Page 27 - 1961-04

Ni . 1955
vi :prezentăm ' întreprinderea
"de plante medicinale din Orăştie
întreprinderea Ing. Ml HAI GIJŢĂ
de plante me­
dicinale din Orăş­ director adjunct al întreprinderii
tie este una din
ds plante medicinale — Orăştie
cele 7 întreprinderi de acest
gen din ţară, oare prin colec­
tarea, cultivarea şi prelucrarea
plantelor medicinale contribuie
ia valorificarea acestei bogăţii
a ţării noastre. Mai mult chiar,
întreprinderea noastră este sin­
gura din ţară oare produce ule­
iuri eterice din plante medici­
nale, ulei necesar industriei
farmaceutice, industriei chi­
mice, industriei alimentare
şi cosmetice, surplusul valori-
ficindu-se în condiţii avanta­
joase în străinătate.
Acum 11 ani nici nu se po­
menea de aşa ceva in ţara
noastră, deşi existau toate con­
diţiile pentru a se fabrica ule­
iuri eterice, avind materia pri­
mă suficientă In anii regimu­
lui democrat-popul a.r, plantele
medicinale au dbbîndit impor­
tanta ouvenită. înfiinţîndu-se
înt.reorinderi specializate in co­
lectarea, cultivarea şi valorifi­
carea ne baze ştiinţifice a
acestora.
In cei 11 ani de activitate,
întreprinderea de plante medi­
cinale din Orăştie, a făcut pro­
grese Însemnate. In 1949 Ia
preluarea Cooperativei pe acţi­
uni ..Digitalis“, Centrocoopul.
anmape că nu a avut ce prelua.
Existau numai 5 utilaje înve­
chite pentru prelucrarea plan­
telor medicinale, cu acţiune
manuală, aproape neutilizabile,
iar depozitele erau fără măr­
furi.
întreprinderea g-a dezvoltat
mult fată de trecut. In prezent
pe Ungă colectarea plantelor
medicinale din flora spontană Muncind cu avînt sporit, dlnd
şi cultivarea plantelor, ea dis­ dovadă de iniţiativă şi spirit
pune şi de alte sectoare de ac­ gospodăresc pentru realizarea
tivitate ca. extragerea uleiuri­ angajamentelor lutrie, colectivul
lor eterice din plante medici­ întreprinderii va înscrie noi
nale, prelucrări de plante în succese în activitatea sa de vi­
vederea valorificării, fabricarea itor.
Reuşită fază de concurs
La căminul cultural din co­
muna Brănişca, raionul Ilia, a
avut loc de curînd faza raiona­
lă a celui de-al Vi-lea concurs
al formaţiilor artistice de a-
matori, ia cere au participat
c'hipolo artistice ale căminelor
uiturale din ilia, Buruiene, Ve­
lei şi Şoimuş. In cadrul con­
cursului, formaţia de cor a că­
minului cultural din Iiia a pre­
zentat în repertoriul său, cin-
1'cele „Steagul partidului“,
„Privesc din Doftana“ şi „Foaie
dragă", care au fost frumos in­
terpretate. De asemenea, echi­
pa de dansuri populare a cămi­
nului cultural din Sulighete, a
4 sCHffi „C aap a
La în cepu i de
In munca de zi cu zi a sfa­
turilor populare un sprijin sub-
sfanţial îl pot acorda comisiile
permanente. Formate din depu­
taţi, comisiile permanente au
rolul de a întocmi studii asu­
pra celor mai diferite proble­
me şi a le prezenta comitetu­
lui executiv, care, la rindul său,
are obligaţia să le analizeze şi,
in măsura posibilităţilor, să le
traducă in viaţă. De telul in care
silit antrenate comisiile perma-
p nente în sprijinirea muncii sfa­
turilor populare, depinde rezol­
varea celor mai complexe pro­
bleme de interes local.
După alegerile de deputaţi
de la 5 martie, în prima se­
siune a Sfatului popular al ora­
şului regional Hunedoara s-a
trecut la constituirea comisiilor
permanente. Au fost constituite
un număr de 8 comisii perma­
nente pe probleme agricole, gos­
podărie comunală, industrie lo­
cală, comerţ’ şi cooperaţie, să­
nătate şi prevederi sociale şi
altele.
Experienţa acumulată încă
din anii trecuţi a arătat că or­
ganizarea muncii comisiilor per­
manente stă la baza succesului,
De aceea incă din prima şe­
dinţă, comisiile permanente şi-au
întocmit planuri de muncă în
care şi-au prevăzut acţiuni con­
crete pe care să le studieze şi
asupra cărora să prezinte refe­
rase comitetului executiv. I.a
baza întocmirii planurilor de
muncă al” comisiilor perma­
nente au stat în primul rînd o
parte din propunerile făcute de
alegători cu prilejul întilnirilor
cu deputaţii lor.
Aşa, bunăoară, fn planul său
de activitate, comisia perma­
nentă de gospodărie comunală a
avut în vedere studierea unor
aaggM gawiroj^^
siropului bogat
în vitamina O
din fructe de
măceşe şt fabri­
carea cărbunelui medicinal.
Faţă de coa. 50 tone plante
colectate anual ele fosta coope­
rativă, întreprinderea realizea­
ză anual coa. 2.500 tone plante.
Cit priveşte sectorul culturi­
lor de plante şi aici există un
salt foarte mare faţă de 1949.
Faţă de cele 8 ha. cu produc­
ţie de 10-12 tone anual, în pre­
zent există 800 ha. cu o produc­
ţie medie anuală de 535 tone.
A sporit totodată şi extrage­
rea uleiurilor eterice. Astăzi în­
treprinderea acoperă necesarul
pe piaţa Internă şi livrează
cantităţi apreciabile in străi­
nătate. De menţionat este fap­
tul că, in ceea ce priveşte ca­
litatea uleiurilor, ţara noastră
este apreciată pe piaţa externă.
Dintre uleiurile fabricate
amintim, uleiul de Corlamdru.
Mentha, Foenicul, Chimion,
Brad, Pelin. Muşeţel şi altele.
Pentru urmărirea fabricaţiei
ş! analizei uleiurilor întreprin­
derea dispune do un laborator
bine dotat, în care se pot exe­
cuta toate analizele. Pentru rec­
tificarea uleiurilor s a primit
un rectificator modern. Pentru
extracţia uleiurilor întreprinde­
rea dispune de cazane genera­
toare de abur şi cazane de ex­
tracţie cu o capacitate zilnică
d'e coa. 10 tone plante sau cca.
40 tone seminţe. Tot în cadrul
întreprinderii funcţionează o
secţie de sirop din fructe de
mâcieşe. Producţia zilnică de
sirop este de 400 kg.
Tn viitor întreprinderea noas­
tră se va dezvolta şi mai mult.
delectat spectatorii cu o «suită
de dansuri populare locale in­
terpretate cu mult dinamism şi
vioiciune. Una dintre surprize­
le concursului a constituit-o
prezentarea programului de
cîntece a echipei de fluieraşi şi
a tarafului din satul Boholt. A
mai participat la concurs şi
întreprinderea minieră din Cer-
tej, cu o reuşită formaţie co­
rală şi instrumentală. Progra­
mul! artistic al concursului a
fost viu aplaudat de către cei
300 de participanţi.
V. MURE ŞAN
îndrumător cultura!
probleme ca înfrumuseţarea ora­
şelor şi comunelor, întreţinerea
locuinţelor etc. Astfel, această
comisie permanentă va studia
problema extinderii zonelor
verzi in oraşe şi a procurării de
seminţe pentru flori. De aseme­
nea şi-a prevăzut studierea unor
probleme privind întreţinerea re­
ţelelor electrice, a îmbunătăţirii
transportului in comun mai ales
Din planurile
de muncă ale unor comisii
permanente
in orele de virf, înfiinţării de
cişmele şi arteziene etc.
Probleme deosebit de impor­
tante şi-a prevăzut să studieze şi
comisia permanentă de sănă­
tate şi prevederi sociale. Prin­
tre altele comisia va studia po­
sibilitatea înfiinţării a încă unei
circumscripţii sanitare in ta­
băra D.R.D.M., a unui punct sa­
nitar la Bataga, cit şi a unei bu­
cătării dietetice în oraş. Deose­
bit de importantă este şi pro­
blema studierii înfiinţării unui
cămin de zi la şcoala nr. 3 din
Hunedoara.
Şi comisia permanentă învă-
ţămînt şi cultură şi-a prevă­
zut în planul său de muncă
efectuarea de studii importante.
De pildă, se va studia proble­
ma cuprinderii tuturor elevilor
absolvenţi a patru clase elemen­
tare in clasa V. Totodată se va
urmări felul în care sînt pregă­
tiţi elevii clasei a Vil-a în ve­
derea absolvirii, cit şi a admi­
terii lor in clasa VIII-a. Pen­
tru o mai temeinică studiere a
acestor probleme, membrii comi­
siei permanente au fost reparti­
zaţi pe localităţi.
Producţie multă,, nu
in dauna investiţ#iilor !
Atît în lunile ianuarie şi februarie,
cît şi în martie a. c„ planul lucrărilor exemplificare. In 22 de zile din luna
miniere de investiţii al C. C. V. .1. a
fost depăşit Astfel, in luna ianuarie,
s-a săpat cu 39 m. mai multă galerie,
în februarie cu 98 m., iar in primele
două decade din martie cu 214 m. De
aici, o primă concluzie: in Valea fiu­
lui se acordă atenţia cuvenită lucră­
rilor de deschideri şi pregătiri a noi
locuri de muncă, se asigură — cum se
mai spune — baza succeselor viitoare.
Fruntaşe în acest domeniu de activi­
tate sînt colectivele minelor Uricani
şi Vulcan.
Acest lucru arată pe de altă parte
că conducerile tehnice de la exploată­
rile carbonifere din Valea Jiului dau
dovadă de un dezvoltat spirit gospo­
dăresc. preocupîndu-se paralel cu spo­
rirea şi îmbunătăţirea calităţii cărbu­
nelui, de efectuarea de noi lucrări de
deschideri şi pregătiri.
Din păcate, se manifestă şi unele
aspecte dăunătoare procesului de pro­
ducţie. Şi acest lucru e dovedit de
faptul că in vreme ce planul lucrărilor
de înaintare pe cont de investiţii e
lună de lună depăşit, cel pe cont de
producţie râmîne nerealizat. In luna
martie (două decade) de exemplu, cu
excepţia minei Lupeni, Toate exploată­
rile au depăşit planul lucrărilor de
înaintări pe cont de investiţii ; în a-
ceeaşi perioadă cel al lucrărilor de
înaintări pe cont de producţie a rămas
neîndeplinit la minele Lonea, Petrila,
Aninoasa şi Lupeni.
Ce dovedeşte acest lucru ? Că unele
sectoare productive ale minelor din
Valea Jiului aleargă după succese ime­
diate, că extrag producţie multă în dau­
na lucrărilor de pregătire. Să luăm
Studii importante va între­
prinde şi comisia permanentă
comerţ şi cooperaţie- Printre al­
tele se va studia problema re­
profilării unor magazine care
prin amplasarea lor nu cores­
pund, cit şi îmbunătăţirea apro­
vizionării şi desfacerii mărfu­
rilor.
întocmirea unor studii privind
asigurarea succesului campa- i Probele s-au desfăşurat într-o ma­
nifii de primăvară şi-a prevăzut nieră de întrecere spectaculoasă, lată
şi comisia permanentă agricolă. rezultatele :
Comisia permanentă arhitec­
tură şi sistematizare urmăreşte
probleme legate de îmbunătăţi­ Concurenţii din Braşov au dominat
rea construcţiilor de locuinţe
din Hunedoara, Călan şi altele.
Fiecare comisie permanentă a
avut în vedere la întocmirea
planului său de muncă trimes­
trial cele mai arzătoare proble­
me ale economiei locale.
Pentru ducerea la bun sflrşit a
acestor planuri, comisiile per­ Ecaterin3 Kiss (Cluj).
manente de pe lingă Sfatul
popular al oraşului regional Hu­ din cele mai strînse probe. Locul I
nedoara şi-au format active lăr­ a revenit echipei regiunii Braşov cu
gite din tovarăşi cu experienţă timpul de 2 h. 30 min. 30 sec., iar lo­
în diferitele domenii de activi­ cul II echipei regiunii Hunedoara I
tate. Aceste active au fost
atrase la sprijinirea comisiilor
la întocmirea de studii. Este
demn de remarcat faptul că ac­
tivul lărgit a! comisiei perma­
nente de învăţămînt şi cultură a
fost antrenat la întocmirea stu­
diului privind cuprinderea în
clasa a V-a a tuturor absolven­
ţilor clasei a IV-a, studiu ce va
fi terminat la 20 aprilie.
Faptul că în centrul activi­
tăţii lor, comisiile permanente
şi-au pus cele mai principale
probleme ale economiei locale,
ne demonstrează că ele au por­
nit încă de la început hotărite să
contribuie la buna conducere a
treburilor obşteşti.
DRU MUa SOCIALISMULUI
i ^sfsmoxsmawaie!sifaima^^}^K!>vfss^Ks^9!>egmiP!S3sn ^igaii!SJisesa!&ps?mi
de pildă sectorul I Aninoasa pentru
martie, minerii de aici au extras 2.766
tone de cărbune peste plan, iar la lu­
crări de ’•’'Mutare au realizat numai
66 la sută. Exemple de acest fel oferă
şi sectoarele I B, II şi III Lupeni.
Vinovaţi de această stare de iapi
sînt şi inginerii şeii ai exploatărilor,
care urmăresc lucrările de investiţii şi ; in gară la Hunedoara, a
permit asemenea abateri sub ochii lor.
De asemenea, o vină in acest sens o
poartă organizaţiile de partid de la
sectoarele rămase în urmă, care deşi
s-au sesizat de aceste nereguli, n-au
luat măsuri eficace pentru îndreptarea
situaţiei.
E bine că în Valea .ţiului se dă bă­
tălia pentru extragerea unei cantităţi
sporite de cărbune, de o calitate toi
mai bună. Fi necesar insă să se acorde
mai multă atenţie lucrărilor de inves­
tiţii şi pregătiri, cea mai sigură ga­
ranţie a continuei sporiri a produc­
ţiei. E bine să servească tuturor drept
exemplu activitatea minerilor din Un­
eam, care au extras în două decade
din tuna martie mai mult de 5.000
tone cărbune cocsificabil peste plan,
cu un conţinut de cenuşă sub cel pla­
nificai, şi care au depăşit planul lu­
crărilor de înaintări pe cont de pro-
ducţie cu peste 40 Ia sută, iar al
lucrărilor pe cont de investiţii cu a-
proape 40 la sută.
N. A.
Deşi zilele de primăvară sînt tot cu timpul de 2 h. 34 min. 11 sec.
mai călduroase, mantia albă de ză­
padă nu a părăsit încă munţii. La locuri au revenit echipelor reprezen
Pa ringul, de pildă, sîmbătâ şi dumi­
nică s-au desfăşurat întrecerile de
schi din cadrul „Gupei Parîngul“.
Competiţia a fost organizată de Con­
siliul regional U.C.F.S. cu sprijinul
comisiei orăşeneşti de schi Petroşani.
Gu acest concurs, „Cupa Parîngul“
se află la cea de-a 8-a ediţie. La star­ Găvenea, Viorica Babeş şi Ana Ba-
tul întrecerilor s au prezentat schiori
din regiunile Braşov, Cluj şi Hune­
doara.
ZIUA l- a : Slalom special seniori:
proba. 1. loan Letcă (Braşov) 2. lo-
siî Lovasz (Sluj), 3. Eugen Şandru
(Braşov).
Slalorn special fete: Primul loc a
revenit concurentei Helga Czoppelt
(Braşov) care a cîştigat detaşat, so­
sind la capătul probei într-un timp cu
mult mai scurt decît a doua clasată,
Ştafeta 4x10 ktn. seniori: a fost una
V o le i
Terenul şcolii pedagogice din
Deva a găzduit duminică dimi­
neaţa întîlnirea amicală de vo­
lei între echipele Corvinu! din
Popice
Zilele trecute la Lupeni, pe
arena de popice a asociaţiei
Viscoza, a avut loc o spectacu­
loasă întrecere feminină. Echi­
pa Viscoza Lupeni a întilnit în­
tr-un meci amical echipa Olim­
pia Reşiţa. întrecerea s-a dis­
putat la proba 100 bile mixte,
»t fvos y&;8
[ pesiiiis seimen
i Zilele trecute, la l. M.
i Ghelar a fost pus în funct-
[ ţiune un nou compresor
' de tip „Reşiţa“ de 45 m.c.
f Tot pentru LUI. Ghelar,
; sosit de curînd un alt
; compresor de 15 m.c.. iar
' cu citeva sile in urmă. de
¦ la uzinele. ..Unio“ Satu
• "¦re. au sosit 3 colivii de
f extracţie.
f Qrr i¦n munca
pafrioHc ă
[ in ultimele două săptă-
• mini, muncitorii de la fa-
• brica de nasturi a I.I.L.
i „1 Mai“ Deva, au prestat
peste 5G0 ore muncă pa-
1 triotică. In acest tim p ei
tf au muncit la transporta- j
f rea şi depozitarea a 6.500
ţ kg. scoici, de pe rampa
f staţiei C.F.R. Deva la fa- 3
i. brică. Cu această ocazie i
j’ s-a adus întreprinderii o
. economie de peste 1.300
f lei.
L Se evidenţiază tovarăşii
[ Sturek Iosif. Laurian Lu-
j" peanu, Elena Grisler, Ele-
(’ na Clrcu, Aurelia Stanciu
t şi alţii.
1- LIViA /VUHĂLŢAN
f1 muncitoare
P arîn g ţu i
Ştafeta 3x3 km. fete: Primele două
lative ale regiunilor Braşov şi Hune­
doara.
ZIUA a Il-a. 5 km. fond fete:
Mai bine pregătite, concurentele din
Braşov au dominat proba cucerind
primele trei locuri, în ordinea : Maria
rabaş.
12 km. fond seniori: Şi această pro­
bă a fost dominată de schiorii braşo
veni, care au dat dovadă de o bună
pregătire. Pe primele trei locuri an.
sosit braşovenii Gh. Oprea, loan
Ghitu şi Ion Stoican.
Slalom uriaş fete: Pe primul loc
s-a clasat Helga Czoppelt (Braşov)
iar pe locul doi Ecaterina Kiss (Cluj).
Slalom uriaş seniori: Cele mai bune
performanţe de. timp le-au realizat Eu­
gen Şandru (Braşov), foan Letcă
(Braşov) şi Iosif Lovasz (Cluj).
In clasamentul general, cel mai bun
punctaj l-au realizat concurenţii din
Braşov. Astfel ei au cîştigat „Gupa
Parîngul“ la schi.
Iată clasamentul general : I. regi
unea Braşov cu 77 puncte : 2. regiu­
nea Hunedoara cu 139 puncte; 3 re­
giunea Cluj cu 168 puncte.
$. BALOIU
corespondent
localitate şi Dinamo Brad. Oas­
peţii au învins cu scorul de
3-2. întîlnirea a fost insă slabă
din punct de vedere tehnic.
fiecare echipă fiind formată
din 7 jucătoare.
Gazdele au reuşit să-şi adju­
dece victoria doborînd 2.099
lemne, faţă de 1.847 lemne do-
borîte de echipa reşiţeană.
B. STAI CU
corespondent
nau 3
pCTHHPffl
BIN PROGRAMUL
8 APRILIE 1961
PRţOGRAMUL I : 6,10 Cîntece şl PROGRAMUL II: 14,08 Cîntece şi
jocuri populare ; 7,30 Statul medicului:
importanţa glucidelor şi lipidelor în jocuri populare romîneşti; 15*,00 Muzică
alimentaţie; 8,00 Din presa de astăzi;
9,30 Jocuri populare romîneştu; 10,30 populară din ţări socialiste; 16,30
Muzică uşoară; 12,20 Album sportiv; Muzică populară rominească; 17,30
13,05 Concert de prînz; 14,00 Frag­ Carnet de reporter; 18,05 Vreau să
mente din operetele lui Johann Strauss; ştiu (reluare); 19,30 Pe teme interna­
15,10 Muzică sijrntonicâ de compozitori ţionale; 20,20 Noapte bună, copii: „Lâu-
romîni; 15,45 Actualitatea literară în dăreaţa“ : de Eugen Petrescu; 20,30
ziarele şi revistele noastre; 16,15 Vor­ Muzică de dans) 21,30 Moşneni poe­
beşte Moscova !; 17,15 Muzică uşoară; tic : Wiliam Shakespeare; 21,35 Mic
17,45 Ştiinţa în slujba păcii; 19,05 concert de muzică populară; 22,00
Scrisori din ţară ; 19,15 Estrada melo­ Muzică de dans.
diilor; 20,00 Muzică de dans; 21,15
Album artistic; 23,15 Sonate pentru BULETINE DE ŞTIRI: 5,(10; 6.00;
vioară şi pian de Beethoven. 7,00; 11,00; 13,00; 15,U0; 17,00; 19.00;
22,00; 23,52 (programul I); 14,00;
16,00; 18,00; 20,00; 21,00; 23,00 (pro.
gramul II).
3 iy & e c ito L c o ie *
MHraimie!
nnppr
J 8 APRILIE 1961
1
3
3
3 DEVA : Nu vreau să mă În­ Frumoasa aventură: ALBA IU
so r; HUNEDOARA: Muntele; LIA : !vanna ; Rosemarie ; LO
3AI PETROŞANI: Steaua tăcerii; NEA: Normandie Niernen ; TE
IUŞ : Darcleé; HAŢEG: Culi­
3 m i m m rm & m m sele varieteului : BRAD : Soldaţi
fără uniformă ; SIMERIA: Ma
PENTRU 24 ORE ma India ; SEBEŞ : Eugénie
Grandet ; ORĂŞTIE : Nu vreau
Vreme caldă, relativ frumoa­ să mă însor ; Rămii cu noi ;
să, cu cerul puţin noros în [LIA: Hanul din Spessart ;
cursul zilei. Temperatura staţio­ ZLATNA : Mexicul cintă ; A-
nară ; ziua între 10 şi 24 grade, BOLDUL DE SUS : Blană de
iar noaptea între 3 şi 0 grade. vizon.
Vînt potrivit cu intensificări din
sectorul sud. PAVOAZAREA CAPSTALEî
)
]
3
3
3
3
PENTRU URMĂTOARELE Strada 30 Decembrie nr, 44,
3 TREI ZILE raionul Tudor Vladirnirescu te­
3
Vremea devine schimbătoare, lefon 15.04.29-13.35.15
3 cu temperatura variabilă.
3
EXECUTA:
I. Decoraţiuni şi amenajări de:
— cluburi
— cămine culturale
— case de cultură
— săli spectacole
ANUN Ţ
O.C.L.. COMERŢ MIXT 2. Aparate şi instalaţii pentru scenă.
3. Materiale pentru pavoazări (dra­
At.BA IUI.IA
pele, flamuri, portrete, lozinci).
anunţă consumatorii că
SSesiaurariful „Dacia" 4. I.ozinci, firme şi reclame lumi­
ii renovat noase cu neon sau becuri.
-i şi înzestrat cu mobilier nou, 5. Lucrări de pictură pe orice ma­
3 SERVEŞTE ZII.NIC: teriale (firme, table, panouri, cu reguli
de prevenirea incendiilor, etc.).
J • UN BOGAT SORTIMENT DE
6. Lucrări de Metalografie (etichete
PREPARATE CUI INARF. imprimate sau gravate pe metal).
o SPECIALITĂŢI LA GRAI AR
o VINURI ALESE 7. Abatjoare.
8. Perdele şi draperii.
9. Lucrări de montaje a materiale­
Seara, muzică de dans i lor plaste (ingnelit, dermantinâ, mo­
chetă etc.).
ÎNTREPRINDEREA miniera
BARZA ANGAjEĂZÂ IMEDIAT
100 muncitori calificatUminieri si
•1 *
100 muncitori Recalificaţi.
A
A sigurăm , casarea co’ectivă,
cantină şi salar, conform
normelor republicane.
Ofertele scrise se tor trimite pe adre­
sa întreprinderii miniera Barza — co­
muna Crişcior, raionul grad, regiunea
Hunedoara.
|/V W ' v/ V v'v'V V W ? N/V -¦v- v w
L ANUNŢ l
GOSPODĂRIA 'AGRICOLĂ k
DE STAT ORĂŞTIE {
Angajeaza I
Sil \
w.
Consumaţi cu încredere produsele fabricii
FRUCTUL RQMiNESC
Craiova, Calea Bucureşti nr. 190 !
telefon 12.21) — 35.91
® conserve clin le g u m e ,fo a ie so riim e n fe le
© conserve din carne de porc şi vifă
# conserve din fructe (com poturi, gem uri,
d u lc e fu ri)
@ m uştar la borcane şi putinele
Produsese noastre sînt de hună calitate
şî oreparate prin sterilizare,