Page 28 - 1961-04

nag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1855

DIN R. S. CEHOSLOVACA .-*.^a?r,vit6agisaqg^^ raxraigraraLTgESü^^ irix^K i^4^?^p!^Q 3úS^i:s *

im W M

. . . > :•>.’ ' Í f \ •^ •r«^ }sesssBsemsmsssiEiii^íW!S!SBá^k^cDiiatíítí^

¦' ¦¦¦ĂíULWíU:Ab-i®^jfc'K; iUte'
’:'•"¦¦'¦: • " ¦5; % « « -

. . ' p f ' - r '¦t m

L u sX ' '?-tic

* $$*.' . fiA ţ; >>ii!L* fiifiSV'fii:.Âfi"t*î .... liiip i. |g Expoziţia Rezolvarea paşnică a problemei
<*¦>âJ-L«iS kî.-iV iSfiVÍ.KwkMw*:* v'fií?W *v ¦ realizărilor esGîiimîei nationale e®rag®Ieze necesita plecarea
i >v :4 ll’Î # Â p s ^ i i
• 4 V:: - ,, *ffî „?LsMíM W« im ed iată a co lo n ialiştilo r «fin Coaigg©
'¦¦'¦'y $ ;? #-^Y>fi;:umW, wmm
G ' •.. ' * ? '!;
•; vi R ,'V-V; .: •>¦; ;

'•'s » ; *-;< - •!••*•*¦:
Dezbaterile din Adunarea Generală a O.N.U.||'-K
W EtEK H m .w w w MOSCOVA 6 (Agerpreş). — nate machetele noii clădiri a --
TASS tran sm ite: La 5 aprilie, expoziţiei de construcţii şi unei
NEW YORK 6 (Agerpres). nerale, cerînd retragerea totală în de­ ferinţă" de la lananarive. După ce a

X v •< '# & & Leonid Brejnev, Ekaterina Fur- termocentrale de 2.400 MW., In după-amiaza zilei de Ei aprilie a curs de 21 de zile a personalului mili­ subliniat că guvernul Indiei recunoaşte
ţeva, Nikita Hruşciov, Nikolai proiectate din prefabricate de avut loc o şedinţă plenară a Adunării tar, a consilierilor politici şi a merce­ pe Kasavubu ca preşedinte al Congou-
iafe.:^:;2?IÉÉ';?S r ;i-•W Uk^ W im %:!? Ignatov, Frol Kozlov, Aleksei beton armat. Generale a O.N.U., Ia care a fost con­ narilor Belgiei şi altor ţări. Proiectul iui, Menon a spus totodată că acţiu­

KLOCt'RI DE LOCUINŢE CON STRUITE DUPA METODE MODERNE KosigMn, Otto Kuusinen, Nurit- Conducătorii sovietici au v i­ tinuată discutarea situaţiei din Congo, cuprinde de asemenea o chemare adre­ nile lui Kasavubu sînt ilegale, deoarece

IN NOUL CARTIER DIN MARGINEA ORAŞULUI PRAGA. din Muhitdinov, Dmitri Po- zitat, de asemenea, Muzeul ar­ înainte de deschiderea şedinţei, Secre­ sată tuturor statelor de a face uz de ele slut în contradicţie flagrantă cu

leanski, Viktor Grişin, Piotr hitecturii nise. Aci ei au exa­ tariatul O.N.U. a dat publicităţii un influenţa lor pentru traducerea în viaţă constituţia republicii. Delegatul Indiei

Pospelov şi Ghennadi Voronov minat proiectele de concurs proiect de rezoluţie in această pro­ a acestei rezoluţii. a declarat că rezolvarea paşnică a

Modernizarea producţiei au vizitat Expoziţia realizărilor pentru Expoziţia universală de blemă, pregătit de delegaţiile Birma- Deşi nu era rindul lui, primul Ia şe­ problemei congoleze este cu neputinţă
ia Uzinele din economiei naţionale a U.R.S.S. la Moscova din 1967. niei, Ceylonului, Ghanei, Guineei, In­ dinţa plenară a Adunării Generale a pînă cînd colonialiştii belgieni nu vor
diei, Indoneziei, Irakului, Libiei, Repu­ luat cuvîntul Hammarskjoeld. Vădit fi evacuaţi din ţară. In această ordine
c Principala producţie a uzi­ şină de călire şi cad pe un Ei au examinat proiectele In aceeaşi zi ei au făcut o blicii Mali, Marocului, Nepalului, Ara­ îngrijorat de faptul că-i revine pe de idei el a menţionat proiectul de re­
nelor din Prostejov o formea­ prezentate la concursul pentru vizită la atelierul cunoscutului bici Saudite, Republicii Arabe Unite de-antregu! răspunderea pentru neîn- zoluţie propus de India, împreună cu,
transportor care le duce la un monumentul in memoria lui sculptor Lev Kerbel, unde U şi iugoslaviei. In proiectul de rezolu­ depiinirea hotărlrilor Consiliului de alte state, care fixează un termen de
\ ză arcurile pentru autoturis­ Lenin care va ii înălţat la Mos­ s-a arătat modelul monumen­ ţie se subliniază că, în pofida hotărî- Securitate în problema congoleză, el 2t de zile pentru retragerea personalu­
me, camioane, vagoane de alt cuptor automat. Linia este cova şi pentru un cartier expe­ tului ce va fi ridicat in centrul rilor Consiliului de Securitate, guver­ s-a străduit în fel şi chip să-şi justifice lui militar belgian din Gongo Menon
cale ferată etc. Intrucit, con­ rimental de locuinţe, care se capitalei In memoria lui Karl nul Belgiei nu a îndeplinit pînă în a spus că, împreună cu o serie de alte
form prevederilor planului, in completată de un agregat. va. înălţa în suă-vestul capitalei. Marx. prezent cererea cu privire la retragerea rolul nedemn de complice la agresiu­ delegaţii, delegaţia Indiei elaborează
actualul cincinal producţia de !mediată a trupelor sale din Congo, un alt proiect de rezoluţie care, prin­
arcuri spirale trebuie să creas­ Prin realizarea acestei linii Au lost de asemenea, exami­ 99 • so» ceea ce a dus „la o nouă înrăutăţire nea colonialiştilor împotriva poporului tre altele, va preconiza convocarea
că cu 55 la sută, iar producţia a situaţiei din Congo". congolez. parlamentului congolez şi imediata pu­
de arcuri elicoidale cu 140 s-a putut renunţa la import. ADEN 6 (Agerpres). — Vizi­ indispoziţie, declari,nd că el a nere în libertate a tuturor deţinuţilor
la sută, la uzinele Prostejov ta ministrului engiez al colo­ sosit în Aden numai pentru „a In proiect este relevată de aseme­ Reprezentantul Indiei, Krishna Me- politici.
î s-au luat măsuri care să asi- In prezent se află inl c1/oUn/tOs- t niilor, Maoleod în protectora­ se aclimatiza“ cu situaţia din nea convingerea că „factorul central non, care a rostit o amplă cuvîntare,
\ gure modernizarea producţiei, tul Aden este întâmpinată cu protectorat şi pentru a studia al actualei situaţii serioase din Con­
f x introducerea de noi linii de truc ţie a doua linie pentru c puternice proteste din partea posibilitatea efectuării unei „re­ go îl constituie faptul că, în pofida a scos în evidenţă pericolul de dez­
populaţiei locale. După puter­ forme constituţionale“. In le­ unor rezoluţii repetate ale Organizaţiei
producţie in flux şi aplicarea arcuri elicoidale. nica manifestaţie care s-a des­ gătură cu „aclimatizarea“, mi­ Naţiunilor Unite, în Congo continuă membrare a Congoului, care s-a accen­
automatizării. Agregatele ne­ făşurat în ziua sosirii lui Mac- nistrul coloniilor a evitat să să rămînă personalul militar şi para­ tuat, şi a condamnat aşa-nurnita „con­
cesare vor fi confecţionate in Colectivul uzinelor din leod în protectorat, în favoa­ vorbească despre mişcarea in­ militar, consilieri politici şi mercenari
majoritatea cazurilor in u- rea obţinerii cit mai grabnice surecţională de eliberare naţio­
zină. Prostejov a construit şi o li- ( a independenţei, în toate loca­ nală care se desfăşoară cu o ai Belgiei şi ai altor ţări“. Proiectul
lităţile vizitate de ministrul e n ­ deosebită forţă în Aden.
Dacă in condiţiile vechii nie pentru arcuri spirale. In glez al coloniilor au avut de rezoluţie invită Belgia „să îndepli­

felul acesta ciclul procesului . nească repede şi integra! voinţa Con-

de producţie s-a redus cu trei < sliului de Securitate şi a Adunării Ge­

zile, au scăzut rebuturile, s-n J

îmbunătăţit calitatea arcuri- (

lor, realizîndu-se totodată o <j

economie anuală de peste ţ

400.000 coroane. f

Recent la oţelăriile din

tehnologii, ciclul de producţie Prostejov a fost dată in ex­ ioc manifestaţii anticolonialiste.

a arcurilor elicoidale dura cî- ploatare o nouă linie pentru „Cînd a vizitat localitatea Mi- Cuba protestează împotriva
teva zile, ele trebuind să fie fabricarea arcurilor spirale, kalia din Hadhramaut, anunţă

reparate deoarece se defor­ care este şi mai mecanizată corespondentul agenţiei Reuter, provocărilor americane
mau la prelucrarea la cald, iar decii. prima. Maeleod a primit un memoran­
călit ea necesita multă mun­ In prezent majoritatea tu­ dum în patru puncte în care se

că manuală înir-un mediu di­ turor arcurilor produse de u- cere revizuirea tratatului de HAVANA 6 (Agerpres). — şi două contratorpiloare ameri­
ficil, prin introducerea unei zină sini fabricate pe aceste protecţie cu Anglia, unificarea Ministerul Afacerilor Externe al cane gaia de luptă, care au în­
linii de producţie in flux se linii. Totodată folosirea su­ H.?.clhramaut-ului cu Adenul. Cubei a adresat ambasadorului ceput să se apropie de nava de
realizează un bobinat precis, prafeţei de producţie s-a du­ constituirea de consilii muni - Elveţiei ia Havana, care repre­ pază a Cubei. In faţa acestei
blat cipale şi legislative pe bază de zintă interesele S.U.A. în Cuba, provocări vădite din partea con-
iar 'mobilarea termică este in­ o notă de protest împotriva în­ tratorpiloarelor americane, au­
tegral mecanizată. In anii viitori uzina se va alegeri şi sporirea ajutorului e- călcărilor provocatoare grosola­ torităţile cubane au dat dispo-
dezvolta. Aici se vor construi eonomic“. ne de către avioanele şi navete ziţiuni navei lor de pază să e-
Arcurile se încălzesc înain­ noi hale de producţie, unde se americane a spaţiului aerian şi Iibereze nava „Western Union“.
vor fabrica arcuri circulare, Chiar şi acestor revendicări apelor teritoriale ale Cubei. In
te de călire intr-un cuptor au­ precum şi reţete de armătură. aceeaşi notă se respinge în mod In acest mod, se subliniază
minime, ministrul englez al co­ în nota guvernului Cubei, au
tomat, trec apoi prinţr-o ma­
loniilor le-a ripostai, cu vădită

categoric învinuirea falsă adusă fost zădărnicite încercările con-

Cubei de către guvernul S.U.A. fratorpiloarelor americane de a

Creşte lupta clasei muncitoare francez„CÄ prin intermediul ambasadorului provoca un incident grav care
Elveţiei, în legătură cu inciden­ ar îi putut duce la consecinţe

împotriva exploatării tul care a avut loc la 31 martie neprevăzute.
în apele teritoriale ale Cubei In notă se arată, de aseme­
cu nava americană „Western nea, că acest incident este doar

PARIS 6 (Agerpres). — Zia­ derile comunale şi din spitale Confederaţiei franceze a mun­ Union“ şi se expun amănunţit un caz izolat din numeroasele
rul „l’Humaniie" a publicat sub — de greva celor 100.000 de citorilor creştini, precum şi ale împrejurările în care a avut loc
semnătura lui Jacques Duclos, oameni ai munci•i • e1le1 la socire- „Force Ouvriere“. Oamenii mun­ acest incident. violări grosolane ale suverani­
secretar al C.C. al Partidului tăţile ..F.ledricite de France“ şi cii înţeleg dfn ce în ce mai bine
Comunist Francez, un articol in „Gaz de France“ etc. necesitatea luptei comune îm­ O navă de pază a Cubei a tăţii naţionale a Cubei de către
care se spune printre altele: potriva duşmanului comun şi a- in-erceptat la 31 martie, la două
Actuala situaţie din Franţa do­ Ţelul acestei lupte este obţi­ cest lucru îngreunează acţiuni­ mile de coasta de nord a provin­ avioane şi nave militare ameri­ — Despre un amestec sovietic şi vietnamez în Laos nu ne
vedeşte ascuţirea contradicţiei nerea unei sporiri a salariului le celor care tind să scindeze ciei Oriente. nava americană
de bază a sistemului capitalist în legătură cu scăderea capa­ clasa muncitoare. „Western Union“ si i-a dat in­ cane. In notă sînt enumerate 50 mai crede nimeni... Vom fi nevoiţi să declarăm că acolo au
— a contradicţiei dintre muncă cităţii de cumpărare a oameni­ dicaţii să o urmeze în portul
lor muncii, obţinerea unei re­ asemenea violări care au avut năvălit marţienii !
şi capital. duceri a duratei sâptămînii de
In martie 1961 în întreaga lucru. loc îri perioada dintre 16 februa­ (Desen din „l’Humanité“ ).
rie şi 15 martie şi se sublinia­
tară s-a intensiiicat lupta gre­ Aceste revendicări, subliniază
vistă a oamenilor muncii, sub­ Duclos. arată că oamenii mun­ ză cazul cînd o navă militară j
liniază Jaques Duclos. Acesi cii nu intenţionează să sufere
lucru este dovedit de grevele in­ în mod pasiv intensificarea ex­ Partidul Comunist, scrie în Baracoa pentru cercetări. in americană a deschis focul asu- | le Fr
ginerilor şi tehnicienilor de la ploatării. F.i ştiu că înrăutăţi­ pra unui avion a! Cubei care se
centrul naţional de cercetări rea condiţiilor lor de trai are încheiere Duclos, cere activiş­ timp ce cele două nave se în­ afla în spaţiul aerian al Pro­
ştiinţifice, de lupta pentru satis­ loc concomitent cu creşterea
facerea revendicărilor lor dusă tilor săi ca pretutindeni să fie dreptau spre coastă, au apărut vinciei Oriente. na!
continuă a profilurilor fabuloa­ cei mai energici şi cei mai fi­ Guvernul revoluţionar cuban
de oamenii muncii de la socie­ se ale exploatatorilor. Oamenii deli participanţi la lupta pen­ avioane militare americane care
tatea „Sud Aviation“, de gre­ muncii ştiu, de asemenea, că în tru unitatea de acţiune împo­ au început să se rotească în exprimă protestul său categoric
vele inginerilor şi personalului creşterea scumpetei au un rol triva exploatatorilor capitalişti mod ameninţător în zbor ra­
tehnic de' la serviciile de poştă important uriaşele cheltuieli şi a guvernului care se spri­ împotriva actelor de agresiune PARIS 6 (Agerpres). — In lemen-tele ultracolonialiste care
şi telecomunicaţii din numeroa­ pentru războiul din Algeria şi jină pe aceştia. zant deasupra navei de pază a săvîrşite de navele si avioanele cadrul unei conferinţe de presă, îşi fac tot mai mult de cap,
se oraşe ale Franţei precedate pentru cursa înarmărilor. Cubei. în scurt timp au apărut militare americane în limitele consacrată problemei algeriene, Mendes-France a subliniat că
de puternica ‘grevă a celor frontierelor cubane. care a avut Ioc la 5 aprilie la guvernul trebuie să pună capăt
1.000.000 de funcţionari de stat. Lupta grevistă se desfăşoară - - - p a j ; ------¦---------------------------------------------------------- ----------------------------------- Paris, Pierre Mendes-France, acestei situaţii şi „să apere
lucrători din serviciile de poştă sub semnul unităţii organizaţii­ ---------- 5SS-----------
şi telecomunicaţii, din întreprin­ lor departamentale ale Confe­
deraţiei Generale a Muncii. Puternica m işcare g revistă fost prim-ministru, a subliniat pacea împotriva adepţilor răz-

necesitatea unor tratative ime­ boiului“.

diate şi sincere cu reprezen­ Mendes-France s-a ocupat pe
larg de problema relaţiilor vii­
în ţările A m ericii L atin e VLADIVOSTOK 6 (Agerpres). - tanţii guvernului provizoriu al toare dintre Algeria indepen­
TA5S transmite: Republicii Algeria. Amintind că dentă şi Franţa. El s-a pronun­
MONTEVIDEO 6 (Agerpres). nunţat începerea unei greve de­ fiecare zi de război în Algeria ţat în favoarea promovării de
In aceste zile, in ţările Ameri- oarece conducerea fabricii nu a Una din străzile noului raion de lo­ aduce noi suferinţe, Mendes- către Franţa a unei politici de
cii Latine au icc numeroase ac­ acceptat cererile lor de mărire cuinţe din Vladivostok, atlat în curs France a declarat că guvernul „generozitate şi înţelegere re­
ţiuni revendicative şi greve ale a salariilor şi îmbunătăţirea de. construcţie, va purta numele lui francez trebuie să renunţe la ciprocă“ faţă de Algeria care,
oamenilor muncii in sprijinul ce­ condiţiilor de muncă. Potrivii după părerea Iui, ar avea inte­
rerilor lor de îmbunătăţire a ni­ aceleiaşi agenţii, muncitorii a Patrice Lumumba. manevrele şi declaraţiile care resul ca în aceste condiţii să
velului de trai, împotriva conce­ patru uzine metalurgice din Uru­ menţină legăturile sale tradi­
dierilor şi închideri: uzinelor. guay desfăşoară în prezent ac­ SAUSBIJRY 6 (Agerpres). stârnesc în mod justificat ne­ ţionale cu Franţa.
ţiuni de protest împotriva hotă-
Ca urmare a grevei generale rîrii patronilor de a restringe In Rhodesia de nord a tost creat un încrederea algerienilor şi împie­ Mendes-France a subliniat
a docherilor din Argentina, la activitatea, ceea ce a dus la con­ necesitatea activizării eforturi­
Bis molive sie... huliganism care participă 14.000 de munci­ cedieri de personal. După cum nou partid politic african — Partidul dică tratativele în vederea res­ lor adepţilor restabilirii cit mai
tori, activitatea a 55 de porturi scrie ziarul uruguyan „El Popu­ grabnice a păcii în Algeria.
din ţară, inclusiv Buenos Aires, lar“, situaţia in industria meta­ republicau naţional unit. tabilirii păcii în Algeria. Dacă
este parţial paializată. Greviştii lurgică a ţării se înrăutăţeşte Răspunzi nd la întrebările zia­
cer mărirea salariilor si încheie­ continuu, numeroşi muncitori După cum transmite agenţia France s-a liotărît să se ducă trata­ riştilor, Mendes-France a recu­
rea unui nou contract colectiv fiind concediaţi definitiv sau pe noscut că în Franţa există la­
LONDRA 6 (Agerpres). dali în timp ce cinematograful este de muncă. In acelaşi timp, per­ diferite termene ca urmare a re­ Presse, conducătorul acestui partid, tive, a adăugat el, nu trebuie găre de concentrare pentru
Sub titlul „Tinerilor li s-a interzis deschis“. sonalul societăţii de transporturi stringen! producţiei* participanţii la mişcarea de e-
accesul la cinematograf pe timp de o aeriene „Transcontinental Air- Dixon Konkolo a declarat că partidul subminate în prealabil şansele liberare naţională a Algeriei.
lună“ infiuientul cotidian britanic Martin Ayres a arătat cum s-au con­ way Company“ a încetat lucrul Cu un succes deplin s-a în­ El s-a pronunţat împotriva pro­
„Times“ publică un articol în care se cretizat aceste acţiuni huliganice. „Uşi­ timp de două ore in semn do cheiat greva celor 1.200 munci­ său va lupta pentru ca Rhodesia de !or de succes. iectelor de dezmembrare a te­
arată că la cinematograful Astona, le au fost scoase din balamale, tapise­ protest Împotriva concedierii ile­ tori chilieni de la societatea ritoriului Algeriei, oare urmă­
singurul din Stevenage New Town ria scaunelor tăiată, instalaţiile sani­ gale a unui număr de 11 sala­ „Iquique Nitrate Company“ din nord să devină republică independentă Mendes-France a calificat resc ca Franţa să-şi anexeze
(comitatul Iîertfordsli’re) tinerilor ii tare distruse“. In timpul spectacolelor, provincia Taltal. La 5 aprilie regiunile cele mai bogate ale
s-a interzis vizionarea tilpielor timp a spus el, au tost aprinse artificii şi riaţi ai societăţii muncitorii s-au înapoiat la lu­ în cadrul Commonwealtbului. drept „o provocare inutilă ţării în cazul cînd Algeria va
de o lună. Această măsură subliniază unii spectatori s-au plîns că se aruncă cru după ce, în urma grevei obţine independenţa naţională.
ziarul a fost anunţată de proprietarul în ei cu mucuri de ţigări aprinse. Corespondentul din Mexico care a durat 68 de zile, patronii PRAGA 6 (Agerpres). şi primejdioasă“ încercările Mendes-France a calificat a-
cinematografului, Martin Ayres, pen­ Dacă huliganismul va continua, a de­ au fost siliţi să accepte reven­
tru a şi apăra localul împotriva acte­ clarat Martin Ayres interzicerea poate City al agenţiei Prensa Latina dicările lor de mărire a sala­ După cum anunţa agenţia Ceteka, cercurilor guvernante din Fran­ ceste proiecte drept o „iluzie
lor de huliganism puse la cale de bande f- prelungită timp de ani dc ziie. relatează că 1.600 de muncitori riilor.
de tineri. Ia 5 aprilie a fost seannat la Praga ţa de a opune Frontului Naţional primejdioasă", explicând că în
„Nepermiţînd accesul tinerilor in sala Directorul cinematografului a afir­ ai rafinăriei de zahăr „Os Mu-
cinematografului, a declarat Martin mat că se aştepta la represiuni din chos“ din statul Sinaloa au a- un acord cu privire la colaborare în de Eliberare a Algeriei orga­ practică eie duc la continuarea
Ayres, cred că voi economisi săptămî- partea bandelor de huligani întrucât, domeniul ocrotirii sănătăţii între R.S. nizaţia fantomă „Mişcarea na­
nal 20—25 lire sterline, sumă care re­ potrivit spuselor sale „in trecut cînd ţională algeriană“. Oare gene­ războiului.
prezintă costul reparaţiilor sau înlocui­ am dat afară pe unii tineri din cinema Cehoslovacă şi Republica Cuba.
rii :obiectelor distruse de tinerii van­ pentru comportarea lor proastă s-au ralul de Gfaulle ar fi acceptat
înapoiat şi au avariat exteriorul clă­ DJAKARTA 6 (Agerpres). — TASS în anul 1944 ca tratativele să
dirii“. transmite : fie duse cu reprezentanţii „di­
feritelor tendinţe“ şi nu cu el?,
La Djakarta s-a anunţat oficial că a întrebat Mendes-France, fă-
un grup de rebeli făcînd parte din or­ cînd1 aluzie la actuala poziţie a
ganizaţia „Permesta" care acţionează guvernului francez faţă ele gu­
în Sulavesi de nord, s-a predat tru­ vernul provizoriu ai Republicii
pelor guvernamentale. Rebelii din or­

ganizaţia „Permesta" au luptat timp Algeria.
de cîţiva ani pentru a răsturna guver- . Condaminînd îngăduinţa au­
nul condus de preşedintele Sukarno. | torităţilor franceze faţă de e-

kV'iacţia şi aJminiriiai.il ziarului, rir. 6 Marile nr. 9. Telefon: 16b; 189; 75. laxa plătită in numerar cor. torni aprobării Direcţiunii Generale P.T.I.R, gr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul: întreprinderea Poli grafică J Mai“'" - Deva’