Page 29 - 1961-04
P. 29
• Jeru
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN’IŢI-VAI Vizita delegafiei de partid
mulsocialismului şi guvernamentale
a R. S. Cehoslovace în fara noastră
Călduroasa primire făcută de oamenii muncii
din regiunea Bacău
Membrii delegaţiei de partid La intrarea în combinat, IlI-lea Congres al Partidului
membrii delegaţiei au fost în- Muncitoresc Romîn.
Amü XIII. Nr. 1956 S îm b ătă 8 a p rilie 1961 4 oagini 29 bani şi guvernamentale a R.S. Ce tîmpinaţi de un mare număr
hoslovace, în frunte cu tovară de muncitori. Un grup de mun Asemenea întreprinderi cum
citoare, a înmînat oaspeţilor sint cele pe care le construiţi
şul Antonin Novotny, însoţiţi de buchete de flori. aici, vor rămine ca o dovadă
tovarăşul Chivu Stoica, mem Apoi, membrii delegaţiei ce trainică a măreţei şi istoricei
hoslovace şi persoanele oficia epoci contemporane. El s-a re
Generalizarea experienţei bru al Biroului Politic, secre le care-i însoţesc, au vizitat ferit apoi la dezvoltarea conti
tar al C.C. al P.M.R., Alihail combinatul chimic. In continua nuă a colaborării multilaterale
Florescu, membru al C. C. al re, oaspeţii au vizitat centrala romîno-cehoslovace.
electrică de termoficare, rafi
înaintate —în atenţia P.M.R., ministrul Industriei Pe năria nr. 10 Oneşti şi Combi Cuvîntările au fost subliniate
trolului şi Chimiei, Aurel Mă!- natul de cauciuc sintetic şi pro în repetate rînduri de îndelungi
năşan, adjunct al ministrului duse petrochimice. aplauze şi puternice urale. P ar
ticipanţii la miting au scandat
organizaţiilor de partid Afacerilor Externe şi Mihail După aceasta, oaspeţii s-au minute în şir pentru C.C. al
Haşeganu, ambasadorul R. P. îndreptat spre noul oraş Oneşti, P.C. din Cehoslovacia, în frun
Romîne la Praga, au sosit vi unde au fost întîmpinaţi şi sa te cu tovarăşul Antonin No
lutaţi cu căldură de mii de oa votny, pentru C.C. al P.M.R., în
In ultimii ani, ION COSMA tematică a con neri dimineaţa în gara Borzeşti. meni ai muncii. In timpul vi frunte cu tovarăşul Gheorghe
Pe frontispiciul gării se aflau zitei, membrii delegaţiei ceho Gheorghiu-Dej, pentru priete
organele şi or prim-secretar a! Comitetului ducerii sectoare portretele tovarăşilor Antonin slovace au fost informaţi de nia trainică dintre cele două
Novotny şi Gheorghe Gheor- ing. Gheorghe Cismaşu, vice popoare.
ganizaţiile de raional P.M.R. — Brad lor. Rezultatul glţliu-Dej, drapelele de stat ale preşedinte al Sfatului popular
R.S. Cehoslovace şi R.P. Ro orăşenesc, despre realizările în După miting, delegaţia de
partid din raio- —* acestor măsuri mîne, precum şi pancarte cu construcţia de locuinţe şi uni partid şi guvernamentală a R.S.
urări de bun venit şi lozinci în tăţi social-culturale şi planul de Cehoslovace, în frunte cu to
nul nostru au acumulat o expe se oglindeşte în ridicarea nive cinstea prieteniei romîno-ceho* dezvoltare în viitor a oraşului varăşul Antonin Novotny şi
Oneşti. persoanele oficiale ce o însoţesc,
rienţă pozitivă în oonducera ac lului muncii de partid în toate slovace. şi-a continuat vizita în regiu
Mulţimea adunată pe peron In încheierea vizitei, în ma nea Bacău. La plecarea din
tivităţii oamenilor muncii pen compartimentele şi în realiza rea hală a atelierului mecanic gara Borzeşti, mulţimea aduna
a făcut înalţilor oaspeţi şi per de la combinatul chimic a avut tă pe peron a făcut solilor po
tru o productivitate mai înaltă, rea planului de producţie lunar soanelor oficiale care îi înso Ioc un miting la care au par porului cehoslovac o caldă ma
ţesc o călduroasă primire. ticipat peste 3.000 muncitori, nifestare de prietenie.
pentru reducerea preţului de şi trimestrial în fiecare sector. ingineri, tehnicieni şi funcţio
In întîmpinare au venit to nari. Hala era pavoazată cu lo Tovarăşul Antonin Novotny
cost, pentru Îmbunătăţirea ca Biroul comitetului raional de varăşii Gheorghe Roşu, membru zinci închinate prieteniei dintre se îndreaptă spre mulţime şi,
lităţii producţiei, pentru desco partid a dat o deosebită im al C.C. al P.M.R., prim-secre- cele două popoare, cu drapele în numele membrilor delegaţiei,
perirea şi valorificarea rezerve portanţă propunerilor, iniţiati tar al Comitetului regional Ba- cehoslovace şi romîneşti. Dea îşi ia rămas bun de la cei ve
lor interne. Este necesar — sub velor ‘şi metodelor avansate de .cău al P.M.R., Ştefan Boboş, supra tribunei se aflau portre niţi pe peron. In aplauzele şi
liniază raportul C.C. al P.M.R. la muncă a le . comuniştilor şi ale L preşedintele Comitetului Execu tele tovarăşilor Antonin No uralele mulţimţi, şeful delega
cel de-al IJI-Iea Congres al par celorlalţi oameni ai muncii, în tiv al Statului popular regional votny şi Gheorghe Gheorghiu- ţiei cehoslovace îmbrăţişează
tidului — să studiem atent, vederea realizării sarcinilor în Bacău, şi alţi reprezentanţi ai Dej, şi lozinca „Trăiască prie pionieri, strînge mîinile a nu
organelor locale de partid şi de tenia dintre poporul romîn şi meroşi cetăţeni.
amănunţit, experienţa pozitivă, credinţate de partid. Iată cîteva Comunista Ecaterina Forro, in crătoare în secţia marochiiiărie a fa poporul cehoslovac 1“, scrisă în
multilaterală a organizaţiilor exemple. Brigada condusă de bricii s iniion Bărnuţiu din Sebeş a dat în acest an numai produse, de stat. limbile romînă şi cehă. Trenul oficial a pornit apoi.
noastre de partid, s-o popu comunistul Iosif Oprişa, folo bunii calitate. I)c asemenea, ea a de păşit lunar norma cu 25 la sută. spre Bicaz. In gările de pe tra
larizăm şi să o generalizăm sind metode avansate de mun Salutîndu-i pe oaspeţi, tov. In aplauzele şi uralele puter seu, pavoazate sărbătoreşte, mii
prin toate mijloacele de care că ia înaintări în galerii a ob IN CLIŞEU : maistrul Zoltan Petho, controlînd o mapă confecţio Ştefan Boboş, preşedintele Co nice ale celor prezenţi, au luat de oameni ai muncii i-au salu
dispunem, s-o facem să devină ţinut viteze de peste 200 m. 1. nată de Ecaterina Forro. mitetului executiv al sfatului loc Ia masa prezidiului mem tat cu dragoste pe înalţii oas
un bun al întregului partid. lunar. Comitetul de partid de la popular regional Bacău, şi-a ex- brii delegaţiei cehoslovace în peţi. La Adjud şi Bacău, unde
T.M. Barza, îndrumat de Comite ŞTIRILE ZILEI prirnat bucuria că ei vor putea frunte cu tovarăşul Antonin trenul s-a oprit cîteva minute,
In prezent, generalizarea ex tul raional de partid, a luat mă vedea unele din realizările re Novotny şi persoanele oficiale cetăţenii au venit lîngă vagonul
perienţei pozitive a organiza suri pentru extinderea şi apli Un nou a b a ta j fro a t-i1! podăria colectivă. O dovedesc gimului nostru demoorat-popu- ce însoţesc delegaţia. oficial şi au oferit oaspeţilor
ţiilor de partid în mobilizarea carea metodelor folosite de însăşi faptele. Zilele trecute, flori, scandînd lozinci în cins
oamenilor muncii, are o miare ¦această brigadă şi la alte locuri Zilele acestea, la E.M. Uri. de pildă, după ce au term i iar din regiunea Bacău, care a Deschizînd mitingul, tov. Ca- tea prieteniei dintre cele două
însemnătate pentru asigurarea de muncă. In acest scop s-au cani a avut loc un eveni nat majoritatea lucrărilor a- cunoscut o puternică dezvoltare rol Cogut, secretar al Comite popoare. Tovarăşul Antonin No
îndeplinirii în bune oon'diţiuni organizat schimburi de experi ment deosebit: punerea în gricole din campania, de pri economică, social-cuiturală. tului de partid al Complexului votny şi ceilalţi membri ai de
a planului de stat pe anul 196] enţă, s-au făcut expuneri asu funcţiune a unui nou aba măvară, colectiviştii din Cut petrochimic Borzeşti-Oneşti, a legaţiei au mulţumit pentru a-
şi a angajamentelor luate în pra metodelor de lucru ale aces taj frontal pe stratul nr. 8. au început lucrările pentru Mulţumind pentru primirea dat cuvîntul tov. Gheorghe Ro ceastă caldă şi emoţionantă pri
întrecerea socialistă pornită în tei brigăzi, s-au organizat dis călduroasă făcută delegaţiei, tov. şu, prim-secretar al Comitetu mire şi au adresat celor pre
cinstea aniversării a 40 de ani cuţii cu muncitorii etc., fapt ce Avînă în vedere faptul că înfiinţarea unei livezi pe 10 Vaclav David, membru al CC. lui regional Bacău al P.M.R., zenţi cuvinte de salut. .
de la crearea Partidului Comu a dus Ia aplicarea metodelor exploatarea în abataje cu ha. In numai patru zile au al P.C. din Cehoslovacia, minis
nist din Romînia. avansate folosite la înaintări front larg permite aplicarea fost sănate gropile pentru trul Afacerilor Externe, a subli După ce a salutat pe oaspeţi, In drum spre Bicaz, oaspeţii
de încă 15 brigăzi. Acum, bri cu succes a tehnicii miniere 3.500 - mi fructiferi şi s-au niat printre altele că membrii vorbitorul a relevat marile suc
Studierea metodelor înaintate găzi ca acele conduse de Au noi (o armare modernă şi planta• peste 2.'800 meri, delegaţiei sînt bucuroşi să cu cese obţinute de poporul ceho au vizitat Uzina de fire şi fibre
folosite în muncă de organiza re] Mîrza, Petru Crişan, Sabin folosirea unor utilaje de peri. caişi. piersici şi pruni. noască munca şi experienţa slovac in construcţia socialistă, artificiale de la Săvineşti.
ţiile de partid, a iniţiativei1.or Benea, Dionisie Nilaş, Ioan Ilieş mare productivitate), acest constructorilor de la complexul in înflorirea economiei şi cultu
comuniştilor, stimularea şi răs- şi alţii, aplicina această iniţia eveniment marchează un nou Scoală radHoflcaiă petrochimic Borzeşti - Oneşti. rii, subliniind că acestea sînt In gara Bicaz, înalţii oaspeţi
pîndirea lor, constituie o preo tivă, îşi depăşesc lunar sarci pas important pe drumul dovada hărniciei şi priceperii au fost primiţi de reprezentanţi
cupare de seamă a organelor nile de plan ou peste 50 la sporirii producţiei şi produc Recent s-au terminat lu Vorbitorul a arătat' că succesele poporului cehoslovac ca-re ur
si organizaţiilor de partid din sută, apropiindu-se de viteza tivităţii muncii la mina Uri- crările pentru radioficarea dobîndite de oamenii muncii din mează cu încredere Partidul Co ai organelor locale de partid şi
raionul Brad. La întreprinde cani. şcolii medii ..Avram frmcu" R.P.R. in construirea socialis munist din Cehoslovacia. El a de stat, de cadre de conducere
rea minieră Barza, controlul şi fie . înaintare obţinută, de bri din oraşul Brad. Cu acest mului sînt dovada uriaşului ta vorbit apoi despre importantele ale întreprinderilor şi şantiere
îndrumarea de către organiza gada tov. Iosif Oprişa. încă o luratH prilej, s-au instalat difuzoa transformări petrecute in anii lor, precum şi de numeroşi oa
ţiile de partid a conducerilor re in toate sălile de clasă lent şi iniţiativei creatoare a u- puterii populare in regiunea Ba meni ai muncii.
tehnico-adminiistrative. se fă In întim-pinarea. aniversării a Ţăranii muncitori din Cut, cit şi pe coridoare. Acest lu nui popor liber, un exemplu a- cău, pe baza politicii Partidului
cea în mod necorespunzător. 40 de ani de Ia înfiinţarea par raionul Sebeş, şi-au unit pă- cru permite elevilor de aici, Muncitoresc Romîn. Vorbitorul Tovarăşul Gheorghe Condren,
Aceasta datorită faptului că tidului, membrii şi candidaţii minturîle în gospodăria agri să asculte în mod organizat Jocvent al colaborării frăţeşti şi a subliniat dezvoltarea şi întă prim-secretar al Comitetului ra
organizaţiile de bază erau con de partid sînt preocupaţi per colă colectivă la începutul diferite emisiuni adecvate al ajutorului dezinteresat pe ca rirea continuă a prieteniei şi co ional P.M.R- Bicaz, a adresat
stituite pe guri de mină. care manent pentru descoperirea şi anului acesta. Chiar de la virstei lor c a : Vreau să re Uniunea Sovietică îl acordă laborării romino-cehoslovace. oaspeţilor un cuvint de bun so
înglobau mai multe sectoare. aplicarea de noi metode de început, ei. au pornit hotărîţî ştiu", ,,Tinereţea ne e dragă“ tuturor ţărilor socialiste. sit. Apoi a fost vizitată hidro
Tn acest fel, ele nu reuşeau să muncă în scopul obţinerii de să dezvolte multilateral gos etc. Luind cuvintul, tovarăşul Ota- centrala.
cuprindă multilateral proble rezultate cit mai bune în pro De la gară, coloana de ma kar Simunek, membru al Birou
mele specifice locului de mun ducţie. Aşa este iniţiativa tov. şini s-a îndreptat spre combi lui Politic al Comitetului Cen După o plimbare cu vapora
că, să conducă şi să îndrume Viorel Boldura, secretarul or natul chimic. De-a lungul şo tral al Partidului Comunist din şul pe lacul de acumulare al hi
în mod competent, în cunoştin ganizaţiei de bază de la ori selei, unde oaspeţii au fost sa Cehoslovacia, vicepreşedinte al drocentralei, oaspeţii au plecat
ţă de cauză, întreaga activi zontul 150 ai I. M. Barza, care lutaţi de numeroşi oameni ai Consiliului de Miniştri şi preşe spre Cheile Bicazului. In drum
tate de producţie. Studiind din muncii, erau arborate drapelele dintele Comisiei de Stat a Pla s-au oprit in comuna Bicazul
experienţa altor organizaţii de a propus şl aplicat podirea ve- celor două ţări. nificării, a transmis salutul fră Ardelean.
ţesc al muncitorilor, ţăranilor
partid şi t.inînd seama de pro trelor cu tablă metalică. Acea şi intelectualilor din R.S. Ceho In continuare au fost vizitate
slovacă. Cheile Bicazului şi centrala e-
punerile făcute de către mem stă metodă duce la uşurarea lectrică de la Stejarul.
El a arătat că şi poporul ce
brii de partid, s-a trecut la muncii de încărcat şi împiedi M U N C A IN TE N S A PE O G O A R E hoslovac şi poporul romîn îşi Pretutindeni constructorii şi
constituirea organizaţiilor de că pierderea minereului în trasează sarcini măreţe în pla ceilalţi oameni ai muncii din
bază pe sectoare si la crearea vatră. Această iniţiativă a fost Pe întreg cuprinsul regiunii noastre, colectiviştii şi intovărâşiţii desbV- tnri de toamnă şi au împrăştiat pe nurile lor economice. In timpul Bicaz au făcut delegaţiei de par
grupelor de partid pe schim extlrisă pînă în prezent la 30 şoară cu succes bătălia pentru asigura rea- unei recolte bogate de cereale în ogoare 1.400 tone îngrăşăminte na vizitei noastre scurte de pînă tid şi guvernamentale a Repu-,
buri. Aceasta a dus la îmbună de abataje. acest an. In majoritatea lor, gospodă riile colective şi întovărăşirile agricole turale. acum în Republica Populară Ro blicii Socialiste Cehoslovace o
tăţirea muncii de partid, la un au terminat semănatul culturilor din epoca l-a, iar acolo unde solul a per mână, a spus vorbitorul, am pur primire prietenească, plină de
control şi o îndrumare mai sis- (Continuare tn pag 3-a) mis, s-a început însâmînţarea culturi lor din epoca ll-a. G. Â. C. !e!sm lut să ne convingem la fiecard
pas de entuziasmul şi gradul de dragoste. Membrilor delegaţiei
-m = Colectiviştii din satul Bejan, au por conştiinciozitate cu care se în ii s-au oferit albume cu fotogra
făptuieşte grandiosul program
locuri cfafte folosinţa de construcţie trasat de cel de-al fii reprezentind aspecte din
munca constructorilor hidrocen
Zilele trecute pe şantierul muncitori de la uzina „Victo G. A. C. So&ii'fsci 8 ha. cu ovăz, 10 ha. cu tloarea-soa- nit hotăriţi Ia executarea lucrărilor Paraschiva Beia tralei „V. I. Lenin“.
noului oraş muncitoresc din Că ria“ din Călan. relui, 5 ha. cu m entă,'100 ha. cu tri agricole din campania de priinăvară.
lări au fost terminate lucrările Localitatea Bobilna din raionul O- foi şi lucerna in cultură ascunsă şi 5 Folosind din plin zilele bune de lucru, lucrează ca rectifi Seara, în cadrul vizitei pe ca
la încă două blocuri de locuin In momentul de faţă sînt în răştie este aşezată pe malul drept' al ha, cu sfeclă de zahăr pentru furaj). ei au terminat de curînd însămînţatul re o fac în ţara noastră, înalţii
ţe, fiecare cu cîte 18 aparta finisaj aite două blocuri cu cîte Mureşului, Din primele zile călduroase, culturilor din epoca l-a, şi au arat în catoare la atelierul
mente. Noile blocuri au fost 16 apartamenle. Ele vor ti date ale anului, atelajele gospodăriei agri Totodată, au iost arate cele 65 ha. întregime suprafaţa de 57 ha. pe care oaspeţi cehoslovaci şi persoanele
predate beneficiarului şi în ele în folosinţă în cinstea zilei de cole colectiye şi maşinile S.M.T.-ului, ce vor fi cultivate cu porumb, s-au vor însămînţa poriţnb. mecanic al G. S.
1 Mai. au ieşit pe ogoare. Muncind, cu însu grapat 160 ha. însămînţate cu grîu oficiale care ii însoţesc, au ple
s-au mutat deja noii locatari, fleţire, colectiviştii au terminat însă- de toamnă.' 60 ha. cu trifoi şi s-au G. A. C. Sebeş Hunedoara. îşi de cat spre regiunea Galaţi.
mînţările din epoca l-a (7 ha. cu orz, discuit .85 ha. arături de toamnă.
păşeşte cu regulari- , -v (Agerpres)'.
In livadă au mai tost plantaţi 200
tate norma în me
* ''/ .v c r 1*•*- mm buc. pcjini fructiferi, iar în grădina de Termimnd însămînţatul culturilor din
die cu 10—15 Ia
zarzavaturi au tosţ însămînţate rădă- epoca l-a, încă de la începutul lunii
sută, dînd în ace
cinoase pe 1 ha. martie, colectiviştii din oraşul Sebeş
laşi timp piese de
Trecînd la însăniînţările din epoca au început pregătirile pentru însămîn-
ll-a, colectiviştii Nicolae lancu, Nico- ţarea culturilor din epocile ll-a şi a cea mai bună ca
lae şi Gheorghe Bretean, Valeria Piriş Hl-a. Ei au arat 240 ha. pe care vor litate.
şi l.igia Stibău, au însămînţat 5 ha. însămînţa porumb şi au grăpat 110 Iat-o In fotogra
cu cartofi. ha. însămînţate cu grîu de toamnă, fie în ţaţa maşinii.
Pe ogoarele co G, A. C. Sîniandrei 15 ha. cu orz de toamnă, 60 ha. ogor
lectiviştilor din de toamnă şi au discuit 70 ha. teren.
raionul S e b e ş P mare parte din ogoarele colecti
se dă bătălia viştilor din Sîntandrei, se întind de-a Trecînd la executarea lucrărilor din
terminării ară lungul Cernei. Colectiviştii au folosit epoca Il-a, colectiviştii de aici au în
turilor pentru cu pricepere toate zilele bune de lucru sămînţat pînă în ziua de 6 aprilie 13
însâmînţărUe de din primăvara aceasta. ha. cu cartofi.
primăvară.
Semănînd 8 ha. cu orz, 25 ha. cu Fruntaşi în muncile agricole de pri
ÎN CLIŞEU : ovăz, 6 ha. cu tloarea-soarelui, 5 ha. măvară sînt colectiviştii Ioan Bratu,
cu mazăre de timp „Victoria“, 25 ha. Trakn Sântei, Ioan Ispas, Maria Mi-
Tractoare de la cu borceag, 25 ha. cu sfeclă furajeră, clea, Martin Ştefani şi alţii.
S.M.T. Miercu
rea executînd 65 h.i. cu trifoi in cultură ascunsă, G, C. Gîrbova
arături. şi 3 ha. cu cartpfi timpurii, colectiviştii
din Sîntandrei au terminat însămînţa- Membrii gospodăriei agricole colec
tul culturilor din epoca l-a. tive din Gîrbova au însămînţat în
primăvara aceasta 30 ha. cu ovăz, 24
Zilele acestea ei au terminat de în ha. cu borceag, 8 ha. cu tloarea-soare
sămînţat şi cele 20 ha. cu cartofi de lui şi 20 ha. cu steclă iurajeră.
toamnă. Paralel cu aceasta, au arat 220 ha.
haralel cu însăjnînţările, colectiviştii pe care vor însămînţa porumb, au exe
pipilm au terminat arăturile pe întreaga su cutat discuirea pe 15 ha. şi au execu
prafaţă planificată, au discuit 75 ha.,
tat lucrări dc curăţire a păşunii pe
au grăpat 1-10 ha. însămînţate cu cul- 815 ha.