Page 2 - 1961-04

pag. 2
De ce a fost depăşit prefyl
de cosi !a 1= ML G helar
Colectivul I.M. Gheţar a ex­
tras în luna februarie a.c. 2.035
tone minereu peste p la n ; tot­
odată conţinutul de metal în
minereul livrat furnaiiştilor din
Hunedoara a fost cu 13,7 la su­
tă mai mare decît cel planifi­
cat.. Cu toate acestea, preţui
de cost a fost depăşit cu 98.000
lei. Care este explicaţia ?
•Să ne oprim de pildă asupra
câtorva aspecte din activitatea
raionului III. La înaintarea es­
tică, de la orizontul VI, lucrea­ lui că ele au fost lăsate pe un
ză brigada condusă de minerul
Consta,ntin Zamfir. Este una
din brigăzile care au fost do­
tate cu maşini de încărcat.
Realizările pe care le obţine
însă, sânt cit se poate de sla­
be : productivitatea este scă­
zută, iar coeficientul de utili­
zare a! maşinii de asemenea.
Tot pe orizontul VI, trans­
portul funcţionează cit se poa­
te de greoi, din care cauză, în
abataje, se simte adesea lipsa
vagometelor goale. Aceasta, da­
torită duratei prea lungi a ci­
clului de transport.
La raionul III se mai poate
constata şi un alt fenomen:
lipsa de preocupare pentru am­
plasarea judicioasă a găurilor
de mină şi stabilirea numărului
lor optim în frontul de lucru.
De aici rezultă consumul mare
de oţel pentru burghie, plăcu­
ţe Vidia şi material exploziv.
Din cele de mai sus se des­
prinde concluzia că folosirea
utilajelor şi a capacităţii dfe
transport e incompletă, precum
si faptul că consumul de mate­
riale şi energie e exagerat.
Deci, cheltuieli suplimentare la
o serie de elemente ale preţu­
lui de cost.
Aceste aspecte pot fi întîlni-
te şi la alte sectoare. La mina
Ghelar numlai, consumul de ma­
teriale directe (fără consum
specific stabilit) a fost depăşit instituirea unui control minu­
In luna februarie cu 1,70 lei
pe tona de minereu extrasă, iar
la energie, aer comprimat, a-
mortismente şi transport sub­
teran cu 5,22 Iei pe tonă.
Mai trebuie adăugat că depă­
şirea consumului de materiale
directe se datoreşte în parte şi
Veşti de la sate '/—>/—>/—'r
® Colectiviştii din Peştea-
na, raionul Haţeg, au hotă-
rît să mărească şi mai mult
livada de pomi fructiferi, ne
scrie tovarăşa Ana Gligor.
fn acest scop ei au pichetat
5 ha. de teren, au executat,
toate gropile pe suprafaţa
respectivă şi au stropit cu
selinon toţi pomii plantaţi în
anii trecuţi.
° Muncind cu însufleţire,
întovărăşiţii din satul Lunco-
iul de Jos, raionul Brad, au
terminat însămîntările din e-
Calendarul l i i r i A
in c îm p :
Se seamănă culturile din e-
poca a doua şi se încep semă­
năturile din epoca a treia. O
deosebită atenţie se va acorda
semănatului porumbului care
va începe când temperatura so­
lului la adînoimea de circa 10
cm. se menţine timp de mai
multe zile la cel puţin 9°—10°.
In regiunea noastră această
temperatură se înregistrează
de obicei in perioada de după
15—20 aprilie în zona de şes
şi după 25 aprilie în zona dea­
lurilor.
Se execută plivitul buruieni­
lor la semănăturile de toamnă.
In acest scop se va lua legă­
tura cu secţiile agricole raio­ In livezile pe red, se termi­
nale pentru a se folosi ierbici- nă plantarea golurilor. De ase­
dele în culturile puternic îmbu- menea, se termină, săpatul în
ruienate.
La culturile de floarea-soa­ . válele de pomi, precum şi ad-
relui şi sfeclă se poate execu­ mirvsfrarea îngrăşămintelor a-
ta prima prăşită, dacă starea colo unde nu s-au aplicat.
culturii necesită aceasta.
in liv e zi:
In livezile tinere se termi­ rii rodului.
nă plantarea pomilor şi arbuş­
tilor fructiferi.
Se face controlul pomilor
plantaţi din toamnă sau în
cursul lunii martie, la care se
verifică tutorii şi se refac le­
găturile.
Se desfac muşuroaiele de
pământ din jurul pomilor. Pen­
tru a se preveni pierderea a-
pei, pământul de sub pomi se
acoperă cu pleavă, gunoi păios
sau frunză uscată. In caz cînd
seceta persistă, pornii se vor
uda. cazul cînd apare putregaiul co-
volumului mare de lucrări de
pregătire efectuate în luna res­
pectivă.
Un alt fa-ctor care a condus
la depăşirea preţului de cost pe
întreprindere, este şi nerealiza-
rea planului de investiţii. La
lucrări geologice de pildă, pla­
nul a fost realizat în luna fe­
bruarie abia în proporţie de 60
la sută. Aceasta, se datorează
în cea mai mare parte faptu­
plan secundar; nu s-au pro­
curat din timp o serie de ma­
teriale şi n-au fost pregătite
cadre suficiente pentru a le
putea executa.
Pe lingă cele amintite, a in­
fluenţat negativ asupra preţu­
lui de cost şi numărul mare
de angajaţi neproductivi, la
toate secţiile.
...In angajamentul luat de
minerii din Ghelar în cinstea
celei de-a 40-a aniversări de
Ia înfiinţarea partidului se
spune printre altele: ,,In cursul
anului 1961 vom realiza c eco­
nomie suplimentară la preţul
de cost de i.000.000 lei". Pentru
a-şi îndeplini acest angajament
ei vor trebui să lichideze în-
tr-un tirnip cit mai scurt lip­
surile ce le mai au şi din oare,
o bună parte, au fost amintite
mai sus. De altfel, în acest
sens, ccndlucerea într©prinde­
rii, sub îndrumarea confiteiu­
lui de partid, a întocmit un
plan de măsuri. In el se preve­
de printre altele : reducerea
personalului neproductiv ia toa­
te secţiile şi, pe această bază,
sporirea numărului de munci­
tori direct productivi : atacarea maţiile artistice de amatori ale
tuturor lucrărilor de investiţii: căminelor culturale din Deva,
îmbunătăţirea în continuare a
calităţii minereului şi altele.
îndeplinirea întocmai a mă­
surilor preconizate, precum şi
ţios din partea conducerii în­
treprinderii asupra felului în
care sînt folosite capacităţile
de producţie şi transport, ma­
terialele. Ia fiecare sector în
parte, vor face fără îndoială
ca angajamentul luat în cin­
stea aniversării partidului să
fie îndeplinit şi chiar depăşit.
poca l-a, ne scrie tovarăşul
Florin Benea. In prezent, se
fac pregătiri intense pentru
însămînţările culturilor din
epoca fl-a.
® Despre terminarea lucră­
rilor de construcţie la remi­
za pentru atelaje, Ia atelie­
rele de fierărie şi tîmplărie,
în gospodăria agricolă colec­
tivă din Tuştea, ne informea­
ză tov. A. Silviu. La termi­
narea lucrărilor şi-a adus o
contribuţie de seamă colecti­
vistul iosif Predoni.
Se continuă cu arătura sau
cu sapa în jurul pomilor. Cu
această ocazie, acolo unde nu
s-a făcut îngrăşarea pomilor,
se poate administra gunoi de
grajd bine putrezit şi îngrăşă­
minte chimice.
La apariţia omizilor şi a pă­
duchilor verzi de frunze, se e-
xecută o stropire cu Ecatox în
concentraţie de 0,2 la sută sau
cu Detox în concentraţie de 0,7
Ia sută.
Spre sfîrşitui lunii, cînd po­
rnii au înfrunzit bine, se apli­
că o stropire cu zeamă bor-
dteleză în concentraţie de 0,5
la sută pentru combaterea bo­
lilor.
jurul pomilor, aratul pe inter-
In timpul înfloritului se apli­
că cite 400—500 gr./pom azo­
tat de amoniu in scopul păstră­
In g ră d in a d e le g u m e:
In răsadniţă se continuă cu
ucrările curente pentru obţine­
rea unui răsad de calitate (re-
picatul, dirijarea căldurii, ae-
ris-’rea, udatul, plivitul).
Se combat bolile şi dăunăto­
rii din răsalniţe. La apariţia
purecilor şi a ploşniţelor pe
vărzoase se fac prăfuiri cu
D.D.T., iar roşiile repícate se
stropesc cu zeamă bcrdeleză în
edneentraţie de 0,25 la sută. In
DRU MUh SOCIALISMULUI
Comisia de femei din comuna Apoldui de Sus, s-a întrunit într-o şedinţă. Se discută
planul de acţiuni pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a comunei, cit şi alte probleme.
in clişeu:’ Tov. Viorica Ciocan, ileama Ivănescu, Elize Birtlielmer şi Terezia Rotii, mem­
bre ale comisiei de femei ăis cutînd planul de acţiune.
Spectacolele am atorilor,
spectacole de tot mai bonă calitate!
Toate formaţiile artistice care cipau neplăcut conţinutul tex­
au promovat fazele interintre-
prinderi şi intercomunale ale
celui de-al YT-lea concurs al
formaţiilor artistice de amatori,
se întrec in prezent în cadrul
fazelor raionale şi orăşeneşti. In
această etapă de concurs, s-a
remarcat îndeosebi creşterea ca­
litativă a majorităţii spectacole­
lor prezentate de amatori.
Să ne oprim, spre exemplifi­
care asupra fazei orăşeneşti din
Deva, la care au luat parte for­
Cristur, Rapolt, Cîrjiţi. Sîntu-
halrn, Sintandrei şi cale ale clu­ ne a clubului muncitoresc al
bului muncitoresc al sindicate­
lor din Deva.
Dintre formaţiile corale pre­
zente in concurs, fiind bine pre­
gătite şi cu un repertoriu
variat au plăcut mai mult
publicului, pentru claritatea
interpretării şi armonie, co­
rul căminului cultural din Sintu-
halm şi corul clubului muncito­
resc al sindicatelor din Deva.
La Deva s-au prezentat şi
două brigăzi artistica de agita­
ţie — cea a căminului cultural
din Cristur şi cea a căminului
cultural din Sintandrei. Prima
formaţie, înterpretînd textul „în­
floresc meleagurile dragi“, care
popularizează realizările gospo­
dăriei agricole colective din lo­
calitate şi militează pentru întă­
rirea ei economico-organizatori-
că, a satisfăcut in mare parte
exigenţele spectatorilor.
De o calitate mai slabă a fost
insă spectacolul brigăzii artis-
lice de agitaţie din Sintandrei,
intitulat „In gospodăria noas­
tră". Pauzele dese dintre replici, comunale ş. a. Scopul şedinţei
declamarea monotonă, fără joc
de scenă, „suflările“ ce se au­
zeau pină in sală şi care anii-
Ietulul la vărzoase, plantele
bolnave se scot din răsadniţe
şi se distrug, terenul infectat
se desinfectează imediat cu o
soluţie de formalină 0,2 Ia su­
tă, iar în răsadniţe se dirijea­
ză aerisirea şi umezeala.
In cîmp se continuă amena­
jarea terenului pentru irigat şi
se verifică canalele existente.
In prima jumătate a lunii se
face plantarea cartofilor tim­
purii. Se însămânţează de ase­
menea sfecla roşie. ridichile,
castraveţii, dovleceii, fasolea,
etc. şi se plantează conopida,
varza şi gulioarele timpurii.
Se face recoltatul spanacului,
a salatei, a ridichilor de lună,
cepei şi usturoiului verde.
In v ie :
Se execută plantările în tere­
nurile destinate pentru vii, iar
în viile pe rod, tinere, se face
completarea golurilor.
Se termină dezgroparea şi
tăierile la vii. Se face arăoitul
şi legatul coardelor de araci
şi şpalieri. Se termină sapa
mare. Cu această ocazie, îngră-
şămintele organice şi minerale
se administrează, dacă nu au
fost date pină acum.
Se pregăteşte aparatura şl
utilajul pentru stropit şi se
face aprovizionarea cu mate­
rialele necesare. Pentru 1 ha.
vie pe rod este nevoie 40—50
kg. piatră vînătă şi 5—7 kg.
piatră acră.
In cramă se controlează vi­
nurile şi se tratează cele bol­
nave.
Staţiunea Experimentală
Horticolă Geoagiu
AIr . 1950
Cărţi apărute
LITERATURA POLITICA ţiile ei in electrotehnică 96 pag.
*** Curs seral — anul II (sate) — 5,15 lei
Colecţia „Materiale in ajutorul Ed. tehnică
celor ce studiază în învâţămîn-
tul politic U.T.M." 128 pag. — Chimie
1,75 Iei
T. NAŞCUŢIU Cromatognafia pe
Ed. politică hîrtie a substanţelor anorganief
320 pag. — 13,90 lei
LITERATURA ŞTIINŢIFICA Ed. Acad. R.P.R
Matematici Ştiinţe naturale
V. G. BOLTEANSKI Ce este de­ *** Comunicări de botanică (1957
©rivarea? (Col. „Biblioteca So- — 1959) 378 pag. — 20,09 le
cietăţii de ştiinţe matematice Soc. de ştiinţe naturale ş
geografie din R.P.R.
şi fizice din R.P.R.“) 60 pag.
— 1,90 lei. *** Comunicări de zoologie (1957
— 1959) 140 pag. — 15,00 !?•
Ed. tebnică
Soc. de ştiinţe naturale ş
M. GHEORGH1U, N. ŞTEFANES- geogratie din R.P.R.
CU Rigla de calcul şi aplica­
DIN PMGBAMUL
nnnio
2 APRILIE 1961
PROGRAMUL 1: 6,40 Muzică popu­ microfon: „Venim în zori“, scenariu
lară rcVnînească; 8,00 Clubul voio­ de Dumok Sandor; 21,15 Muzică de
şiei ; 8,40 Muzică uşoară ; 9,30 Teatru d an s; 23,08 Concert simfonic.
la microfon: „Din copilăria lui Cara-
giale şi Caragiale despre copilărie“ ; PROGRAMUL II : 7,30 Melodii
remarcat echipa de dansuri 11,30pameni şi fapte; 13,10 De toate pen­ populare ropiîneşti; 8,30 Şcoala şi
tului, au tăcut ca această for­ populare a căminului cultural tru toţi; 14,30 Muzică uşoară romînească viaţa; 9,30 Program interpretat de
maţie să nu-şi justifice promo­ „Petofi Şandor“. creată în anii puterii populare; 15,00 De solişti şi formaţii artistice de am atori;
varea pină la faza orăşenească la Caruso la Mario del Monaco. Pro­ 10,30 Revista presei străine; 10,50
de concurs. Soliştii vocali, cu excepţia cî- gram de muzică din opere. 16,30 As­ Transmisie din Sala Ateneului a con­
torva, s-au prezentat bine pregă­ pecte de la recitalul literar-nuizical certului orchestrei simfonice a Filarmo­
Vorbind despre întrecerea or­ tiţi, cu un repertoriu bine ales. „Mihail Eminescu", organizat de Co­ nici de Stat „George Enescu“ ; 13,15
chestrelor de muzică populară şi Dintre soliştii instrumentişti, mitetul de Radiodifuziune şi Televiziu­ Muzică populară din Uruguay şi Pa­
uşoară, trebuie să arătăm că, la solistul din frunză al căminului ne; 19,05 Cîntece şi jocuri populare raguay in program: noi înregistrări;
cultural din Sîntuhalm a încân­ 13,35 Albivn de melodii; 14,30 La mi­
un nivel artistic superior s-a tat spectatorii, iar dintre soliş­ din regiunea Crişana ; 19,30 Teatru la crofon: Satira şi umorul; 16,00 Vor­
prezentat formaţia de mandoli- tii dansatori, s-au remarcat cei beşte Moscova I ; 16,59 Opt menuete
de la căminele culturale din /'panrynTneai de Mozart. Interpretează pianistul Wal-
AI Wea eorasyrs Sintandrei şi Deva, cei din dan­ ter Giesseking; 18,00 Concert de mu­
al artiştilor amatori sul cu temă „întoarcerea de la 2 APRILIE 1961 zică populară; 18,30 Emisiune pentru
concurs“, prezentat de clubul marinari; 20,05 Muzică de dans; 21,15
•?nZSEB EEBHEBÎSSH5SH20 muncitoresc al sindicatelor din DEVA: Torero; HUNEDOA­ Antologie clasică: lack London ; 21.30
Deva- RA : Sfioasa; PETROŞANI:
Sfioasa; Haiducul de pe Cere- Album de romanţe; 23,10 Muzică de
sindicatelor din De,va. La con­ Faptul că faza orăşenească de muş : SEBEŞ : Miciman Panin: dans.
curs s-au prezentat bine şi or­ la Deva, ca şi fazele raionale ALBA IULIA : Omul cu panta­
chestrele de muzică uşoară ale disputate in aceeaşi zi la Alba loni scurţi; lize ; SI MERI A : Un —OO.Q—
căminelor culturale „Petofi Şan- lulia, Geoagiu, Răhău, s-au ri­ strigăt in stradă: ORAŞTIE:
dor“ din Deva şi „Horea“ din dicat la un bun nivel artistic, Ceasul s-a oprit la miezul nop­ B U L E T klM E T E Q R O lo d G i
Cristur. dovedeşte că mişcarea de ama­ ţii : HAŢEG: Soldaţi fără uni­
tori, datorită condiţiilor create formă ; BRAD : In umbra legii; PENTRU 24 ORE
Echipele de dansuri. populare de partid şi guvern, înregistrea­ LONEA : lize ; TEH JŞ: Enrico
participante la fază, au prezen­ ză din zi in zi noi succese. Carusso; ZLATNA: Darcleâ: Vreme nestabilă cu cerul noros ziua.
tat dansuri populare adecvate, ILIA: Revolta Poenilor : APOL- Vor cădea precipitaţii slabe locale.
majoritatea cu specific local. Au Ca o sarcină de viitor a sec­ DIJL DE SU S: Culisele varie- Temperatura staţionară va fi cuprul-'
plăcut dansurile populare pre­ ţiilor de învăţămînt şi cultură, teului. să ziua între 14 şi 19 grade iar noap­
zentate de, echipa, de dansuri a caselor de cultură raionale şi tea între 5 şi 10 grade. Vîntul va
populare a căminului cultural a sindicatelor rămîne preocupa- W sufla potrivit cu intensificări locale
din Sintandrei, care a interpre­ rea permanentă pentru ridica­ din sectorul sud-vest şi vest.
tat cu multă naturaleţe dansuri rea'conţinutului şT calităţii spec­
vechi, aducind în scenă costu­ UNI UNEA RAI ONALA A
me originale. De asemenea, s-a tacolelor prezentate de artiştii
amatori.
Vinde prin ynifăfîle sale :
V. CHIS
Pentru sporirea numărului ie animale © diferite imprimeuri de bumbac,
lină şi mătase ;
în gospodăriile agricole colective © pînzâ albită, oîandină, şifon, di­
ferite puplinuri etc. ; . ~
Recent a avut loc la sfatul rări de scrofiţe, 150.000 lei pen­
popular al raionului Haţeg o şe­ tru cumpărări de oi, 429.000 lei © încălţăminte pentru bărbaţi, fe®
dinţă de lucru cu toţi preşedinţii pentru procurarea materialelor mei şi copii ;
gospodăriilor agricole colective,
inginerii agronomi, tehnicieni a- de construcţii şi 64.000 lei pen­ % articolede parfumerie şi maroebinărie;
gricoli ai sfaturilor populare tru material săditor.
© produse zaharoase, paste făi­
a fost acela de a se prelucra ins­ Participanţii Ia şedinţă au a- noase, diferite conserve;
trucţiunile cu privire la aplica­ preciat măsura luată de partid
rea în viaţă a Hofarîrii C.C. al şi guvern de a acorda credite © lichioruri fine, vinuri şi băuturi
P.M.R. şi a Consiliului de Mi­ însemnate pentru dezvoltarea
niştri, privind creşterea numă­ septelului ca pe un sprijin deo­ spirtoase.
rului de animale în gospodăriile sebit de preţios. Ei au apreciat,
agricole colective. de asemenea, ca foarte bine ve­ L*
nită măsura luată pe plan local
In raionul Haţeg au fost re­ privind şcolarizarea unui număr NAVVA f
partizaţi, drept' credite gospodă­ de 130 îngrijitori-mulgători şi
riilor colective, 1.370.000 lei pen­ 30 brigadieri zootehnici din
tru cumpărări de vaci de lapte, G-A.C. existente pe raza raionu­
625.000 lei pentru cumpărări de lui. CONCURS
viţele, 25.000 lei pentru cumpă­
SfDONIA RUSAN întreprinderea de construcţii drumuri nr. 2 Devaj
corespondentă aduce Ia cunoştinţă celor interesaţi că în ziua de 28 m ai1
1961, orele 10, va ţine Ia sediul întreprinderii, strada Dr.^
SPO RTf Petru Groza nr. 14, U N C O N C U R S PENTRU OCU-,
PAREA URA4ĂTOARELOR POSTURI DE MAISTRU ÎN SPE­
P O P IC E CIALITATEA CONSTRUCŢII DRUMURI :
In cadrul campionatului orăşenesc A. Siito (Gorvinul), cu 377 lemne do­ PENTRU ŞANTIERUL DEVA, cîte un post de maistru;
'Ia loturile Băcia, Vălişoara şi Ceica;
PENTRU ŞANTIERUL HAŢEG, cile un post de maistru;
la Ioturile Sîntămăria Orlea şi Pui, şi un post de maistru ca-(
,riere la Iotul Bretea Streiului;
PENTRU ŞANTIERUL ODORURI, cîte un post de
de popice din Deva, s-a disputat la borîte.
maistru la loturile Corund şi P raid ;
începutul săptămînii o nouă etapă. Buna desfăşurare a meciurilor a PENTRU ŞANTIERUL TG. MUREŞ, cîte un post de
S-au întîlnit echipele Minerul I — fost umbrită de atitudinea nesportivă
Gorvinul II şi, Gorvinul L — Flamura a arbitrului A. RiedI, care s-a prezen­ 1maistru Ia loturile Iernut şi Acăţari.
LA CONCURS SE POT PREZENTA:
roşie I. Iată rezultatele înregistrate: tat la arenă în stare de ebrietate, cît — ABSOLVENŢII ŞCOLILOR TEHNICE DE MAIŞTRI;
Minerul I — Corvînul ii: 2.113 lemne şi de ieşirile unor spectatori. — ABSOLVENŢII ŞCOLILOR ECHIVALATE DE AH-,
doborîte, la 1.806 lemne doborîte;
Gorvinul I — Flamura roşie I : 2.162 Este de dorit ca tovarăşii din con­ ^N!STERUL TNVAţÂm ÎNTULUI Şl CULTURII, CU ŞCOLILE
lemne doborîte la 2.024 lemne dobo- siliul orăşenesc al U.G.F.S. Deva, să lTEHNICE DE MAIŞTRI ŞI CARE AU PRACTICA DE MAI-,
rîte. Cele mai bune rezultate la indi­ ia măsuri pentru evitarea în viitor ,ŞTRI;
vidual Ic-au realizat Alex. Oprean a unor asemenea nereguli.
(Minerul), cu 399 lemne doborîte şi — MAIŞTRI CARE LA DATA DE 1 IULIE 1956 AU
IOAN IAC.OB 'AVUT O VECHIME DE 12 ANI ÎN ACEASTĂ FUNCŢIE:
corespondent Cererile de înscriere Ia concurs se vor depune Ia sediul
'întreprinderii pină cel tîrziu Ia data de 15 mai 1961, împreună(
cu următoarele acte
Spartachiada tineretului — certificai de naştere tip R.P.R. (în copie legalizată):,
— diploma de absolvire (în copie legalizată), a unei şco!\
Faza raională a Spartachiadei de iosif Dimpirescu de la A. S. Victoria tehnice de maiştri în specialitatea construcţii drumuri sau a
iarnă a tineretului a trezit un viu in­ Dobra, iar la tete, Maria Marian, tot unei şcoli echivalente — sau acte din care să rezulte r ”
teres în raionul Ilia. Gei 66 parti­ de la A. S. Victoria Dobra. data de 1 iulie 1956, candidatul a avut 12 an: v^pt-
cipanţi, reprezentanţi a 6 asociaţii 1funcţia de maistru.
sportive din raion, au oterit în cadrul GIMNASTICA. Locul 1 — echipele — autobiografie ;
întrecerilor dispute vii, interesante, de băieţi şi tete ale A. S. Ştiinţa — certificat medical.
Ilia. Cererile neînsoţite de actele arătate ma
lată rezultatele înregistrate: lua în considerare.
TENIS DE MASA. La proba simplu TRÎNTA. In ordinea categoriilor, au
băieţi, pe primul ioc s-a clasat Ale­ fost declaraţi campioni raionali con­
xandru Vesel de la A. S. Victoria Do- curenţii : Eugen Vesa (Dobra), Ioan
bra, la simpiu fete Mihaela Pir de la
A. S. Ştiinţa Ilia, iar la dublu băieţi, Poleac .(Ilia) Ş> Gheorghe Pantelimon
Mircea Ţugoe şi Miron Gata de la (Buruene).
A. S. Ştiinţa ilia.
ŞAH. Locul I la băieţi l-a ocupat HALTERE. Dumitru Ilicscu (Brâ
nisca) şi Florian Pop (Ilia).
SILVIU CER CEA
corespondent
I