<f*W«WVWV^ A M W W /V ANVkA A W s-a dat publicităţii Comunica colonialismului în toate formele Şedinţa a examinat măsurile aplicate de către Comisia Per
tul oticial cu privire la vizita sale. manentă pentru metalurgia neferoasă in executarea hotăririlor
în Uniunea Sovietică a lui Felix sesiunii a XlV-a a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc,
Bandaranaike, ministru de Fi O profundă îngrijorare a fost legate de organizarea lucrărilor pentru coordonarea planurilor
nanţe, secretar parlamentar al de dezvoltare a metalurgiei neferoase in ţările membre ale
Ministerului Afacerilor Externe exprimată în legătură cu eveni C.A-E.R. in perioada pînă în anul 1980. A fost examinat, de
si Apărării Ceylonului. mentele din Congo şi Laos. Ce asemenea, raportul asupra muncii Comisiei Permanente pentru
le două guverne şi-au exprimat metalurgie neferoasă pe anul 1960 şi direcţiile activităţii ei
Vizita a avut ca scop întă speranţa că în aceste ţări pacea viitoare ; totodată a fost aprobat planul de muncă al Comi
rirea legăturilor de prietenie va ii restabilită neîntîrziat. siei pe anul 1961.
care unesc popoarele din
U.R.S.S. şi Ceylon. In timpul vizitei fui Banda Şedinţa Comisiei s-a desfăşurat in spiritul colaborării so
ranaike în U.R.S.S. s-au dus cialiste şi înţelegerii reciproce.
In timpul vizitei sale, Felix tratative cu privire la colabora
mai avut loc la Minneapolis oraşului şi să intre în oraşul Bandaranaike a fost primit de rea economică dintre cele două -------- V= = = = ¦&»—-¦¦ = ====--------
(statul Minnesota), la Milwau natal alături de âeomnstranţli Nikita Hruşciov şi de Aleksei
S. U. A. kee (Wisconsin) şi în alte care poartă lozinci de protest Kosîghin. In cadrul acestor în ţări. Coreea de sud: G r e v a d o c h e rilo r
mari oraşe. La Washington s-au împotriva bombei nucleare. tîlniri au fost discutate o serie In scopul acordării de ajutor
NEW YORK 3 (Agerpres). — organizat pichete care au ce de probleme internaţionale. c o n tin u a
„Sâptămîna păcii“ s-a înche rut dezarmarea şi încetarea ex Au apărut primele rinduri Convorbirile au arătat că între în pregătirea cadrelor naţionale,
iat la 1 aprilie în Stat6le Unite perienţelor nucleare. Conducă ale coloanei. In frunte păşesc guvernul ceylonez şi ceî sovie s-a căzut de acord cu privire SEUL 3 (Agerpres). — Ac Docherii au declarat că nu
cu mari demonstraţii sub lozin torii pichetelor au explicat co membri ai Comitetului Executiv tic există o deplină concordan la o amplă colaborare cu Uniu tivitatea a zece dintre cele mai vor relua lucrul pînă cînd nu
cile luptei pentru pace, dezar respondenţilor că participă la al organizaţiei „Mişcarea pen ţă în ceea ce priveşte necesita nea Sovietică în pregătirea teh importante porturi sud-coreene li se vor satisface cererile lor
mare şi încetarea experienţelor o demonstraţie naţională şl au tru dezarmarea nucleară“. Ur tea încheierii grabnice a unui a- nicienilor ceylonezi în diferite printre care Pusan, Incion, Kun- de mărire a salariilor şi de îm
cu arma nucleară. Mii de de difuzat manifeste în care se mează apoi reprezentanţi din cord internaţional cu privire ia specialităţi. In cursul tratati san, continuă să fie paralizată bunătăţire a condiţiilor de mun
monstranţi, îndeosebi tineri, spunea: „Ţările lumii trebuie Edinburgh, Yorkshire, Londra, dezarmarea generală şi totală. velor a fost de asemenea abor de grevele declarate la 31 mar că.5*
s-au adunat în piaţa Naţiunilor să ia imediat măsuri pentru de studenţi de la universităţile din dată problema dezvoltării în vii tie de peste 37.000 docheri din
Unite din New York unde a zarmarea totală“. Cambridge, Nottingham şi A- !n cursul discuţiilor s-a con tor a legăturilor culturale, aceste porturi.
luat sfirşlt marşul început acum berdesn, locuitori din Beăforă firmat că declaraţia Adunării
o săptămînă la New Jersey. Astfel şi-au demonstrat dorin şi Peterborough, muncitori de Generale a O.N.U. cu privire F. Bandaranaike a comunicat ,f Ţ ) ă w i t i c d e iţheadă ea^-e
ţa de pace mii de ampricani, la societăţile „Ford", artişti. Ei ia acordarea independenţei ţări că primul ministru a! Ceylonu
La San Francisco (statul Ca tineri şi bătrînl. poartă pancarte cu lozincile : lor şi popoarelor coloniale con- lui, d-na Sirimavo* Bandara n a ie m a l îndoite ta b a ză ...
lifornia), peste 3.000 de demon „Bombele nu ne pot apăra", naike, intenţionează să facă o
stranţi au trecut pe străzile A N G L. ! A „Bombele reprezintă o primejdie vizită oficială în Uniunea So NEW YORK 3 (Agerpres). fn aceeaşi zi, arată corespon
principale ale oraşului şi s-au pentru viaţa copiilor noştri“, vietică în vara anului 1961. —- Corespondentul din Vien- dentul agenţiei United Press
adunat în piaţa Union, unde LONDRA 3 (Agerpres). — Co „Să ne retragem din N.A.T.O.“, tiane al agenţiei Associated International, nu s-a mai întors
a avut loc un miting în spri loanele participanţilor la m ar „Nu! unei noi Hîrosime", „Să Libertate imediatI lui Jema Kenyatta I Press, relatează că în ultimele la bază un avion de producţie
jinul dezarmării. „Fraternitate şul împotriva politicii cursei interzicem bombele, alăturaţi- 10 zile în Laos şi-au găsit americană tip „T-l“ care a fost
şi nici o bombă“ — această înarmărilor nucleare străbat de vă participanţilor la marş“, LONDRA 3 (Agerpres). mineze cu ministrul englez al moartea opt americani. probabil doborît în regiunea
lozincă se putea citi pe pan trei zile traseele indicate din scandează demonstranţii. Intr-o scrisoare deschisă adre Coloniilor, Macleod, noua cons Muong Kassi, unde a zburat
cartele purtate de participanţii apusul şi răsăritul ţării spre sată lui Renison, guvernatorul tituţie care acordă independenţă Şapte ofiţeri americani au împreună cu alte trei avioane a-
la demonstraţia partizanilor pă Londra. Alături de englezi şl In dimineaţa zilei de 2 apri Kenyei, fostul ministru al Co Kenyei. pierit cînd avionul ataşatului vînd la bord rachete.
cii din acest oraş. scoţieni, păşesc germani, ita lie, 5.000 de demonstranţi au merţului şi Industriei din Kenya, militar american, pe bordul că
lieni, africani, americani. Anul plecat din oraşul Brentioood. Kiano cere de asemenea să se ruia se aflau, a fost doborît După cum reiese din rela
Dar aceştia nu au fost sin acesta la marş participă 2.000 Acestora li s-au alăturat pe J. Kiano, a cerut eliberarea ime anuleze interzicerea activităţii tările corespondentului, grupa
gurii californieni care au ieşit de persoane din 30 de ţări. traseu cel puţin 1.000 de per Uniunii Africane din Kenya pen deasupra teritoriului ocupat de
pe străzi maniiîestîmd pentru soane. diată a lui Jomo Kenyatta, li tru ca Uniunea naţională afri trupele Iui Kong Le şi de uni rea prooccidentală Boun Oum-
pace. Agenţia United Press In In orăşelul Romford din ve cană şi Uniunea democratică a- tăţile Patet-Lao. Un alt ameri
ternational relatează despre cinătatea Londrei domneşte o Pe o distanţă de trei mile derul mişcării de eliberare na fricană să se poată grupa în rîn can şi-a găsit moartea la 31 Fumi Nosavan a pierdut deja
demonstraţiile şi procesiunile atmosferă de sărbătoare. Aici înaintează colomele celor 10.000 durile ei sub conducerea lui martie. Avionul cu care zbura
oare au avut loc la Los Angeles, coloanele demonstranţilor care ţională din Kenya. După cum Jomo Kenyatta. el a fost doborît Ia sud de 5 din cele 10 avioane „T-l" pe
San Diego, Pomona, Santa Mo- au pornit de la baza americană de participanţi porniţi de la Luang Prabang.
nica, la baza de avioane Van- anunţă agenţia Reuter, în scri care le-a primit de la Statele
denberg şi în alte regiuni ale din Weathersfield se vor opri Centrul atomic de cercetări soare se cere ca Renison să exa- Unite.
Californiei. „Unii demonstranţi
au parcurs mari distanţe. Prin pentru clteva ore. Mulţi locui ştiinţifice de la Aldermaston. ¦------ ........................... C-C..... =-------
tre ei se aflau mame cu copii tori ai oraşului participă la a-
în cărucioare. Mulţi demon cest marş, alţii se pregătesc să Printre ei se află numeroşi â , GJZENGâ : PopopuJ nostru este fe rm
stranţi s-au aliniat In tăcere
In faţa obiectivelor şi întreprin întimpine coloana la bariera străini. Peste 450 de persoane Monopolurile vest-germane îşi întind h o fă rît să ducă Sa bun s fîrş îf Supta
derilor, care execută comenzi pentru care şi-a dat viafa Lumumba
militare“, se spune Intr-o ştire au sosit din Germania occiden
transmisă de agenţia United
Press International. tală. Majoritatea lor sînt mun
Şi la Chicago a avut loc o citori metalurgîşti din Berlinul
mare adunare la care a luat
cuvlntui cunoscutul om de ştiin occidental, Essen şi München.
ţă Harold Tayler şi Homer
Jack, directorul executiv al Co tentaculele asuora Greciei STANLEYVILLE 3 (Ager mentuku şi reorganizarea ar
mitetului naţional american pres). — TASS transm ite: matei.
pentru o politică nucleară să TOKIO. Manifestaţie studenţească împotriva politicii gu ATENA 3 (Agerpres). lateral este nefavorabilă Greciei.
nătoasă. vernului japonez, care a transformat teritoriul ţării într-o bază Zilele trecute a fost dat pu Ziarul reaminteşte că pentru La 28 martie, Antoine Gizen- Reprezentanţii O.N.U. ne-au
militară americană. blicităţii la Atena, comunicatul Grecia balanţa comerţului gre- ga i-a primit pe ziariştii sovie propus să începem, ca să
La Boston a avut loc o mare comun cu privire la tratativele co-vest-german s-a soldat cu un tici care se află la Stanleyville spun aşa, cu sfirşitul — adică
adunare Ia care au luat parte economice dintre Grecia şi Repu deficit care în anul 1957 a fost şi a avut cu ei o convorbire. cu crearea unui institut pentru
profesori de la universităţile blica Federală Germană. Nu a de 29.500.000 de dolari, în anul Despre această convorbire rela pregătirea cadrelor congoleze. In
din oraş. Această adtaare a fost dezvăluit insă conţinutul 1959, de 51.300.000 de dolari, tează in „Pravda“ T. Kolesni- situaţia actuală aceasta nu ar
fost o încununare a demonstra tuturor acordurilor semnate de iar in 1960 de 63.200.000 de do cenko, corespondentul ziarului la însemna altceva decit tutela
cele două guverne. lari. Singurul lucru obţinut de Stanleyville. O.N.U. asupra noastră. Este ab
ţiei pentru pace oare a început Ziarul „Avghi“ explică secre Grecia, arată „Avghi“, a fost solut clar că la Început trebuie
tul cu care aceste acorduri au promisiunea de comenzi milita Situaţia noastră, a declarat convocat parlamentul. Noi nu
la Lexlngton. „Demonstrăm pen fost înconjurate prin dorinţa gu re pentru armata vest-germa- Antoine Gizenga, se întăreşte zi ne temem de judecata poporului-
vernului grec de a ascunde opi n ă “- de zi- Guvernul legal se bucură Noi ştim că parlamentul va în
tru a arăta popoarelor lumii că niei publice concesiile înrobi de sprijinul majorităţii absolute fiera marionetele şi de aceea ele
toare făcute capitalului vest-ger- Vorbind despre împrumutul de a poporului congolez. Împiedică convocarea lui. Aşa
trebuie să se preocupe de soar man. Referindu-se la aceasta, stat vest-german, precum şi de dar, ajutîndu-i pe trădătorii Ka-
ziarul „Avghi“ arată printre al oricare altă sumă ce va fi acor Marionetele colonialiştilor, a savubu, Mobufu şi Chombe,
ta păcii“, au spus demonstran tele că „Germania occidentală a dată Greciei în cadrul acestor spus in continuare Antoine Gi O.N.U. acţionează împotriva
ţii reprezentanţilor presei. refuzat din nou să ia vreo mă acorduri, ziarul arată că vest- zenga, se menţin numai dato voinţei poporului congolez.
sură care să înlesnească expor germanii „au obţinut constitui rită terorii, datorită armelor cu
Demonstraţii pentru pace au turile greceşti în Germania, cu rea unei comisii care va avea care imperialiştii îi aprovizio Gizenga i-a rugat pe ziarişti
ţoale că situaţia comerţului bi- cuvîntul hotăritor în ce priveşte nează din plin. Cu toate aces să transmită poporului sovietic
folosirea acestor fonduri“. Ţi- tea, poporul intensifică lupta. că congolezii nu vor uita nici
nînd cont de această situaţie, După moartea lui Patrice Lu odată sprijinul moral acordat
arată „Avghi“, asupra economiei mumba, pentru toţi congolezii de U.R.S.S. luptei poporului
greceşti se instituie un control a devenit deosebit de clar că po congolez pentru independenţă,
general vest-german. litica marionetelor este o poli luptei tuturor popoarelor africa-'
tică trădătoare. Chiar şi în rîn ne Împotriva colonialismului.
In ultimele zile ale lunii martie a la rezolvarea principalelor probleme in folosită şi în prezent în Africa. De cheanrâ ţările Asiei şi Africii să lupte „în concluzie se poate spune, durile trupelor lor creşte nemul Sintern recunoscători guvernului
avut loc la Cairo cea de.a treia Con ternaţionale. aici şi importanţa de a nu se da po pentru ca Portugalia să respecte în subliniază „Avghi“ că tratati ţumirea. Soldaţii şi ofiţerii nu sovietic pentru poziţia sa în
ferinţă a popoarelor Atricii. sibilitate colonialiştilor să lovească în Angola declaraţia O.N.U. cu privire vele greco-vest-germane s-au în mai vor să-i slujească pe tră O.N.U. U.R.S.S. se află în frun
Conferinţa de la Cairo a făcut un unitatea şi solidaritatea popoarelor ia acordarea independenţei ţărilor şi cheiat prin preponderenţa depli dători şi mulţi dintre ei trec de tea luptei pentru libertatea şi
Din sala mare a Universităţii din bilanţ al etapei actuale a mişcării de continentului african, în lupta lor pen popoarelor coloniale. nă a punctelor de vedere vest- partea noastră. progresul omenirii şi contăm pe
acest oraş, timp de şase zile cit au eliberare a popoarelor africane In tru independenţă deplină. germane“. ajutorul ei în cele mai diferte
durat lucrările conferinţei, a răsunat comparaţie cu celelalte două întîlniri Poporul nostru, a continuat domenii. Vom colabora întot
puternicii) apel de solidaritate care de la Acera şi Tunis, conferinţa de Ia In tragedia din Congo este oglin Conferinţa condamnă de asemenea Gizenga, este ferm hotărît să deauna cu poporul sovietic ca
cheamă pe africani Ia luptă unită pen Cairo a constituit un pas important dită fără putinţă de tăgadă adevărata cu asprime politica de discriminare ducă la bun sfîrşit lupta pentru şi cu toate celelalte popoare iu
tru eliberarea de sub ruşinosul regim pe calea solidarităţii africanilor, a în faţă a colonialismului. Fără îndoială care şi-a dat viaţa Lumumba. bitoare de pace din lume.
colonial, pentru demascarea şi înlătu că popoarele Africii trag învăţăminte rasială din Uniunea Sud-Africană şi Primim numeroase scrisori în
rarea planurilor imperialiştilor care în tăririi unităţii lor de luptă. Ideea de le necesare din evenimentele din Con cere ţărilor Asiei şi Africii să lupte care se cere convocarea Parla-
cearcă să-şi menţină dominaţia în a- bază care a străbătut de la un capăt go. Ele îşi string şi mai mult rîndurile pentru excluderea din O.N.U. a Uniu
cest continent. la altul lucrările conterinjei este aceea nii Sud-Africanc. oo
în lupta împotriva colonialiştilor şi a
La conferinţă au participat 69 de de câ nu este suficientă numai unitatea O importanţă deosebită o are rezo MOSCOVA 3 (Agerpres). —
legaţi care au reprezentat diferite or ie păreri a popoarelor afri agenţilor lo r: Chombe, Mobuîu, şi cei luţia în problema neocolonialismului
ganizaţii din 37 de ţări africane şi în care se arată că noile forme de TASS transm ite: Guvernul
numeroşi observatori. O asemenea re de o teaptă cu ei. instaurare a dominaţiei ţârilor impe
prezentare largă a popoarelor africane rialiste asupra tinerelor state indepen Uniunii Sovietice şi Federaţiei
nu a fost cunoscută pînă în prezent. dente din Africa in domeniu! politic,
economic, social, militar efc„ repre Nigeriei au căzut de acord cu
După cum se ştie la stîrşitul anului zintă un pericol uriaş pentru ţările
1958 a avut loc la Acera prima con africane. privire Ia schimbul de repre
ferinţă a popoarelor Africii. In în
treaga lume a răsunat jurămîntul so Rezoluţiile adoptate la Cairo vor zentanţe diplomatice cu rang de
lemn al popoarelor africane de a ob contribui la întărirea unităţii popoare
ţine eliberarea deplină a continentului lor africane în lupta lor pentru inde ambasade.
african de sub jugul colonial. O nouă pendenţă.
eiapă a mişcării de eliberare a Africii HANOI 3 (Agerpres). — In
l-a marcat cea de.a doua conferinţă a O importanţă' deosebită o au şi re
popoarelor Africii întrunită Ia Tunis C O M E N T A SI I TERN zoluţiile privind programarea unor în dustriaşii şi comercianţii sud-
în luna ianuarie a anului trecut Ia care tîlniri ale organizaţiilor obşteşti afri
s-a elaborat un program avînd drept cane : sindicale, de tineret, de femei, vietnamezi care fac parte din
ţel „obţinerea fără întîrziere a inde crearea unei adunări consultative for
pendenţei naţionale pentru toate po in rezoluţia referitoare la eliberarea mată din parlamentari din ţările in „Frontul naţional de luptă pen
poarele africane". teritoriilor dependente, conferinţa adre- dependente, şi de asemenea formarea
cane ci şi unitatea acţiunilor lor, care seazâ un salut de solidaritate luptă unui consiliu al comandamentelor mi tru eliberarea Vietnamului de
De atunci harta Africii a suferit ne trebuie să se opună planurilor şi ma torilor din Algeria, Angola, din cele litare.
nevrelor colonialiste de tot felul. două Rhodesii, Nyassaland, Kenya, sud" au chemat pe toţi indus
numărate schimbări. In anul 1960, an Uganda şi din alte teritorii care dau Conferinţa de Ia Gairo demonstrea
Colonialismul a primit lovituri grele bătălia decisivă împotriva imperialis ză că in anul 1961 mişcarea de eli triaşii şi comercianţii din Viet
denumit pe drept cuvînt al Africii, pe pe continentul african, dar el nu este mului şi colonialismului. berare naţională va lua un nou avînt
răpus, încă nu a capitulat. Intr-o serie în continentul african, iar întărirea namul de sud să se alăture a-
acest continent au apărut 17 noi state de ţări africane colonialismul mai face In problema congoleză, rezoluţia unităţii şi solidarităţii africane va
să curgă sîngele popoarelor, sînt or condamnă „adunarea marionetelor" de deveni o puternică armă de luptă îm cestui front şi să lupte pentru
independente care iau parte activă ganizate raiduri sălbatice de represiu ia Tananarive şi cere să fie îndepli potriva colonialiştilor şi agenţilor lor
ne, se aplică încă legile de discrimi nită imediat hotărîrea Consiliului de răsturnarea clicii iui Ngo Dini)*
nare rasială. Referindu-se la această Securitate privind problema Oongou- I. DRĂGUŞANU
situaţie, văduva lui Feiix Moumie, asa lui, să înceteze amestecul puterilor im Diem.
sinat mişeleşte la Ueneva de agenţii perialiste. să fie evacuaţi din Congo
colonialiştilor, a declarai de la tribuna toţi belgienii, francezii, englezii şi GUATEMALA CITY 3 (Ager
acestei conferinţe că „trebuie să se ela vest-germanii, care se află în slujba
boreze măsuri concrete în vederea dez agenţilor colonialiştilor. Rezoluţia re pres). — Asociaţia economişti
rădăcinării colonialismului şi imperia cunoaşte ca singurul guvern legal, pe
lismului din Africa“. cel condus de Antoine Glzenga. lor din Guatemala a dat publi
Cunoscuta lozincă a imperialiştilor In hotărîrea referitoare la situaţia cităţii o declaraţie în care cere
„dezbină şi stăpîneşte“ a fost şi ră- din Angola, participanţii ia conferinţă
mîne o armă a colonialiştilor. Ea este mărirea impozitelor percepute
de la societăţile străine şi în
făptuirea reformei agrare. De
claraţia reafirmă hotărîrea pri
mei conferinţe pe ţară a Asocia
ţiei, la care s-a cerut revizuirea
contractelor încheiate cu socie Datorită complotului pus ta cale de colonialişti în Gongo, situaţia din
tăţile străine şi anularea privi ţară continuă să se înrăutăţească. Foametea, mizeria şi bolile fac ravagii
legiilor de care ele se bucură în rindul populaţiei din provinciile controlate de marionetele congoleze.
în prezent pe teritoriul Gua- IN FOTO: Un copil înfometat. ... Z
temaiei. -¦ . ... (Din revista americană „Life").
Redacţia şi a-Jiuinisi. aţici ?!a, ului; str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T l\R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 19jy. Tiparul : Întreprinderea Poli grallcă „I Alai“ — Deva.
