Page 24 - 1961-04
P. 24
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1954
s»«****&«*«***«ML««»K«^^
Sosirea îsi Capitală a delegaţiei de partid Y IE IL IE G RUllllllllllllllll!IIIIIIHIIIII!lll!llll!!llllllllllllll!lllllllllfllllUlllllllllllilllllll!lllllllllli:in AM IE IE li Y
uvernamentale a R, S. Cehoslovace S i fie alungafi neînffraaf colonialiştii
belgieni din Congo
Călduroasa p r im ir e făcu tă- N. U. -
Dezbaterile din Adunarea Generală a O.
poporului-frate NEW YORK 5 (Agerpres). — slavă „realizările“ O.N.U. in apărat dreptul ţării sale de a
TASS transmite: Congo. nu consimţi niciodată la ampla
sarea de baze străine pe terito
(Urmare din pag. l-a) Apoi tovarăşul Antonin Novotny rosteşte şl conducători de partid şi de stat ai ţării In şedinţa plenară de marţi Luind apoi cuvintul reprezen riul Voltei Superioare.
o cuvîntare de răspuns. noastre. dupâ-amiază a Adunării Gene tantul Voltei Superioare a con
cîului Muncitoresc Romîn, Consiliului de rale. a O.N.IJ. a continuat dis damnat acţiunile colonialiştilor El a arătat de asemenea că
Stat şi Consiliului de Miniştri al R.P. Ro- Cuvîntările sînt subliniate de cei pre Pe şoseaua de la aeroport pînă In oraş, cutarea situaţiei din Congo. De in Congo care aplică vechiul ţările africane trebuie să stă-.
mine se îmbrăţişează, îşi strîng prieteneşte zenţi pe aeroport prin aplauze îndelungi zeci de mii de locuitori ai Capitalei au legatul Canadei, care a luat principiu „dezbină şi stăpîneş ruie asupra revizuirii Cartei
mîinile. şi urale. Se aud lozinci închinate prie ieşit să întîmpine pe înalţii oaspeţi. Miile primul cuvintul, tară să anali te“. El a subliniat că Statele U- O.N.U. pentru ca in această
teniei romîno-cehoslovace, unităţii de mo de steguleţe şi buchete de flori cu care zeze adevăratele cauze ale ac nite continuă să sprijine ener Cartă să se ţină seama de si
Compania de onoare, aliniată pe aero nolit a lagărului socialist, păcii şi priete cetăţenii Bucureştiului au venit în întîm- tualei situaţii din Congo, a che gic pe belgieni în Congo. Africa tuaţia reală din lumea contem
port, prezintă onorul. Fanfara militară in niei între popoare. pinare, drapelele R.S. Cehoslovace şi R.P. mat pe toţi membrii Organiza se va elibera prin propriile sale porană. In încheiere, delegatul
tonează imnurile de Stat ale R.S. Ceho Romîne, abordate de-a lungul şoselei, dă ţiei Naţi inilor Unite să partici torţe, prin revoluţie, a declarat Voltei Superioare a cerut ca ho
slovace şi R.P. Romîne. Un grup de pionieri romîni, precum şi deau arterei străbătute de coloana de ma pe la finanţarea operaţiunii Co el. Revoluţia nu poate ti oprită tărîrile Consiliului de Securitate
copii ai personalului Ambasadei R.S. Ce şini, un aspect sărbătoresc. Oaspeţii şi mandamentului O.N.U. in a- şi acest lucru este ştiut de colo cu privire la alungarea colonia
Tovarăşul Antonin Novotny, împreună hoslovace ia Bucureşti, îi înconjoară pe conducătorii partidului şi statului nostru ceastă ţară. nialişti. Chiar dacă vor încerca liştilor belgieni din Congo să
cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, oaspeţi, îi îmbrăţişează, le oferă buchete răspund saluturilor oamenilor muncii să ne omoare rind pe rînd, ei fie îndeplinite în mod categoric.
trec în revistă compania de onoare. de flori. bucureşteni. Delegatul Malayei, Kamil, a nu-şi vor atinge scopurile. Re
arătat că în cursul ultimelor Cu aceasta şedinţa Adunării
Membrilor delegaţiei ie sînt prezentaţi Tovarăşii Antonin Novotny şi Gheorghe Calda primire făcută de populaţia Ca nouă luni situaţia din Congo a prezentantul Voltei Superioare a Generale a luat siîrsit.
apoi şefii misiunilor diplomatice acreditaţi Gheorghiu-Dej se urcă intr-o maşină des pitalei solilor poporului cehoslovac a con
ia Bucureşti, membrii guvernului şi cele chisă, pornind spre Capitală. In altă ma continuat să se înrăutăţească. î®S=
lalte persoane oficiale. şină deschisă iau loc tovarăşii Viliam Si- stituit o puternică manifestare a prieteniei El a cerut îndeplinirea hotăriri-
roky, ion Gheorghe Maurer şi Chivu lor Consiliului de Securitate cu Îngăduinţa comandamentului
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Stoica. Iau Ioc de asemenea în maşini, frăţeşti statornicite între cele două ţări. privire la retragerea tuturor
ceilalţi membri ai delegaţiei cehoslovace trupelor belgiene din Congo. O. .NI), dă curaj lui Chombe
adresează oaspeţilor o cuvîntare de salut. (Agerpres).
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşf ului Kamil a declarat că delegaţia ELISABETHV1LLE 5 (Agerpres). Orice legături ale cartierului general
sa va sprijini propunerile de a După cum reiese din mlormaţille trans al O.N.U. cu lumea exterioară au fost
mise de agenţiile de presă, aşa-numita întrerupte; a încetat pînă şi alimer •
se fixa termene pentru retrage „operaţiune O.N.U. în Congo", între tarea cu apă şi cu energie electrica.
prinsă sub conducerea lui Hammarsk- Reşedinţa lui Georges Dumontet, re
Gheorghe Gheorghiu-Dej Antonin N o v o t n y rea acestor trupe. Delegatul ma- joeld, nu numai că nu contribuie la prezentantul principal al O.N.U. în Ka
iayez a sprijinit de asemenea rezolvarea crizei congoleze, ci, dimpo tanga, este blocată. In jurul reşedinţei
trivă, o adînceşte. lui Chombe s-au instalat mitraliere.
recomandările Comisiei de con Corespondentul din Elisabethville al
agenţiei Associated Press, relatează că Oraşul a luat aspectul unei tabere
(Urmare din pag. l-a) rea continuă a relaţiilor de prie (Urmare din pag. l-a) tuire de la Moscova a statelor ciliere a O.N.U. din Congo. după ce Chombe, a ordonat ca trupele militare. Activitatea întreprinderilor in
tenie şi colaborare frăţească Kamil a subliniat că, după O.N.U. să evacueze în decurs de două dustriale şi comerciale a fost întrerup
sub conducerea încercată a par dintre popoarele şi ţările noas membre ale Tratatului de la ore aeroportul din Elisabethville, un tă. Locuitorilor li s-a interzis să iasă
tidului marxist-leninist al clasei tre., la întărirea unităţii de ne părerea delegaţiei malayeze, detaşament de jandarmi katanghezi din case. Pe străzile din Elisabethville
muncitoare cehoslovace — Par ta dovedeşte în acelaşi timp şi Varşovia. La această consfătui „guvernul provizoriu“ al lui I- înarmaţi, comandat de belgieni, a pă mişună mercenari europeni ai lui
tidul Comunist din Cehoslova zdruncinat a lagărului socialist leo din Congo nu corespunde truns pe aerodromul din Elisabethville, Chombe. La intersecţii sînt instalate
cia. şi consolidarea păcii în lume. hotărîrea poporului romîn de a re s-a expus absolut clar atitu cerinţelor impuse unui guvern controlat de trupele suedeze ale O.N.U. mitraliere.
central al Republicii Congo. Ka Soldaţii suedezi au dezarmat pe jan
Vizitind Republica Populară Sintem încredinţaţi, dragi oas merge consecvent, sub condu dinea ţărilor noastre faţă de ac mil a declarat că hotărîrile con darmi, dar Ia scurtă vreme după aceea, In loc de a curma în mod hotărît
Romînă veţi avea prilejul să peţi, că vă veţi simţi in mijlo ferinţei de la Tanana'rive „stîr- din ordinul comandamentului O.N.U., provocările marionetei belgienilor, Co
cunoaşteţi nemijlocit realizările cul nostru ca intre prieteni şi cerea partidului, spre îndepli tualele probleme-cheie ale situa nesc nelinişte in rindurile celor jandarmii au fost puşi în libertate. mandamentul O.N.U. a iniţiat trata
poporului romin, sentimentele fraţi. care sprijină unitatea naţională tive cu Chombe.
frăţeşti pe care le nutreşte faţă nirea hotărîrilor importante a- ţiei internaţionale. Ţările socia şi integritatea teritorială a Re Ingăduirija comandamentului O.N.U.
de poporul Cehoslovac. Să trăiască şi să se dezvolte publicii Congo“. dă curaj lui Chombe. După cum trans După cum anunţă corespondentul
neîncetat prietenia dintre po doptate de cel de-al III-lea Con liste şi-au accentuat din nou mite corespondentul agenţiei France agenţiei Associated Press, Georges
Venirea in ţara noastră a de porul romin şi poporul ceho Delegatul Australiei care a Presse, Chombe a dat ordinul să se Dumontet, reprezentantul principal al
legaţiei de partid şi de stat ce slovac I gres al Partidului, spre reali hotărîrea iermă de a face totul luat apoi cuvintul a ridicat in pună în stare de alarmă toate garni O.N.U. la Elisabethville, s-a întîlnit
hoslovace, convorbirile pe care zoanele militare din Katanga şi să se cu Chombe In cadrul acestor tratative
le vom avea, vor contribui şi Trăiască puternicul lagăr al zarea planului de şase ani al pentru asigurarea păcii în lu mobilizeze poliţia. El a declarat în- a reieşi 1 din nou îngăduinţa Coman
mai mult la lărgirea şi dezvolta socialismului! tr-un discurs radiodifuzat că dezarma damentului O.N.U. faţă de Chombe,
dezvoltării economiei naţionale, me, de a merge pe calea în- rea jandarmilor săi de către trupele ajungîndu-se la un acord prin care
Trăiască pacea în lume! suedeze „este un motiv de război“. aeroportul va fi controlat „în mod e-
spre îndeplinirea programului ' ţelegerii paşnice între popoare. gal" de trupele O.N.U. şi de bandele
lui Chombe.
de perspectivă întocmit de par Dar, cunoscînd adevărata ţaţă
tid. a imperialismului, am accentuat
Din iniţiativa Comitetului de asemenea că luptînd pentru
Central al Partidului Muncito pace, nu înseamnă că nu vom
resc Romîn aţi adoptat impor întări apărarea ţărilor noastre.
tante măsuri prin care se ur Sîntem conştienţi de puterea
măreşte continua întărire a ro noastră politică, economică şi
Spectacol de gală în cinstea lului conducător al partidului, militară, ştim că această putere ftaevră a coioniaSişfilor
delegaţiei de partid şi guvernamentale perfecţionarea activităţii orga este o trînă a poftelor războini olandezi In Irianul de vest
nelor de stat şi adîncirea demo ce ale imperialismului şi că
a i?. $. Cehoslovace craţiei socialiste. Constituirea pînă cînd nu se va realiza de DJAKARTA 5 (Agerpres).
Consiliului de Stat de către zarmarea generală şi totală în La 5 aprilie în Irianul de vest va
Miercuri seara, la Teatrul de Au fost Intonate imnurile de Marea Adunare Naţională a Re lume, tehnica de apărare ne fi înfiinţat aşa-numitul „Consiliu al 9,4 iM e rI© m L a t in ă , 2 © n o u ă a©aia.
Operă şi Balet al R.P. Romîne stat ale R S. Cehoslovace şl publicii Populare Romîne a fost este necesară pentru a nu ti, ca noii Guinee" care, in concepţia colo
a avut loc un spectacol de R P. Romîne. -*- - ' - ....... întîmpinată cu mare căldură de in trecut, o simplă figură pe nialiştilor olandezi, trebuie să creeze p rim e jd io a s ă p en tru
gală în cinstea delegaţiei de ¦ In cadrul spectacolului, au poporul muncitor din Republica tabla de şah a imperialiştilor. o aparenţă de autoadininistrare în a- S t a t e l e fJ s itte 6*
partid şl guvernamentale a R.S. fost. prezentate cîntece de ma Populară Romînă care înţelege ceastâ parte a teritoriului Indoneziei.
Cehoslovace, în frunte cu tova să, cîntece populare romîneşti din plin importanţa acestei mă Izvorul puterifhoastre îl con Guvernul şi întreaga populaţie din In NEW YORK 5 (Agerpres). „provocare“ rezidă în faptul că
răşul Antonin Novotny. şi cehoslovace, dansuri popu suri pentru desăvîrşirea cu suc stituie, bineînţeles, învăţătura donezia consideră instituirea acestui — „America L atin ă: O nouă „tendinţa crescîndă în ţările la
lare din diferite regiuni ale ces a construirii socialismului. marxist-leninistă, temelia uni consiliu drept o tarsă care are scopul zonă primejdioasă pentru Sta tino-americane este de a merge
înalţii oaspeţi au fost întlm- ţării noastre, piese vocale şi tăţii ţărilor socialiste bazată pe de a înşela opinia publică mondială. tele Unite“ — sub acest titlu pe propria lor cale şi de a nu-1
pinaţi în foaierul Operei de instrumentale, fragmente de Alegerea primului secretar al adîncirea continuă a colaboră Agenţia Antara a publicat la 4 a- cunoscuta revistă „U. S. News ataca pe Castro“. Această ten
conducătorii partidului şi sta balet. Comitetului Central al Partidu rii şi a ajutorului reciproc. Pi prilie declaraţia unui purtător de cu and World Report“, publică un dinţă constituie, evident, o e-
tului nostru, în frunte cu to lui Muncitoresc Romîn, tovară votul principal al acestei uni vînt al Ministerului Afacerilor Exter reportaj alcătuit din corespon rezie pentru concepţia Washing
Au interpretat corul Ansam şul Gheorghe Gheorghiu-Dej în tăţi, este Uniunea Sovietică a ne, în care se subliniază câ această denţe din capitale ale ţărilor tonului obişnuit, cum remarcă
varăşul Gheorghe Gheorghiu- blului U.T.M., orchestra şi co funcţia de preşedinte al Consi cărei experienţă este un ajutor acţiune a olandezilor urmăreşte men cu melancolie „U. S. News“,
lectivul de dansuri ale Ansam important pe calea construirii ţinerea colonialismului în Irianul de latino-americane care scot în ca „orice acţiune a sa în do
Dej, de membri ai C. C. al blului Ministerului Forţelor liului de Stat, constituie o ex socialismului în ţările noastre. vest, menţinerea Irianului de vest ca evidenţă considerabila scădere meniul politicii americane să tie
Armate, o formaţie a orchestrei presie a marii încrederi fa+ă de bază militară a imperialiştilor. a prestigiului şi influentei prompt sprijinită de majorita
P.M.R., miniştri, oameni de ar de muzică populară „Bartou Partidul Muncitoresc Romîn şi Tovarăşi şi prieteni, S.U.A. în această regiune geo
Lăutaru“, precum şi solişti vo ţaţă de tovarăşul Gheorghe Poporul ţării noastre are încă Instituirea acestui consiliu este o grafică. Informaţiile provenind
tă şi cultură, activişti de partid cali, instrumentişti, balerini. Gheorghiu-Dej, luptător de sea vie în memorie vizita priete acţiune care se integrează în politica
şi de stat. mă si cu experienţă pentru drep nească a delegaţiei de partid imperialistă „dezbină şi stăpîneşte“, din Buenos Aires, Brasilia şi
Spectacolul s-a bucurat de turile oamenilor muncii. şi guvernamentale romîne în se spune în hotărîrile Comitetului pen
Apariţia în sală a oaspeţilor un deosebit succes. Cehoslovacia. Astăzi sosim noi tru colaborarea armatei şi poporului Mexico City arată că pretutin tea guvernelor latino-americane.
Ne bucurăm toarte mult câ la dvs. cu convingerea că ase Indoneziei care a avut loc la 3 aprilie deni în această emisferă In special este dureroasă pen
şi a conducătorilor de partid (Agerpres). ne găsim printre dvs. tocmai menea relaţii prieteneşti repre cu participarea unor reprezentanţi ai
în această perioadă de intensă zintă un mijloc eficient pentru populaţiei Irianului de vest. Sîntem se manifestă ceea ce re tru prestigiul Washingtonului
şl de stat din ţara noastră a activitate politică şi de muncă, convinşi că înfiinţarea acestui consi vista americană numeşte „o constatarea „înstrăinării“ celor
perioadă de iniţiativă a poporu cunoaşterea reciprocă şi pentru liu nu va face decît să apropie sl'îrşi-
fost întîmpinată cu aplauze lui romîn. Vizita noastră cons continua întărire a colaborării tul imperialismului olandez pe terito
îndelungi. tituie un prilej pentru a tace frăţeşti între popoarele noastre. riul Indoneziei. Poporul Irianului de
cunoştinţă mai îndeaproape cu vest nu vrea să fie despărţit de Re
La spectacol au asistat şefii viaţa şi munca poporului Re Să trăiască şi să se dezvolte publica Indonezia. Participanţii la con
unor misiuni diplomatice a- publicii Populare Romîne şi prietenia şi colaborarea strînsă ferinţă au chemat toate ţările iubitoare
penlru a schimba reciproc ex între popoarele Republicii Popu de pace şi libertate să înfiereze acţiu
creditaţi la Bucureşti. perienţa obţinută în procesul lare Romîne şi Republicii So nile Olandei, îndreptate spre menţine
construirii societăţii ^socialiste cialiste Cehoslovace ! rea dominaţiei colonial» în această
în ţările noastre. parte a teritoriului indonezian. nouă provocare la adresa două mari ţări latino-america
Glorie Partidului Muncitoresc
In oraşul Gottroaldov Vizita delegaţiei noastre de Romîn, torţa conducătoare a conducerii S.U.A.“. Această ne, Brazilia şi Argentina.
poporului romîn !
partid şi guvernamentale în =c>c-
ţara dvs., se realizează scurtă Să se întărească şi pe mai de
Pe vremuri, aproape toate tehnicii. In oraş se constru vreme după importanta constă- parte unitatea de nezdruncinat Ambasadorul S. U. A. alungat
întreprinderile, toate străzi ieşte de asemenea o clădire a ţărilor lagărului socialist! Cl-J
le şi casele din acest oraş destinată Institutului de cer
aparţineau „regeluJ. încălţă cetări pentru cauciuc şi ma dintr-o universitate din Argentina
mintei“, Bata. in casele stan se plastice.
BUENOS AIRES 5 (Ager gentiniană, studenţii au arun
dard, întunecoase, cu aspect La proiectarea caselor de IN c o m i t e t u l p o l i t i c s p e c i a l pres). — Ambasadorul S.U.A. cat în membrii delegaţiei ame
mohorît, locuiau muncitorii. locuit, secţiilor de fabrici, in Argentina, R. Rubottom, a ricane în irunte cu ambasadorul
Astăzi însă. fosta reşedinţă a instituţiilor ştiinţifice, arhi Se cer măsuri energice împotriva politicii rasiste hotărît să iacă o vizită la Uni S.U.A. şi în conducătorii Uni
lui Bata s-a schimbat de ne tecţii se preocupă ca fiecare versitatea naţională din Cordo- versităţii, cu „tot ce le-a căzut
recunoscut. Oraşul care poar clădire novă să corespundă ba. Conducătorii Universităţii în mînă“.
nevoilor moderne de locuit., i-au pregătit o primire pompoa
să. Dar pe cînd ambasadorul Pe strada din faţa clădirii
tă în prezent numele em i nevoilor producţiei, ca şi exi din Uniunea Sud-Africană american vizita laboratoarele şi universităţii, studenţii au arun
nentului om de stat al Ceho genţelor esteticii. amfiteatrele Universităţii, un cat cu pietre în maşina amba
grup de studenţi s-a apropiat sadorului american şi i-au
slovaciei, Klement Gottwald, Sub acest aspect este foar NEW YORK 5. Trimisul spe rezoluţie al Ceylonului, Malayei, toate părţile Africii. Colonia de el şi în numele Federaţiei smuls steguieţeie argentinian
şi american.
creşte, se dezvoltă, devine te interesant proiectul şco cial Agerpres transmite : Un Indiei ‘ şi R.A.U. care, in ter liştii din toate regiunile Afri universitare din oraş, i-a cerut
tot mai frumos. In ultimii lii industriale de artă care număr de 33 de delegaţi au meni generali, recomandă sta cii se bizuie pe sprijinul Uniu să părăsească imediat clădirea Ziarele relatează că în legă
ani, aici au apărut noi car va pregăti cadre de artişti luat de acum parte la dezba telor membre să întreprindă nii Sud-Africane. Cornel Bog Universităţii. Studenţii au stri tură cu acest incident, Rubot
tiere de locuit, iar actualii plastici, graficieni, maiştri ai terile din Comitetul Politic individual sau colectiv măsuri dan a citat date care arată că gat lozincile : „Trăiască Cu tom a contramandat vizita la
stăplni ai oraşului — mun ceramicii artistice, sculptori Special în problema conflictu care le-ar considera necesare colonialiştii portughezi din An ba !“, „Trăiască Fidel Castro“, Universitatea Catolică, temîndu-
citori, constructori, tn marea _ oameni care prin măiestria lui rasial în Uniunea Sud-Afri- pentru a determina Uniunea gola se gindesc ca împreună „Jos imperialismul american !“ . se că şi acolo s-ar putea repeta
lor majoritate oameni tineri. lor vor face oraşul lor şl mai cană, care decurge din politica Sud-Africană să abandoneze cu Uniunea Sud-Africană şi După cum relatează presa ar- asemenea acţiuni antiamerica-
— 'se îngrijesc ca oraşul lor frumos. Şcoala va funcţiona de apartheid a guvernului sud- discriminarea rasială. Rhodesia de sud să formeze un ne ale studenţilor.
să strălucească de curăţenie, Intr-o clădire modernă, al. african. 20 de delegaţii mai ur bloc din conducerea căruia să
să fie scăldat in verdeaţă. cărui schelet se construieş mează. să-şi spună punctul lor In şedinţa din dimineaţa de fie excluşi negrii. In acelaşi 0 culegere de calomnii josnice la adresa Cubei
te în întregime din beton ar de vedere. 4 aprilie a Comitetului Politic timp, legiunea străină a lui
Lucrările de construcţie mat. Toate atelierele vor fi Special, din partea delegaţiei Chombe, este compusă în cea NEW YORK 5 (Agerpres). — In broşură se afirmă că ac
continuă. Fină la sfîrşttul îndreptate spre noră, Intru- După cum s-a anunţat, 25 de R.P. Romîne a luat cuvintul mai mare parte din mercenari TASS transmite: Guvernul tuala situaţie din Cuba ar „crea
cincinalului, aici urmează să cît lumina nordică este cea ţări africane au remis Comi Cornel Bogdan. proveniţi din Uniunea Sud- S.U.A. a dat publicităţii o bro un pericol grav şi direct pen
se construiască încă 3.000 de mai prielnică pentru artiş tetului Politic Special un pro Africană. Delegatul romin a şură specială in legătură cu a- tru emisfera occidentală şi
apartamente. De pe acum a tii plastici. Porţiuni din pe iect de rezoluţie care condam In cuvîntarea sa, reprezentan arătat că guvernul sud-african titudinea Statelor Unite faţă de pentru întregul sistem inter-*
fost pusă temelia unui nou rete, lambriuri, balustrade, nă politica de apartheid şi re tul R.P. Romîne a declarat: se simte încurajat de sprijinul Cuba, care urmează să fie edi american“. Ea conţine calom
teatru cu o capacitate ăe 815 vor fi împodobite cu încrus comandă tuturor statelor ru Guvernul Uniunii Sud-Africane politic şi economic primit din tată într-un mare tiraj in lim nii la adresa guvernului revolu
locuri şi proiectanţii s-au taţii de sticlă spongioasă, perea relaţiilor diplomatice eu nu se mulţumeşte numai cu în partea cercurilor monopoliste bile spaniolă şi portugheză şi ţionar al Cubei precum şl ce
îngrijit ca tn acest palat al panourile ferestrelor faţadei Uniunea Sud-Africană, boico fiinţarea unui sistem colonial occidentale. difuzată în toate ţările Ame- rerea ca guvernul cuban „să
culturii, iluminatul, încălzi vor fi executate din sticlă tarea mărfurilor şi comerţului în cadrul graniţelor şale. El în ricii Latine. Broşura este dată rupă relaţiile cu mişcarea co
rea şi ventilaţia să cores albă şt colorată cu această ţară, precum şi în cearcă să prezinte politica sa Vorbitorul a subliniat că Re publicităţii de Departamentul munistă internaţională“. Auto
pundă ultimului cuvînt al treruperea legăturilor navale rasistă ca un model pentru de Stat. Dar, după cum scrie rii broşurii exprimă „hotărîrea
şi aeriene. Proiectul de rezolu publica Populară Romînă spri corespondentul ziarului „New fermă“ de a acorda „viitoare
ţie cere Consiliului de Secu alte noi state africane, pledînd York Times“, ea a fost scrisă lor guverne democratice“ din
ritate să aibă în vedere aceste jină poziţia ţărilor oare au sub conducerea directă a Ca Cuba „un sprijin multilateral şi
recomandări. Comitetul a fost deschis pentru necesitatea unei sei Albe. activ“.
sesizat si de un alt proiect de cerut măsuri energice împotri
polit de supremaţie a albi
va politicii rasiste a guvernu
lor In Kenya, Federaţia Rho-
lui Uniunii Sud-Ăfricane.
deslei si Nyassialandului si în
Redacţia şl administraţia ziarului: otr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar con torm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr, 253.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poli graiicâ „1 Mal“ - Leva.