Page 22 - 1961-04
P. 22
p a g .. « DRU MUK SOQIAKISMU&ül Nr. 1954
G o sp o d ă r im cu g r i• j• aW Printre artiştii Tineretul, în campania Primăvara a sosit, dar unele
fondul de locuinţe amatori agricolă de primăvară mărfuri de sezon lipsesc
Razele soarelui prirfiăvăratic Împrăş
Iri ultitiîii 5 arii, Interviu cu tovarăşul plan de măsuri tie ultimele reflexe aurii ale amurgu Odată cu sosirea primăverii, tisiace aceste dorinţe, dacă nu
în Valea Jiu ALEXANDRU COSMA pentru acest an, lui asupra grupurilor răzleţe de ar îndrumaţi de către orgărti- oe din satele Roşeam şi Mt- oamenii muncii din regiunea magazinele O.C.L. din locali
tişti amatori, aflaţi In curtea clubului
lui au fost Gon- directorul I.L.L. Petroşani care p r e v e d e sindicatelor ăln Deva. Sînt în pauză. zaţiile de partid, tinerii din hăieşti, care au transportat noastră caută sâ-şi procure din tate? Dar acest lucru nu se in-
Se aud rîsete, discuţii în care impre
struite mai bine printre altele, în siile se împărtăşesc reciproc. Toţi se gospodăriile agricole colecti 2.000 tone gunoi de grajd, magazine cit mai multe articole timplă întocmai. De la majori
simt vechi prieteni, dragostea de artă
de 3.000 de apartamente iri fiinţarea unor brigăzi speciali le este comună. ve din raionul lila, întimpină cele din Hărău (1.000 tone) şi de sezon. Dintre toate articolele tatea magazinelor din oraşul De
blbcuH pentru m ineri; tu ajuto zate, conduse de muncitori cu După cîteva minute reîncep repe cea de-a 40-a aniversare a cele din Veţel (900 tone). Se însă, mai solicitate sînt cele de va lipsesc încă mărfuri de se
tiţiile. Sălile cunosc din nou anima
rul statului, numeroşi oameni înaltă calificare, prepararea cen ţia specifică acestor întruniri. partidului cu noi şi însemnate remarcă apoi iniţiativa tineri îmbrăcăminte, încălţăminte şi zon foarte solicitate. Mai mult,
ai muncii şi-au construit locu tralizată a materialelor de con lată formaţia corală dirijată de proî. succese în muncă. In centrul lor de la Roşcani, care, pen textile. La tel se intimplă şi in o parte din vitrine, prezintă şi a-
inţe individuale; vechile colonii strucţie (mortare, cimenturi), I. Munteanu, interpretează cu măies
preocupărilor lor stau acum tru a intensifica transportul oraşul Deva. Cea mai mare par cum cumpărătorilor paltoane,
trie artistică cîteva cîntece patriotice
muncitoreşti au fost reparate, folosind mai bine resursele lo ce slăvesc partidul, Din glasurile lucrările campaniei agricole gunoiului de grajd la cimp, te a vitrinelor şi rafturilor ma cizme şi alte articole pentru se
modernizate. Deşi relativ tinărâ cale : balast, cenuşă de la ter oamenilor răzbate bucuria vieţii libere,
(are un an de existenţă), între mocentrala Paroşeni etc. La Lu- entuziasmul muncii creatoare a între au folosit şi vitele personale, gazinelor de aici sînt aranjate zonul de iarnă-
prinderea de locuinţe şi localuri peni, folosirea unei staţii cen gului nostru popor muncitor. Corişti
c a : Eugenia Bîrcean, Eulrosina Un- de primăvară. cu gust şi te îmbie să le vizi Să intrăm insă în magazine.
gureanu, Nîcolae Rohan, loan Suru
giu, nu precupeţesc nici un efort a- In zilele ce s-au scurs de la precum şi iniţiativa echipei de tezi şi din noianul de mărfuri La magazinul de încălţăminte,
tunci cînd este vorba de reuşita for
din Petroşani a înscris la acti trale de mortare a dus la obţi maţiei lor. declanşarea campaniei, tinerii, tineret din G.A.C. Leşnic, care să-ţi alegi ceea _________ rafturile sînt pli-
vul sâu o seamă de realizări pe nerea unor însemnate economii alături de vtrstnicl, au pornit şi-a luat angajamentul că va
linia bunei gospodăriri şi între de materiale, la îmbunătăţirea In altă sală, cadenţa dansului liotărîţi la munca de insămin- executa singură lucrările de Prince îţi este tre n . . ne cu bocanci si
popular răsună ritmic. Un frumos
potpuriu de dansuri din Oaş este lări şi întreţinere a culturilor întreţinere a legumelor de pe buincios şi pe ftî( lL [ C lZ tfl6 l6 şoşoni, în schimb
executat cu elan de formaţia de dan
ţineri a fondului locativ din Va calităţii mortarului produs. suri populare compusă din 16 tineri, de toamnă. o suprafaţă de 2 ha. pIAm poposit din Deva pantofi bărbă
lea Jiului. Solicitat de un cola Dacă in anul trecut au mai condusă de arhitectul Liviu Oros. teşti în mărimi şi
borator al ziarului nostru, tov. La G.A.C. din Leşnic, Lă- Un aport deosebit au adus
Alexandru Cosma, directorul fost unele reclamaţii privind ca Alături, acordurile unei orchestre de puşnic, Iiia, Mintia, Roşcani, in această campanie şi brigă zilele trecute în — ~ sortimente' va-
litatea reparaţiilor executate, in chitare răsună vioi, In cei 11 ani de
la înfiinţarea sa, această orchestră a Lâpugiu, bunăoară, s-a făcut zile utemiste de mecanizatori cîteva din aceste magazine. Pes riate, nu se găsesc aproape de
cules de multe ori splauzele specta
Î.L.L. Petroşani a relatat urmă acest an nu avem pînă acum torilor, la fel ca şi solistele vocale conduse de loan Răşcuţa, A- te tot se observă o oarecare îm loc. De asemenea, de aici lip
toarele privind munca celor che nici o reclamaţie şi luptăm să Rodica Oros. Ileana Vlad, Silvia .lu chim Cibu şi Alexandru Vă
maţi să păstreze şi să întreţină nu avem nici una de acum îna nea etc., care repetă acum un buchet grăpatul culturilor instimînţa- dan de la S.M.T. Dobra, care bunătăţire în ceea ce priveşte a- sesc sandalele. La tel şi in ma
în bune condiţii fondul de lo inte. de cîntece populare. te in toamnă, iar însămînfările şi-au depăşit zilnic sarcinile
cuinţe : din prima epocă sînt pe ter de plan cu 20-25 la sută, dind provizionarea cu mărfuri de se gazinul textil. In ziua de 3 apri
In acţiunile noastre sintem In fiecare seară, prin ferestrele lu minate. Un aport însemnat ' in acelaşi timp numai lucrări
minate ale clubului, răzbat clntecele şi-a adus Ia munca desfăşu zon şi deservirea cumpărători lie de pildă, existau aici doar
artiştilor amatori. Ei pregătesc îrl rată în aceste gospodării co
cinstea celei de-a 40-a aniversări a lor. Lucrători din comerţ ca Teo- două poşete în culori adecvate
partidului, frumoase şi bogate progra
„întreprinderea noastră are în mult sprijiniţi de locatari. Cu me artistice. fil Urs, Maria Pervanov şi alţii, actualului sezon, ciorapi pentru
grija sa un fond de locuinţe care ajutorul propunerilor locatarilor,
însumează circa 779.960 m-p. su am remediat o seamă de defi PETRE .ILIRCONI de calitate. întimpină mereu pe cumpărători temei nu erau deloc, iar de !er-
prafaţă locativă, cuprinzînd a- cienţe în muncă. Oricine vizitea Pentru stimularea muncii
proape 19.330 apartamente. După ză acum blocurile nr. 23, 24, 20, corespondent lective, tinerii. Demn de re cu bunăvoinţă, le prezintă cu seie in mărimi mai mici nici nu
un an de activitate, colectivul 15 din cartierul Gh. Dimitrov de marcat este mai ales munca tineretului in campania agri- ''
nostru este mîndru că poate ra la Petroşani, unele blocuri de desfăşurată de echipa de tine colă de primăvară, posturile răbdare mărfurile. Trebuie spus se putea vorbi. Slab se stă cu
porta că acest fond este bine în la Lupeni, străzi etc., poate con ret din G.A.C. Leşnic (res utemiste de control care sînt
treţinut, că asigurăm minerilor stata că sînt bine întreţinute de ponsabil Ştefan Dafini), ca înfiinţate în 17 G.A.C., prin că numai la magazinul de tex aprQvizionarea şi la magazinul
$i celorlalţi oameni ai muncii locatari. Pentru acest an avem re a participat in mod^efediv
din Valea Jiului condiţii de lo de gînd să amenajăm, îndată ce tile s-au pus în vinzare în ul de confecţii (gestionar Ilie Ron-
cuit tof mai bune, la nivelul timpul va permite, zone de ver
muncii lor rodnice. De la bun în deaţă şi flori în faţa blocurilor timul timp produse noi şi de se ceanu). Din acest magazin lin
raidurile anchetă ce le-au or zon cum ar fi imprimeuri pen sese de mult timp pardesie, ful
ganizat, au scos la iveală lip
la toate lucrările din G.A.C. surile ce mai există în această tru rochii, albituri, ştofe pentru garine şi costume pentru femei,
O contribuţie deosebită au a-
costume bărbăteşti şi de femei sacouri, haine din catifea, oan-
cordai utemiştii transportului, privinţă, propunind in aceiaşi etc. Unele mărfuri de sezon s-au taloni de mărimi diferite etc.
îngrăşămintelor naturale. Pi- timp măsuri care să ducă In pus în vinzare şi prin magazi Lipsa unor mărfuri de sezon
nă în prezent ei au transpor- lichidarep lor. O activitate nele de confecţii, încălţăminte, se datoreşte conducerii O.C.L.
ceput, colectivul nostru a mers nou construite. tat cantitatea de 1-000 tone. rodnică au desfăşurat şi des cît şi la magazinul „Lumea co produse industriale Deva, care
pe linia reparării întregului In scopul unei largi cointere Rezultate deosebite au ob făşoară, mai ales, posturile piilor“. Acest lucru a făcut ca nu depune suficientă străduinţă
fond locativ în cele mai bune sări a locatarilor la întreţinerea ţinut şi echipele de tineret din U.T.M. de control de la numai în ultima săptămînă, pla pentru aprovizionarea magazine
gospodăriile agricole colecti- G.A-C. din Leşnic şi. Roşcani.
condiţii, pe linia satisfacerii exi fondului de locuinţe, am iniţiat nul de desfacere să fie depăşit lor.
Muncind cu însufleţire, ti
genţei crescfnde a locatarilor. o întrecere pentru cea mai în la magazinele amintite cu 5 şi Primăvara a sosit, dar unele
nerii din raionul Ilia sînt ho-
Noi am executat anul trecut ten grijită scară, pentru cel mai cu 10 la sută. mărfuri de sezon lipsesc. Acest
cuieli, pardoseli, lucrări de tini- rat apartament, pentru o con iărîli să îndeplinească si să In acest sezon insă, cerinţele fapt trebuie remediat. Cei in
chigerie şi tîmplărie la imobile, vieţuire demnă. Prima etapă a Mei m ultă g rijă fa ţă depăşească angajamentele pe populaţiei sînt mari. Ca urmare drept, sint datori să ia măsuri
de ridicarea productivităţii
in valoare totală de circa întrecerii se va încheia la 8 Mai. care si le-au luat. a cîştigurilor sporite, oamenii pentru îmbunătăţirea aprovizio
păşunilor! VICTOR CAZACU
7.080.000 lei, din care Ia Petro- ziua glorioasei aniversări a muncii din oraşul Deva vor sa nării magazinelor cu toate cele
priin.-secretar al Comitetului ra- )
ş.ani In valoare de 1.998.000 lei partidului, prin decernarea de ional U.T.M. Ilia. şi procure lucruri mai bune şi necesare.
şi la L'upeni de 1.678.000 lei. drapele şi diplome de întrecere. 5 mai multe. Şi, cine ar putea sa- I. M.
Munca a fost organizată pe bri De pe acum, întrecerea aceasta (Urmare iln pag. l-a) de ce nu se generalizează în :.olSSA'
toate satele regiunii ? Se pot
găzi complexe, care lucrind în se anunţă strinsă şi cu mulţi pre uscăturilor, a resturilor lem îngrăşa anual în regiune peste Munca cu cartea — tot mai atractiva
noase şi a pietrelor, despotmo- 15.000 ha. păşune numai prin
lanţ, asigură reparaţiile gene tendenţi la locul fruntaş. Iirea canalelor de scurgere a tîrlire cu bovinele şi oile care
apelor acolo unde s-au făcut păşunează. Pe aceste terenuri,
rale la un mare număr de apar Cu sprijinul activ al locatari desecări, repararea adăposturi Îngrăşate, In următorii ani pot Biblioteca centrală regională ducarea cititorilor in spiritul Toate aceste acţiuni, pe lin-
lor, desfiinţarea drumurilor ce păşuna 2-3 vite mari la ha., în din Deva, are posibilităţi largi patriotismului socialist, al dra- gă faptul că vin să contribuie la
tamente in timp scurt. Aşa am lor, prin munca noastră pe care nu sînt necesare, îngrăşarea, îm- loc de una. Practica tîrlitului de a ’iniţia manifestări variate, gostei faţă de partid şi de tra- educarea patriotică a oamenilor
prăştierea muşuroaielor proas este foarte simplă şi nu constă multiple şi interesante, care să diţiile sale de luptă. Avind in muncii din raza oraşului Deva,
procedat la revizia generală a o Vom face tot mai rodnică, la. pete şi a celor înţelenite etc. dec-ît din mutarea tiriei din 3 constituie exemplu pentru ce vedere acest lucru, colectivul vor constitui totodată un exem-
în 3 zile. Prin acest mijloc, lelalte unităţi de acest fel din re Bibliotecii centrale regionale din piu în privinţa felului cum tre-
numeroase străzi de la Petro un înalt nivel calitativ, sintem Grăpatul 'îndeosebi este ne anual se poate realiza un spor giune. Se poate spune că acest Deva, şi-a. prevăzut in această buie să se organizeze diferitele
cesar, pentru că prin această de producţie de masă verde de colectiv şi-a dovedit în bună mă perioadă organizarea unor ac manifestări de popularizare a
şani, Petrila, Lupeni, Vulcan, liotărîţi să gospodărim bine fon- lucrare se sparge şi afinează cel puţin 75.000 tone. sură calităţile, mai ales în ceea ţiuni vii şi atractive. Intre a- cărţii în cadrul bibliotecilor ra
(.elina, se împrăştie muşuroaie ce priveşte atragerea de citi cestea merită a ii menţionate ionale, orăşeneşti, comunale şi
Pentru a astgurş,Q întreţinere (hi de,locuinţe, din -Valea Jiului, le, creindu-se astfel posibilităţi Aplicarea în complex a lu tori noi şi difuzarea de cărţi ;n săteşti. Avind în vedere aco-t
mai bune de reţinere a apei, de crărilor arătate, pe fiecare trup simpozioanele cu titlu l: „40 de fapt, se cere conducerii biblio
de bună calitate a locuinţelor, să asigurăm minerilor, locuinţe aerisire a solului şi de dezvol de păşune, în fiecare sat şi rindurile acestora. De la începu tecii centrale regionale o gr'm
tare a ierbii. gospodărie colectivă, duce ne ani de la înfiinţarea partidului" sporită pentru buna reuşită a
mai economică, s-a întocmit un bune, confortabile“. mijlocit la mărirea producţiei tul anului şi pînă în prezent, iri
Pentru ca să se dezvolte, iar păşunilor. şi „Măreţele realizări din regiu tuturor acţiunilor amintite, luîn-
Emisiuni pentru femei la stafia ba are nevoie de îngrăşămînt fişele bibliotecii s-au înscris nea Hunedoara, rezultat al lup
ca orice plantă de cultură. Pe De aceea, este necesar ca tei şi muncii poporului condus du-se măsuri din timp pentru
de radioticare lingă îngrăşămintele chimice sfaturile populare să mobilize 3.000 cititori, care au împrumu- de partid".
trebuie folosite pe scară largă ze neîntîrziat pe ţăranii munci fat peste 20.000 volume,. pregătirea materialului, mobili
Colectivul staţiei de radlori- se dau sfatu/ri miedioaîe, culi şi îngrăşămintele naturale. In tori Ia aceste acţiuni, iar con Intre cele 10 recenzii şi 20 de
Câre din oraşul Brad, a luat nare etc. comuna Apoldul de Sus, exista ducerile gospodăriilor colective In ceea ce priveşte organiza zare etc. Ar fi fost bine dacă pe
iniţiativa de a organiza odată obiceiul ca primăvara, fiecare să mobilizeze colectiviştii la lecturi în grup preconizate să
p8 săptămînă o emisiune inti în cadrul emisiunii, în faţa crescător de animale să trans asemenea lucrări, spre a se crea rea de manifestări cu caracter do se ţină în cele 45 cercuri de ci linia iniţierii unor manifestări
tulată „Ora femeii". In cadrul microfonului, femeile împărtă porte cîte un car de gunoi pe condiţii tot mal bune dezvoltă
acestei emisiuni, stnt transmi şesc din experienţa lor în ceea păşune. De ce acest lucru nu rii animalelor proprietate ob masă, piua în prezent s-au re- tit din raza oraşului Deva, men tot mai vii, mai atractive, s-ar f)
se diferite materiale Cu cftfac- ce priveşte educarea copiilor, se mai practică astăzi ? Sau ştească. rnarcăt fn special cele două ţionăm cele pe marginea cărţi
tef educativ, se popularizează organizarea timpului liber lor „Oţelul" de C. Chiriţă, „Ora organizat şi un proces-literar. Un
rezultatele in muncă ale comi 6tc. Pînă în prezent, c contri după-anniczi literare şi lectura şase" de N. Ţie, „Drum deschis”
siilor si comitetelor de femei. astfel de proces literar model,
buţie importanţă Ia buna reu artistică pentru pionieri, din vo de ^erban Nedelcu, „Hotar de
Alex. Lungu şi altele. Printre putea fi prezentat şi in atara o-
şită a acestei emisiuni, a adu lumul „Luptători pentru pace,
raşttlui, fn cadrul unor cămine
s-o tovarăşa Elvira Ivaşcu. socialism si fericirea poporului“, culturale sau case de cultură,
aşa cum s.a fâc„, c„ concurs„.
organizate ia Deva, şi concursul
întrem a formaţiilor artistice din Hunedoara i „Cine ştie cîştigă“, organizat ia prezentările de cărţi ce se vor „Cine ştie cîştigă" organizat la
Vinerea. difuza la staţia de radioticare, Vinerea. Cu acest prilej, condu
Entuziasmul cu care întregul mai importante vor fi cele pe cerea bibliotecii ar ti rezolvai şi
marginea volumelor „Afişe de alte probleme, care ţin de îmbu
Paza orăşenească a celui de mai buni muncitori. Unii ur bnigăzilor artistice de agitaţie ta Înălţime. Să vezi 90 de per nostru popor întimpină cea de-a bal“ de Pop Simion şi „Ieşirea nătăţirea stilului de muncă, de
al Vl-lea concurs al formaţiilor mează şi şcoala serală, alţii au fost bine orientate. Toate soane apărind deodată pe sce 40 aniversare a partidului, con din Apocalips" de Al. Ivan Ghi- cunoaşterea în mai bună măsură
artistice de amatori desfăşura sint nelipsiţi de la cursurile au tratat aspecte ale muncii nă, cu atîta iureş tineresc şi stituie şi pentru lucrătorii de lia, precum şi rezumatul volu a bibliotecilor afiliate din regiu
tă zilele trecute la Hunedoara, universităţii muncitoreşti. Cînd1 din secţiile şi întreprinderile precizie, este o adevărată plă pe tărîmul muncii cu cartea un melor de versuri ale tinerilor po ne, de conducerea mai concretă
a reliefat odată mai mult, a- aud pe cei in vîrstă spunînd că lor, arătînd cum întimpină cere, mai ales clnd recunoşti îndemn pentru organizarea u- eţi care publică in colecţia „Lu a muncii cu cartea.
tît prin calitatea programelor înainte puţini muncitori ştiau muncitorii ziua de 8 Mai. între artişti tineri muncitori nor noi şi interesante manifes ceafărul".
prezentate, cît şi prin exigen carte, tinerilor noştri aproape care-ţi sînt tovarăşi de muncă. tări menite să contribuie ia e- I. S.
ţele publicului, că arta, cultu că nu le vine să creadă. învă L-am invitat şi pe tovarăşul La fel am admirat măiestria
ra, au devenit bunuri de preţ ţătura şi arta pentru ei au de Mihai Pinzaru, topitor la oţe- soliştilor de dansuri populare.
lăria electrică, să facă apre
ale maselor largi de oameni ai venit necesare ca apa şi aerul. cieri asupra desfăşurării fazei Soliştii vocali au fost în gene
muncii. Numărul mare de spectatori Ia orăşeneşti a acestui concurs. ral cam emoţionaţi, dar este
Programele prezentate de acest concurs — ca să nu vor După ce a arătat că activitatea explicabil, cînd în sală sînt pes
brigăzile artistice de agitaţie bim de spectacolele date de ar artistică de amatori este în te 1.200 die spectatori şi stai
ale C.S.H. (laborator, C. P. U., tişti profesionişti plin avînt, tov. singur în faţa lor.
reparaţii electrice), I. C. S. H.
(şantierul ÎV, montaj, utilaje), — dovedeşte ? f v i-fe u Pînizaru a spus: Noi am trăit aceleaşi emoţii
a sindicatului minier ddn Te- dragostea mun — Mi-a mers ca ei. Fiecare program a dus
liuc, a spitalului din Hunedoa citorilor pentru --ÂL F 0 R H A T IIL Q R 5 pe scenă cuvîntul nostru, sen
ra, a Cooperativei „Drum Nou“, artă. Aprecieri -ARTISTICE BE AflATOSÍJi la inimă oînte- timentele noastre de mulţumire
a sindicatului întreprinderii de le asupra pro cul „Dragu-mi-i partidului pentru viaţa noastră
să torn oţel", fericită. De aceea am ţinut atît
industrie locală şi a căminului gramelor demonstrează price de Mircea Neagu. El vorbeşte de mult şi noi, alături de cei
cultural din Peştiş, au evocat pere. despre munca noastră, a oţe- de pe scenă, ca programele să
prin scene sugestive succesele larilor. La fel de mult mi-au fie cît mai frumoase.
obţinute de poporul nostru La întrebarea ce T-a plăcut plăcut şi „Pe plaiuri hunedore-
muncitor, sub conducerea par din programele prezentate, tov. ne“ şi cîntecele patriotice. For Iată doar cîteva aprecieri.
tidului în anii de democraţie- Dărămuş a răspuns : maţiile corale şi-au ales bine Acestea sînt pline de dragostea
populară. repertoriul. Unele cîntece însă şi recunoştinţa muncitorilor din
— Toate mi-au plăcut, chiar au fost cam greu de interpretat cetatea de metal a patriei, faţă
Cîntecele de slavă închinate dacă unele echipe au fost mai şi ar fi trebuit să se repete de călăuzitorul victoriilor noa
partidului şi patriei noastre so slăbuţe. Principalul e că se mai mult la ele. stre, Partidul Muncitoresc Ro-
cialiste, au fost bine interpre face treabă, se munceşte cu mîn. care a făcut ca în zilele
tate de formaţiile corale. dragoste. M-am bucurat că la Taraful şi orchestra de man noastre să putem fi părtaşi la
concurs au apărut şi formaţii doline şi mie, şi tovarăşilor mei, afirmarea a no* şi noi talente.
— Sînt de mai bine de 10 ne-au plăcut. I-am aplaudat cu
ani în Hunedoava — a declarat noi, ca acele ale sindicatului căldură pe interpreţi. La fel am Manifestările artistice ale ce
după spectacol tov. Ion Dără- făcut şi cînd i-am văzut pe flă lor re plămădesc otelul, ale ce
muş, maistru la laminorul de minier din Teliuc. Munca lor căii şi fetele din echipa de dan lor re scot din măruntaiele pă
650 mm. Am văzut cum a cres suri a căminului cultural din mântului hrana furnalelor, pre
cut Hunedoara nouă. Odată cu pe ţări mul culturii îi va ajuta
cum si ale celorlalţi oameni ai
şi în producţie.
Cu multă simpatie au primit
Oraşul am văzut cum au cres tovarăşii mei de mun-că şi bri Dăbîca şi Găunoasa, care au muncii din Hunedoara şi loca
lităţile aparţinătoare, au fost
cut oamenii. Nivelul de cultu gada artistică a medicilor. Din prezentat obiceiurile de nuntă o dovadă, grăitoare a grijii par Echipa de dansuri a cam inului cultural din Dăbîca, in terpretînd unu! clin origina',le
ră al muncitorului este mult programul lor am învăţat azi şi dansurile lor locale. Şi pen tidului şi guvernului pentru ri
mai ridicat. Cel care au urcat lucruri folositoare pentru apă tru că e vorba de dansuri popu dicarea continuă a nivelului de jocuri pădureneşti, în care fru museţea figurilor executate, se împletesc armonios cu pi
astăzi ¦pe scenă sînt marea ma lare, trebuie să spun că şi for- cultură a oamenilor muncii. torescul costumelor. ’^
joritate muncitori. Cunosc o rarea sănătăţii. maţia sindicatului C.S.H. a fost
parte din ei, sînt printre cei In general, toate programele D. CR1COVEANU