Page 26 - 1961-04

nap. 2
Calitatea lucrărilor agricole —
principala noastră preocupare
Staţiunilor de maşini şi tractoare Ie
revin sarcini deosebit de importante în
lupta pentru întărirea şl dezvoltarea
continuă a sectorului socialist al agri­
culturii.
In anul care a trecut, colectivul nos­
tru de muncă s-a străduit să acorde un
ajutor cît mai substanţial unităţilor
deservite. Ţinînd seama de impor­
tanţa pe care o are calitatea lucrărilor
efectuate de S.M.T. pentru întărirea
unităţilor deservite şi pentru creşterea
influenţei lor în rîndul ţăranilor mun­
citori, mecanizatorii noştri au luptat
nu numai pentru folosirea întregii ca­
pacităţi de lucru a tractoarelor şi
maşinilor agricole, ci şi pentru execu­
tarea unor lucrări de calitate
Cu tot ritmul intens in care am fost
nevoiţi să lucrăm în primăvara anu­
lui trecut, din cauza timpului întîr-
ziat şi a condiţiilor de climă oarecum
nefavorabile, tractoriştii noştri au
acordat o atenţie deosebită calităţii
lucrărilor efectuate în cele 17 gospo­
dării colective şi 24 întovărăşiri agri­
cole de pe cuprinsul raionului Alba.
Agronomii de sector au stat perma­
nent pe teren în mijlocul tractoriştilor,
ajutlndu-i şi îndrnmîndu-1 în muncă şi
veghind în acelaşi timp la buna cali­
tate a lucrărilor executate. Atunci cînd
s-a observat că unii tractorişti uită de
acest lucru, el au fost ajutaţi să înţe­
leagă că întregul colectiv al staţiunii
noastre nu poate tolera asemenea lip­
suri. Cînd s-a constatat, de pildă, că
tractoristul Tibori Ioan. iucrînd la gos­
podăria colectivă din Oiejdea a execu­
tat pe o jumătate de hectar o arătură
superficială, cu greşuri la coame, el a
fost obligat să refacă lucrarea In con­
tul lui, iar atitudinea sa ţaţă de
A lfe la iă rltii! —
© îndeletnicire plăcută
şl peptabslă
(Sondiţiile climaterice şi Hora regiu­
nii noastre sînt deosebit de favorabile
dezvoltării apiculturii, in satele regiu­
nii există suprafeţe întinse cu plante a
căror flori produc nectar, lunci şi rî-
uri străjuite de sălcii, livezi, culturi de
leguminoase, de nutreţ şi tloarea-soa-
relui, păduri cu tei şl plantaţii de sal-
cîm, smeurişuri şi tîneţe naturale în
munţi, ori pe malurile rîurilor şi a
văilor etc. Toate acestea crează posi­
bilităţi din cele mai largi pentru ex­
tinderea apiculturii — o ramură de
producţie rentabilă. Posibilităţi de dez­
voltare a apiculturii există şl în oraşe.
Parcurile cu flori şi arbuşti meliferi,
pornii roditori din majoritatea curţi­
lor, apoi salcîinii, teii, oţetarii şi plan­ existente. Un alt sprijin preţios din
taţiile de pe marginea străzilor, pre­
cum şi plantele agricole semănate la
marginea oraşelor sînt un bogat izvor
de nectar — hrana cea mai de preţ a
albinelor.
îngrijirea familiilor de albine este
plăcută şi recreativă solicitînd toto­
dată foarte puţin timp, efort sau chel­
tuieli. O poate practica orice muncitor,
funcţionar sau intelectual care, conco­
mitent, munceşte şi în producţie,
0 t despre produsul obţinut de la
albine — mierea — aceasta, prin sub­
stanţele pe care le conţine, este un
aliment preţios. Ea măreşte pofta de
mîncare, ajută la sporirea greutăţii
corpului, contribuind în mare i mă­
sură la o stare sănătoasă a organis­
mului. Pentru copii ea este recoman­
dată întrudt îi ajută la creştere. Ceara,
cel. de-al doilea produs, al albinelor,
este folosită în multe ramuri ale in­
dustriei,
Pe de altă parte, albinele au rolul
cel mai hotărîtor In polenizarea plan­
telor care, cu ajutorul insectelor, leagă
rod.
(Su toate acestea, reglţnurile bur-
Din nou despre productivitate
muncă a fost criticată In cadrul unei
consfătuiri de producţie la care au luat
parte toţi tractoriştii din brigadă.
Credem că merită subliniat şi fap­
tul că atît conducerea staţiunii, cit şi
tractoriştii noştri, îndrumaţi de agro­
nomii de sector, au căutat ca lucră­
rile să fie executate în mod diferen­
ţiat, ţinîndu-se seama de condiţiile
specifice locale.
In cadrul sfatului S.M.T. ţinut cu
cîtva timp în urmă, colectiviştii din
Miceşti, Mihalţ şi Teiuş au adus mul­
ţumiri tractoriştilor noştri pentru ca­
litatea lucrărilor executate. Alte gos­
podării au făcut acest lucru pe calea
scrisului, iar cele din Cistei şi Ber-
ghin, ca semn al aprecierii lucrărilor
executate de tractoriştii care le-au de­
servit, i-au premiat pe aceştia cu în­
semnate sume de bani.
Rezultatele strădaniei mecanizatori­
lor noştri de a respecta indicii calita­
tivi, nu au întîrziat să se arate. Des­
pre ele vorbesc producţiile sporite la
hectar pe care ie-au dobîndit colecti­
viştii şi întovârâşiţii din raionul Alba.
Astfel, colectiviştii din Miceşti au
strîns o recoltă medie de peste 2.100
kg. grîu şi 3.200 kg. porumb Ia ha.,
cei din Mihalţ circa 1.700 kg. grlu şi
3.100 kg. porumb, cei din Benic 2.100
kg. urîu şi peste 3.000 kg. porumb la
ha., etc.
In faţa tractoriştilor noştri stau anul din unităţile deservite de mecaniza­
acesta sarcini şi mai mari. In lumina
Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la
principalele criterii de organizare a în­
trecerii socialiste în cinstea aniversării 5.000 de hantri fără ca cineva să obiec­
partidului, toţi mecanizatorii staţiunii
noastre s-au angajat să deplină efor­
turi sporite pentru a depăşi
planul anual de producţie. să
realizeze economii la carburanţi iu-
ghezo-moşlereşti n-au sprijinit deloc
dezvoitarea acestei ramuri rentabile
agriculturii.
In trecut apicultura era o îndelet­
nicire a unei minorităţi a populaţiei,
iar metodele de lucru erau conside­
rate de mulţi apicultori drept „secret
profesional". Datele statistice arată că
in anul 1948 peste 33 la sută din nu­
mărul total de stupi recenzaţi erau pri­
mitivi, iar din cei sistematici majori­
tatea erau nccorespun?âtori.
Astăzi, statul nostru acordă credite şi
sprijin tehnic unităţilor pentru înfiin­
ţarea de noi stupini şi extinderea celor
partea statului a tost dat. prin scuti
rea stupilor de impozite, aproviziona­
rea cu inventar necesar (stupi, unelte,
faguri), prin crecarea de condiţii pen
tru valorificarea avantajoasă a produ­
selor apicole, etc.
Datorită acestor măsuri, menite să
stimuleze dezvoltarea apiculturii, nu­
mărul de familii de albine şi producţia
medie de miere au crescut an de an, re­
zultatele cele mai bune obţinîndu-se în
deosebi în unităţile ce aparţin secto­
rului socialist al agriculturii. La gos­
podăria agricolă colectivă din Apoldul de
Sus, raionul Sebeş, de pildă, prin aplica­
rea stupăritului pastoral, s-a obţinut o
producţie de 69 kg. miere de la fie-'
care familie de albine, într-un sin­
gur sezon, iar de la "un stup o produc­
ţie record de 166 kg. miere.
Unităţile din sectorul socialist al
agriculturii, care acordă o atenţie deo­
sebită sectorului apicol, îngrijirii
atente a familiilor de albine şi care
folosesc în practica apicolă metode
înaintate, obţin de la albine, an de an,
venituri tot mai mari, venituri care
contribuie la întărirea lor din punct de
vedere economic, la ridicarea bunăstă­
rii colectiviştilor.
GH. CIURLEA
brefianţi şi piese de schimb in valoare
de 450-000 lei, să reducă preţul de
cost al fiecărui hectar de arătură nor­
mală cu un leu şi să execute numai
lucrări de calitate.
Lupta pentru înfăptuirea acestor an­
gajamente a devenit din primele zile
prielnice lucrărilor agricole de primă­
vară, obiectivul nr. t. Tractoriştii noş­
tri, care se află de mult timp în te­
ren la gospodăriile colective sau la în­
tovărăşirile agricole cu care s-a con­
tractat. dau bătălia, muncind zi şi
noapte, pentru a termina însămînţările
din epoca l-a şi pentru urgentarea
arăturilor destinate celorlalte culturi.
Deşi au de realizat în primăvara aces­
tui an un volum de lucrări cu aproape
4.000 hantri mai mare decît în anul tural a prezentat cîntece de masă, pre:
frecut, niciunu! din tractorişti nu ne­ lucrări de folclor şl cîntece revoluţio­
glijează cea mai de seamă problemă nare.
— calitatea lucrărilor executate. Acest
lucru este dovedit. Rină în prezent, chestra de muzică populară şi soliştii
deşi s-au executat aproape jumătate vocali Maria Cătană, Tenzi Popa, Dra-
din lucrările agricole prevăzute pen­ gomir Soica şi Lucia Tudoran.
tru campania de primăvară, nici una
torii staţiunii noastre n-au respins la
recepţie vreo lucrare. Şi nu-i deloc lip­
sit de importanţă să execuţi aproape
teze asupra calităţii lucrărilor. Deviza
tuturor tractoriştilor noştri este însă
„Numai lucrări de calitate". Hotărîrea
cu care muncesc ei, rezultatele bune pe.
care le-au obţinut pînă acum, sînt o
chezăşie că această deviză va fi res­
pectată întocmai.
In viitoarele campanii agricole noi
avem de executat un volum sporit de
lucrări (pe întregul an cu 19.800 han­
tri mai mult decît în (960). Aplicînd
însă în practică măsurile tehnico-or-
ganizatorice stabilite din vreme, folo­
sind maşinile şi tractoarele la întreaga
lor capacitate, organizînd atunci cînd
este cazul munca tractoriştilor în două
schimburi şi neslăbind nici o clipă
grija pentru calitatea lucrărilor exe­
cutate, sintem convinşi că vom reuşi
să obţinem realizări şi mai de seamă
decît în anul trecut, cînd ne-arn înde­
plinit planul în proporţie de 107,7 la
sută.
NJCOLAF. TEODORESCU
agronom dispecer al Ş.M.T.
Alba iulia
De
lacorespondenţii teriale vin în sprijinul p r e ş u ­
voluntari
ţ o Antrenaţi în întrecerea socia-
) listă pe profesii, muncitorii de la
s secţia maşini-unelte a U. M. Gu-
{ gir, şi-au realizat sarcinile de plan
( pe trim. 1., cu 3 zile mai devreme.
(, In acelaşi timp ei au dat numai
<( produse de bună calitate. (TEQ-
^ DOR JOSAN, inginer).
/ o Intîmplnînd cea de-a 40-a a-
i> niversare a partidului, muncitorii de
< la Fiotaţia de minereuri din Zam,
< raionul Ilia, s-au angajat să-şi rea-
/ lizeze sarcinile de plan înainte de
termenul stabilit.
Astfel, planul de producţie pe
luna martie a fost depăşit, dîndu-se în
acelaşi timp numai produse de ca­
litate, Succesele obţinute se dato-
resc unei mai bune organizări a
procesului de producţie şi a însu­
fleţirii cu care munceşte întregul
colectiv de aici (G. IULIAN, mun­
citor).
® Colectivul de turnători de Ia
1.1.L. „I. G. Frirnu" Orâştie, ob­ tării minere din Petrila, au preluat
ţine succese frumoase în producţie. un abataj pentru exploatare. In a-
Planul de piese turnate în trimes­ cest fel, eî şi-au asigurat toate
trul I a.c., a fost realizat cu 20 condiţiile ca la examenele de prac­
de zile mai devreme, ele fiind de tică să obţină calificarea de mi­
o calitate superioară, in acest fel neri. Pentru ca rezultatele obţinu­
turnătorii aduc o contribuţie, de te în muncă să fie cît mai bune,
seamă la realizarea produselor de
} uz casnic care sînt mult solicitate
> de populaţie. (D. STOIGA, mun-
< citor).
/V-'S/V' *
Dkl MUL SOCIALISM! LUI
S e a ră
c u ltu ra lă
La căminul cultural „Nicolae Băl-
eescu“ din lila a avut loc zilele tre­
cute o interesantă seară culturală.
La început a fost prezentat un „jur­
nal vorbit“, în cadrul căruia au fost
expuse noutăţi din diferite d,orrienIi ale
ştiinţei.
Apoi, după ce dr. Denis Ieremia a
prezentat o scurtă intormare asupra
principalelor evenimente interne şi in­
ternaţionale, profesorul Avram Şoca a
vorbit despre cucerirea Cosmosului de
oamenii de ştiinţă sovietici.
Interesantă a fost expunerea urmă­
toare tăcută de dr, Valeriu Stinghe,
privind chirurgia inijraii, precum şi cea
privind combaterea buruienilor, prezen­
tată de şeful secţiei agricole raionale,
ing. Ioan Albu.
In continuare, corul căminului cul­
Un deosebit succes l-a obţinut or­
SILVIU CERCEA
corespondent
La C. S. H.
Programul stafiei de radioamplificare
trebuie Îmbunătăţit!
Staţia de radioamplificare a
Combinatului Siderurgic Hune­
doara transmitea, pînă nu de
mult, emisiuni locale intere­
sante, cuprinzînd cele mai noi
ştiri de producţie din combinat,
materiale de propagandă tehnică
şi articole critice sau satirice,
care contribuiau la îmbunătă­
ţirea muncii în secţiile vizate.
Emisiunile erau redactate în­
tr-un stil atrăgător şi cuprin­
deau genuri variate, ca repor­
taje, portrete de muncitori frjn-
taşi, interviuri, convorbiri, ma­
teriale de analiză, informaţii
•etc. Au fost susţinute rubricile
„Viaţa de partid“, „Tribuna
fruntaşilor“, „Tribuna inovato­
rului“, „Oameni şi iniţiative”, tori, care sînt în general tova­
secţiile combinatului- Aceste ma­
lui de producţie şi este bine să se
o Membrii cooperativei meşteşu­
găreşti „Retezatul“ din Haţeg, au
reuşit să-şi realizeze sarcinile de
plan pe trimestrul I a.c. la toţi in­
dicii principali. Pianul producţiei
globale s-a realizat în proporţie de
110,72 la sută la ramura industria­
lă şi în proporţie de 100,91 la sută
la ramura neindustrială. De ase­
menea, la producţia marfă planul
a fost îndeplinit în proporţie de 109 ^
Ia sută. Secţiile cojocărie, foto 1, '
tinichigerie, compactorie, reparaţii
radio, cureiărie, confecţii bărbaţi I
şi cizmărie, au obţinut cele
tnai frumoase realizări. (NIGU
SBUCHEA, economist-planificator).
• De curînd, grupul de studenţi
din anul I de la Institutul de mine
din Petroşani care fac practică la
exploatarea minieră din Petrila, au
executat din proprie iniţiativă o lu­
crare minieră (Crossing) realizînd
o economie de 22.000 lei. Studen­
ţii, cu sprijinul conducerii Exploa­
ei au chemat la întrecere pe stu­
denţii care fac practică la minele
din Vulcan şi Lupeni. (V1RGTL
LAZAR, student).
Bine as* SI dacă...
...I.G.O. din Alba Iulia, s-ar
interesa mai îndeaproape de
buna aprovizionare cu apă po­
tabilă a populaţiei din oraş.
Deseori, populaţia din Alba Iu­
lia rămîne neaprovizionată cu
apă din lipsa de interes ce-o
manifestă -tovarăşii de la T.G.O.
IOAN ŞTEFANESCU
corespondent
...La magazinele alimentare
din Cugir s-ar aduce şi ape mi­
nerale de Buziaş, Borsec, Bi-
borţeni şi altele. Acestea sînt
mult solicitate de consumatori,
dar, nu se găsesc de vînzare în
magazinele amintite.
TRAIAN TRIC
corespondent la care a participat întregul co­
...Gonsiliul de conducere al Asocia­
ţiei sportive „Dinamo“ din Barza, ar
manifesta mai mult interes faţă de
iubitorii sportului cu popicele, şi ar
pune la dispoziţia lor popicăria din
Gurabarza.
De aproape un an de zile, popicăria
a fost iransformată în depozit de mo­
bilier.
ZATOSCH1L OSVALD
corespondent
S
n r . mv uz)
FILMUL ZIL E I i
99 Q lu aieaa iaAm iâ f-
L Intre 6 şi 9 a- tractiv şi variat. lorat al actorilor
t Entuziasmul aces­ Liliana. Tomescu.
prtlie, pe ecranul tora se loveşte in­ Nae Roman,- V. 1
l cînem olografului să de piedici în Tomazlan, Crlstea
t alegerea reperto­ Avram, Ştefan Tă- 1
„ Filimon Sirbu “ riului, dar efortu­ pălagu, Geo Bar-
tt clin Deva rulează rile de-a le găsi ton, irina Petres- 1
l izvorul şi de-a le 1
L filmul „Nu vreau înlătura, declan­ cu. Maria Dumi-
şează un lanţ 1de 1
t să mă însor". Sa­ situaţii încurcate, trache. Maria Vo­
pline de haz. ]
„Pe teme cetăţeneşti“ „De l vuroasa comedie luntara,, imprimă )"
vorbă cu prietena mea“, etc. Ecranizarea preo­
t cupărilor unui co­ spectacolului o no­ i
In ultimul timp însă calitatea t este o realizare a
emisiunilor locale lasă de dorit, lectiv artistic în­ tă de optimism. ]
deşi responsabilă a comitetului (. studioului cinema­ 1
de redacţie este tot tovarăşa Ma­ t zestrat, în care Imaginile clare a-
ria Stoica. O inexplicabilă delă­ t tografic ,, Bucu­ le lui Georgc Cer­ 1
sare s-a cuibărit în acest birou răzbate clar ati­
redacţional. Rubricile nu mai L reşti" in regla lui "1i
sînt susţinute decît sporadic, la tudinea omului ăc 1
intimplare, munca nu este pla­ t Manole Marcus,
nificată, iar despre varietatea tip nou faţă de 1
genurilor nu se mai poate vorbi. t
Emisiunile se bazează pe scurte t după scenariul lui interesele colecti­ 1
ştiri redactate de multe ori în­
vităţii prin par- 1
soana ing. Preda, ]
t Simion Macovsi. fac din comedia nea şi Sandu Ln- ]
l
i Muzica aparţine „Nu vreau să mă torsureanu av re­ 1
însor“ un specta­
t compozitorilor Ge- col tineresc, in ­ dat cu măiestrie 1
structiv. Jocul co­
l lu Solomonescu şi artistică profilul
t
t Edmond Deda. elegant nl fabricii
l Acţiunea filrnu- „Taxion". Muzica
1
(, lui se desfăşoa-
vioaie. adecvată
tr-un stil arid, incit nu stîrnese I r? la fabrica „Tex- scaunului, a cu­
interesul ascultătorilor. L lon“ din capitală, cerit. ia fel ca şi
filmul, aprecierile
Un lucru bun care s-a păs­ . unde artiştii ama- spectatorilor.
trat este faptul că se transmit . tori vor să prezin­
materiale redactate de colabora­ te un spectacol a- Z. V.
răşi cu munci de răspundere în
continue transmiterea lor.
Pentru ca munca redacţio­ IssIisIr
nală a staţiei de radioamplifi­
care a C.S.H. să fie la înălţimea In ultimul timp corul clubului mu ncitoresc al Uzinei „Victoria“ Călan
sarcinilor, pentru ca emisiunile şi-a îmbogăţit repertoriul cu noi cîntece închinate partidului, patriei noastre v
staţiei să contribuie mai sub­ libere, vieţii rioi La taza orăşenească al celui de-ai Vl-lea concurs a! for­
stanţial la îmbunătăţirea proce­ maţiilor artistice de amatori, care a av ui loc la Hunedoara, corul a prezen­
sului de producţie, comitetul de tat un program bogat.
partid şi comitetul sindicatului
din C.S.H. trebuie să îndrume şi Fotografia noastră a surprins pe cei (20 artişti amatori interpretînd
să sprijine mai mult munca tova­ unui din cîntecele programului.
răşilor de la staţia de amplifi­
care. De asemenea comitetul de
partid trebuie să orienteze pla­
nul de muncă al staţiei in aşa
fel, incit emisiunile locale să
contribuie cît mai mult la ridi­
carea calităţii producţiei, şi la de­
păşirea planului de producţie.
Avînd in vedere acest lucru ar fi
bine ca şi membrii cercului
tera-r „Flacăra“ din Hunedoara
să ajute colectivului redacţional
să prezinte emisiuni cît mai
atractive.
D. CRICOVEANL
. _ _. bs <a/©0.. __________ _ _
S crierea corectă —problem
r
im por 1
Intre realizările de seamă ale Eeratul susţinut de tov. meroase propuneri. Astfel iova.“
Şcolii de 7 ani din Orăştie pe Mircea Octavian. răşa Cazan Aăaria a propus ca !a
linia îmbunătăţirii procesului clasele I-IV să se introducă zil­
instructiv-educativ, se înscriu şi In cadrul referatelor au fost nic „Minutul de scriere corectă“.
consfătuirile de producţie. Ori­ adîncite cauzele carenţelor în Alţi participanţi la discuţii au
entate asupra unor probleme im­ exprimarea scrisă, evidenţa şi arătat că la clasele V-VI1 se pot.
portante şi împletite armonios cu clasificarea ştiinţifică a diferite­ face scurte dictări cu ocazia ve­
activitatea din comisiile meto­ lor categorii de greşeli în func­ rificării curente a cunoştinţdor.
dice, aceste consfătuiri au dus la ţie de clasă şi nivelul de pre- Unui elev care a răspuns la în­
rezultate bune în pregătirea gătîre, expunînd-u-se totodată trebările orale, i se. poale da să
profesională şi metodică a ca­ metodele şi procedeele de cea scrie fraze sau versuri mai difi­
drelor didactice. mai mare eficienţă, atît pentru cile. La discuţii, numeroşi învă­
înlăturarea greşelilor cil şi pen­ ţători şi profesori au îrupărtăş-'t
Ultima consfătuire de acest tru formarea unui scris corect. din procedeele lor, coiiving.’n-
fel a avut ca temă scrierea co­ du-se astfel că frontul comun in
rectă la elevi. Consfătuirea a In cadru! consfătuirii au fost problema exprimării scrise nu
fost precedată de un timp de demonstrate practic cum se în­ trebuie să rămînă un simplu
pregătire şi studiu. In acest tocmeşte o fişă ortografică sau deziderat teoretic. Această con­
timp, cadrele didactice au asis­ un plan de lecţie privind corec­ sfătuire a luat hotărîrea să se
tat reciproc la ore, s-au ţinut tarea lucrărilor, cum se ţine evi­ olanifice lecţii speciale pe tema
denţa greşelilor făcute, proble­ scrierii corecte, să se analizeze
lecţii deschise la clasele 1—IV ma necesităţii legăturii dintre cu spirit de răspundere nu nu­
analiza gramatical-stilislică şi
şi lecţii model la clasele V—VII, scrierea corectă, importanţa car­ mai tezele, temele curente, ci si
neţelului vocabular ete. Datorită
pregătirii temeinice a acestei caietele de noth e şi in permn-
consfătuiri din partea întregului
lectiv didactic. Problemele date colectiv de învăţători şi profe­ nenţă să se aibă în vedere legă­
sori şi participării active la dis­
spre studiu au tost apoi dez­ tura sfrînsă dintre formă şi cc;n-
cuţii, au ieşit la iveală şi al le
bătute pe larg în referatul „Me­ ţinut
aspecte ale acestei probleme. Cu
tode şi procedee pentru asigura­ Prof. ELENA TlTfOr'
această ocazie s-au făcut nu­
rea unui soris corect, ortografic directoarea Şcolii de 7 ani -
şi caligrafic“ susţinut de tov. Orăştie
prof. Iliescu Doina şi in core-