Page 32 - 1961-04
P. 32
Das? 4 DRÜMîik SCHI!AM$MVhl7i N r. 1056
a stxiasszr. ¦¦pag
jatîlm els şîm . • .uJîim&te ş tir i • juitLraeie juffimÄ ştiri €rMves*aiisI fra n ce z p©aa4 ă,
r ă s p u n d e r e a pesais9!! a m â n a re a
tra ta tiv e lo r eu reprezentanţii
A lg e rie i
— Declaraţia Biroului Politic al C.C. a) P. C. Francez —
PARIS 7 (Agerpres), — Bi care decurg din aceasta".
roul Politic al C.C. al Partidu Subliniind necesitatea de a
lui Comunist Francez a dat pu înfrîna bandele uitracolonialiş-
blicităţii în seara zilei de 6 a- tilor, BirouJ Politic cheamă pe •
prilie o declaraţie în legătură comunişti să dea dovadă de ini
IN ADUNAREA GENERALĂ A O.N.U. Şedinţa Consiliului de Securitate cu manevrele guvernului fran ţiativă maximă şi să participe
cez de amînare a tratativelor activ la lupta pentru începerea
Colonialiştii încearcă să împiedice Aa cu guvernul provizoriu al Re imediată a tratativelor cu guver
adoptarea proiectului de rezoluţie care publicii Algeria. Prin manevre nul provizoriu al Republicii Al
NEW YORK 7 (Agerpres). ţoale acuzaţiile delegatului Ior le sale, „guvernul de Gaulle a geria.
cere retragerea belgienilor din Congo La 6 aprilie a avut loc şedinţa daniei şi a învinuit Iordania de dus la amînarea începerii tra
Consiliului de Securitate consa provocarea incidentelor de fron tativelor, se arată în declara Guvernul de Gaulle poate fi
crată discutării plingerii Iorda tieră. ţie. in felul acesta, el poartă constrîns din nou să dea îna
niei în legătură cu acţiunile a- răspunderea pentru continuarea poi şi să înceapă tratativele cu
Lutfi, şeful delegaţiei R.A.U. războiului cu toate urmările guvernul provizoriu al Republi
gresive ale Izraelului. Luind pri cii Algeria.
a sprijinit plângerea guvernului
NEW YORK 7 (Agerpres). Totuşi, toate încercările de a se mi de secretar general nu sînt şanse ca mul cuvîntul la şedinţa Consi Iordaniei şi a chemat pe mem „Ny împotriva Franfei,
La cea de-a XV-a sesiune a Adună nimaliza sau de a se justifica agre situaţia din Congo să se Îmbunătă liului, reprezentantul Iordaniei brii Consiliului de Securitate să
rii Generale a O.N.U. se apropie de siunea colonialiştilor belgieni în Con ţească. Hammarskjoeld, a subliniat de a declarat că răspunderea pen analizeze cu toată seriozitatea ei îm p o tr iv a eoloraisSismoSus francez"
sfîrşit discutarea problemei congoleze go întîmpină o ripostă hotărîtă în A- legatul ungar, a paralizat Secretariatul tru situaţia încordată dintre Iz- această plângere, care după pă
care a fost inclusă pe ordinea de zi dunarea Generală. In şedinţa plenară O.N.U. şi a determinat un impas în rael şi statele arabe vecine re rerea lui cuprinde numeroase PARIS 7 (Agerpres)- potriva colonialismului fran-
din iniţiativa delegaţiei Uniunii So din 6 aprilie reprezentantul Irakului, relaţiile dintre marile puteri. Ca re vine in Întregime guvernului Iz date ilustrând că autorităţile iz cez“.
vietice. La discuţia în această pro Pachachi. a demascat făţărnicia şi zultat al aşa-nuiniîei operaţiuni O.N.U. raelului. Vorbitorul a menţionat raeliene îşi concentrează forţele La Tribunalul militar francez
blemă, care a trezit un mare interes falsitatea asigurărilor date la 6 aprilie pe care Hammarskjoeld o conduce de numeroase fapte care confirmă armate in apropiere directă de din Lyon a început procesul u- Preşedintele tribunalului a ce
în rîndurile delegaţilor şi opiniei pu de către delegatul belgian în sensul unui singur, a spus Peter in conti intenţiile agresive ale autorităţi Iordania, ceea ce poate duce în nui grup de patrioţi algerieni, rut acuzatului să-1 dezvăluie
blice mondiale, au luat parte pînă în că Belgia şi-ar fi retras deja trupele nuare, in Congo sosesc mereu noi co lor izraeliene şi a avertizat că orice moment la un conflict mi membri ai Frontului de Elibera structura organizaţiei militare a
prezent aproape 50 de ţări. Pe lista din Congo. Este îndeobşte cunoscut, a lonialişti. Poporul congolez, a subli dacă guvernul Izraelului nu va litar. re Naţională din Algeria. Frontului de Eliberare Naţiona
vorbitorilor figurează încă 10 persoa declarat Pachachi, că în Congo abun niat Peter, iar fi izgonit de mult pe înceta cu zăngănirea armelor lă din Algeria. Tahar Temzi a
ne. Este însă limpede de pe acum că dă „consilieri“ paramilitari şi merce colonialişti dacă O.N.U. nu i-ar pro aceasta poate duce la ciocniri Reprezentantul Uniunii So Tahar Tetnzi — unul din acu refuzat însă să facă acest lucru,
majoritatea covîrşitoare a delegaţiilor nari belgieni. Mai mult decit atît, a teja. militare in regiunea respectivă. vietice V. A. Zorin a declarat zaţi, a declarat la proces: „Nu declarind că este obligat să de-o
condamnă cu hotârîre agresiunea co subliniat el, „personalităţi" ca Mobutu, că problema prezentată Consi luptăm împotriva Franţei, ci im rapoarte numai guvernului prr
lonialiştilor împotriva poporului con- Chombe şi alţii, sînt agenţi direcţi şi In şedinţa plenară de joi după-a- Reprezentantul Izraelului ca liului de Securitate de către gu vizoriu al Republicii Algeria.
golez şi cer retragerea tuturor trupe marionete ale colonialiştilor belgieni. miazâ au luat cuvîntul de asemenea re a luat apoi cuvîntul a respins vernul Iordaniei trebuie exami
lor şi mercenarilor belgieni. Această reprezentanţii Greciei, Belgiei, Tuni nată prin priznna destinderii în :OC:
cerere, întruchipată în proiectul de re Reprezentantul R.S.S. Ucrainene, siei, Noii Zeelande si Italiei. cordării şi menţinerii păcii în
zoluţie prezentat la 5 aprilie de către Palamarciuk, a dat o ripostă discursu Orientul Apropiat şi Mijlociu. Noi acte teroriste ale u ftraco lo nialistilo r
reprezentantul Indiei spre examinare lui demagogic al lui Hammarskjoeld. Faptele citate de reprezentantul
şedinţei plenare, a îngrijorat serios pe In întreaga sa activitate, a spus Pa Situaţia din Ruanda-Vrutidi Iordaniei, a declarat el în con PARIS 7 (Agerpres). — In ză eă în seara zilei d'e 6 aprî-
colonialişti. Neîndrăznind să ia atitu lamărciuk, Hammarskjoeld se strădu în discuţia tinuare, sînt confirmate şi în cursul nopţii de 6 spre 7 apri ile a exlpodat o bombă în car
dine făţişă împotriva acestei rezoluţii ieşte să conducă de unul singur şi scrisoarea Comisiei mixte de ar lie la Alger şi în împrejurimile tierul Belcourt, rănind cinci
ce se bucură de sprijinul a 16 ţări, să uzurpe împuternicirile altor organe Comitetului nr. 4 ai O.N.U. mistiţiu şi în faţa dovezilor de sale, precum şi la Bone, au persoane. Pagubele materiale
care au declarat că ele sînt coautori ale O.N.U. Hammarskjoeld îşi camu netăgăduit guvernul Izraelului avut loc noi atentate puse la sînt importante. In cursul nop
ai acesteia, colonialiştii au întreprins flează întreaga activitate murdară prin NEW YORK 7 (Agerpres). progres naţional“, a subliniat că nu este în stare să respingă a- cale de teroriştii ultracolorcia- ţii, alte trei explozii au avut
o manevră de ocolire. Pe de o parte, referiri la hotărîrile Consiliului de Se — Comitetul de Tutelă al Adu toate acţiunile autorităţilor ad cuzaţia ce i-a fost adusă. Vin-a lişti. loc la Bone în faţa Camerei
agentul lor credincios Hammarskjoeld curitate şi ale Adunării Generale. Ni nării Generale a O.N.U. (Co ministrative vin in contradicţie pentru încălcarea acordului de, de Comerţ şi a centralei elec
a încercat Ia şedinţa din 5 aprilie să meni însă, a subliniat Palamarciuk nu mitetul nr. 4), continuă exami flagrantă cu îndatoririle lor faţă armistiţiu revine guvernului Iz Corespondentul din Alger al trice a oraşului.
abată atenţia delegaţilor prin atacuri l-a împuternicit pe Hammarskjoeld să narea problemei situaţiei din de O.N.U. şi cu hotărîrile Adu raelului şi Consiliul de Securi agenţiei France Presse relatea
împotriva delegaţiilor U.K.S.S. şi R.S.S. ducă tratative cu trădătorul Chombe, teritoriul de sub tutelă Ruanda- nării Generale privind teritoriul tate trebuie să oblige autorită
Ucrainene. Pe de altă parte, ca urmare Urundi, care se află sub „ad Ruanda-Urundi. ţile izraeliene să nu încalce pe
a influienţării de culise a cîtorva de să recunoască lovitura de stat ilegală ministrarea“ Belgiei (suprafa viitor acest acord de armistiţiu.
ţă — 54.200 krn. pătraţi, popu Au produs o impresie penibilă
legaţii, a doua zi. adică la 6 aprilie, a lui Mobutu. ori să lase in voia soar- laţia — 4.630.000 locuitori). discursurile secundanţilor bel Consiliul de Securitate va con
Lupta eroică a poporului din gieni din Ruanda-Urundi, aduşi tinua discutarea acestei proble
proiectului de rezoluţie prezentat de tei pe primul ministru al Gongoului, Ruanda-Urundi pentru liberta la New York în calitate de „pe me la 10 aprilie.
te şi cererile stăruitoare ale tiţionari“, care au apărat acţiu
India i-a fost opusă rezoluţia Pakis Lumumba, ceea ce a dus la asasina multor state din O.N.U., au si nile criminale ale stăpinilor lor.
lit guvernul belgian să anunţe
tanului şi a altor 13 ţări afro-asiatice. rea mişelească a eroului poporului con- acordarea independenţei aces Comitetul de Tutelă îşi conti
tui teritoriu de sub tutelă în a-
In proiectul acestei rezoluţii este tre golez. nul 1962. Or, evenimentele din nuă lucrările.
cută sub tăcere activitatea agresivă Reprezentantul Ungariei, Janos Pe-
a colonialiştilor belgieni şi a altor co ter, a demascat activitatea lui Ham-
lonialişti, punîndu-se accentul princi marskjoeld care se manifestă ca a-
pal pe necesitatea reluării activităţii gent făţiş al colonialiştilor. Toate de
claraţiile şi acţiunile tui Hammarsk
parlamentului şi pe constituirea unei joeld, a declarat Peter, dovedesc că ultimele luni au arătat că co
comisii de conciliere. atît timp cît el va rămîne în funcţia lonialiştii belgieni pregătesc în a
Ruanda-Urundi un al doilea
Congo. Mii de participanţi la BUENOS AIRES 7 (Ager tuturor instituţiilor de învăţă-
pres). — TASS transmite : Ce mînt din ţară şi că guvernul
mişcarea de eliberare naţiona remonia oficială consacrată în cuban acordă o deosebită aten
ceperii noului an de studii la ţie problemelor învăţămîntului.
Comandaoientul 0. 1. SI. din Congo lă au fost întemniţaţi, în ţară Universitatea din Buenos Aires,
sosesc mereu noi detaşamente care a avut Ioc la 5 aprilie, s-a După ceremonie, a avut loc
transformat într-o demonstra o demonstraţie a studenţilor
so înhăitează făţiş cu marioneta Chombe de trupe belgiene. Străduindu-se ţie antiimperîalistă. !n preajma care au defilat pe străzile ora Miting organizat în faţa clădirii prezidenţiale din >la-
să menţină dominaţia colonia începerii ceremoniei, studenţii vana.
care s-au adunat în aula Fa şului cu lozinci „Cuba ! Cuba!",
LEOPOLDVILLE 7 (Ager adevăratul conţinut al acordu lă prin teroare sîngeroasă şi cultăţii de medicină, au scan In foto; Tinerii manifestînd împotriva activităţii contra
pres). — După cum anunţă a- lui. Reprezentantul misiunii a dezmembrarea ţării, la sfîrşitul dat lozinci prin care cereau în „Jos imperialismul".S* revoluţionare şi teroriste conduse de S.U.A.
genţia Taniug, generalul Mc refuzat să facă cunoscute zia lunii ianuarie a.c., colonialiştii cetarea amestecului Statelor
Keown, comandantul suprem al riştilor prevederile acordului. au organizat „proclamarea in Unite în treburile interne ale (Un. exezaevinde, ta in u lôifjfeL
Forţelor armate ale O.N.U. în dependenţei“ unei părţi a teri statelor latino-americane. Ei au
Congo, s-a înapoiat la Leopold Chombe a acceptat să anu toriului de sub tutelă — Ruan luat apărarea Republicii Cuba. In ziarele franceze a apărut putură să scoată nici o vor Şi, la un pahar de Whisky,
ville, venind de la Elisabeth- leze ordinele pe care le-a emis da. Populaţiei i-a fost impus la un moment dat c scurtă bă. Zguduirea semăna n a i şeriful i s-a plîns lui Lusting
ville, unde a dus tratative cu relativ la boicotarea şi blocada un „guvern provizoriu“, alcă Bernardo Kleiner, care a luat ştire prin care se anunţa că mult a legănare plăcută la că nu ştie în ce împrejurări
conducătorul marionetă al Ka- personalului O.N.U. din Katan tuit din marionete ale belgie cuvîntul în numele studenţilor, turnul Eiffel este în pericol gindul că... „hotârîrea" guver a... delapidat 25.000 de dolari,
tangăi, Chombe. ga. Pentru această „atitudine nilor. a subliniat că din toate ţările de... a nu mai fi. In ştire se nului le deschidea frumoase şi ii este teamă de urmări.
latino-americane, numai în Cuba arăta că vestitul turn necesi perspective.
Generalul McKeown a înche conciliantă“ a lui Chombe, Co Secretarul general al „Uniu datorită revoluţiei care a avut tă reparaţii capitale şi, cum — Nu te plinge, şerifule, V
iat cu Chombe un acord în care mandamentul trupelor O.N.U. a nii naţionale din Ruanda“, Twa- loc acolo, în faţa maselor largi orice reparaţie capitală nece In sfîrşit. ce mai tura vura, linişti excrocul. Eu am o ma
se garantează că nici un soldat acceptat să aprobe ofensiva gasana, care a luat cuvîntul a populare s-au deschis porţile sită capital mare, se punea pînă la urmă, afacerea s-a Şi şină cu care fabric bancnote
indian nu va pătrunde pe pă- bandelor lui Chombe împotriva \ întrebarea, dacă n-ar fi mai încheiat. Cel care urma să false. Adu-mi te rog valiza.
mîntul Katangăi şi că orice răsculaţilor tribului Baluba din demascat politica colonialistă —ooo— \ cugetat să fie demontat. In dispună de turnul Eiffel
mişcare a' „căştilor albastre“ în nordul Katangăi şi l-a pus la belgiană in Ruanda-Urundi- L acest caz, şansele ar fi fost (transformat deja de dl. „di Şi şeriful i-a adus-o. m tr-c
Katanga va ii în prealabil sta adăpost pe Chombe împotriva MOSCOVA 7 (Agerpres). — TASS ) de cîştig şi nu de cheltuieli. rector general adjunct“ In fier cutie mică, care avea cltcva
b i l i t ă de comun acord cu „gu- oricăror acţiuni ale trupelor Twagasana a cerut retragerea transmite : v N-au trecut decit cîteva zile deschizături, introdusese in
pernul Chombe“. O.N.U., care ar putea să nu-i \ de la apariţia ştirii şi câţiva Din racilele prealabil o bancnotă de lOGO
fie pe plac. imediată a forţelor armate bel In Palatul Mare al Kremlinului s-a \ oameni de afaceri francezi au de dolari, bineînţeles, fără să
Tinînd seama de caracterul giene din Ruanda-Urundi. El a deschis la 7 aprilie coiistătuirea frun S primit scrisori din partea... turnii capitaliste vadă „preacinstitul“ şerif. Du
acestui acord, care este în con Agenţia relatează că Mc declarat că O.N.U. este datoa taşilor în agricultură din regiunea < „directorului general adjunct pă aceasta, l-a invitat pe şe.
Keown şi Chombe. s-au înţeles, re să priveze Belgia de dreptul Moscova. j al biroului penlni problemele vechi), a fost un oarecare rif să introducă şi el o banc
< turnului Eiffel". Acesta ii in- domn André Poisson. Actele notă de 1.000 de dolari., după
de asemenea, în privinţa cola de tutelă asupra teritoriului CAIRO 7 (Agerpres). ) vita să' examineze problema s-au perfectat pe loc. care să se poată „trage co
Ruanda-Urundi dat fiind că au Agenţia M.E.N. transmite că Kuwei < anunţata in presă. pia".
tul a dobindit deplina suveranitate juri Dar actele-s, numai acte.
trazicere cu rezoluţiile Consi borării trupelor O.N.U. cu toate torităţile administrative şi-au dică şi de la t aprilie exercită puterea ) Intîlnirea. a avut loc, la data Cină dl. Poisson a crezut că Şeriful făcu acest lucru
juridică asupra întregului său teritoriu L şi ora fixată de dl. „director totu-i gata, dl. „director ge foarte bucuros.
liului de Securitate al O.N.U. subunităţile armate ale lui dovedit incapacitatea de a asi Se aşteaptă ca toate prerogativele neral adjunct“ i se adresă
legate de mandatul Mani Britanii asu general adjunct...“. în aparta politicos : După ce apăsă pe un buton
şi care constituie o discriminare Chombe, inclusiv mercenarii gura o dezvoltare democratică pra Kuweitului să lie lichidate în ur mentul „său“ din hotelul şi învîrti odată, de un miner,
mătoarele trei luni „Crillon" — Paris. — Monsieur, mai avem ceva excrocul ii spuse că peste 6
faţă de contingentul de trupe străini, a căror evacuare este şi paşnică a teritoriului. PARIS. — Corespondentul Agerpres de pus la punct. Vedeţi... adi ore, din cutie vor ieşi dov,ă
transmite : — Domnilor — începu dl. că ştiţi... la încheierea unui bancnote — originalul şt..
indiene, misiunea O.N.U. a de prevăzută în rezoluţia Consiliu Tadi Siruyumumsi, reprezen- 23.000 de muncitori de !a Uzinele ..director general adjunct pen contract cu statul, funcţiona copia.
„Sud-Aviation“ din Toulouse, Cannes, tru problemele turnului Eif rul care tranşează trebuie să
pus eforturi pentru a ascunde lui de Securitate. | tantul organizaţiei „Unitate şi Saint-Nazaire, Rochetort au declarat in fel“ — vă împărtăşesc un primească... Şi, ce să vezi. minune! E
ziua de 6 aprilie o grevă de două ore, mare secret. La auzul acestor xact peste 6 ore, Lustig
ANGOLA: T e r o a r e s ă lb a tic ă îm p o triv a la apelul celor trei federaţii sindicale vorbe, cei 5 oameni de afaceri — Mă rog, mă rog... ştiu eu, scoase două bancnote a cite
populaţiei africane C.G.T., C.F.T.G. şl Force Ouvriere. (căci cinci erau), ăeveniră ne desigur cum e cu afacerile. 1.000 de dolari.
Greviştii cer mărirea salariilor şi răbdători. Şi dl. Poisson, foarte amabil,
LEOPOLDVILLE 7 (Ager colonialiste din Angoia au tri frontieră. Situaţia lor este dis retragerea hotărîrii direcţiunii uzine îi Inmînă d-lui „director ge Şeriful, rămase uluit. Bo
pres). mis puternice Întăriri grăniceri perată. îmbrăcaţi in zdrenţe, a- lor de a efectua noi concedieri — Domnilor, — continuă nerali adjunct" > un cec destul mai m ult, tl rugă pe excroc
lor de la frontiera cu Congo meiiinţaţi de spectrul foamei, Faţă de anul 1957. salarile unor de respectabil. să-i vîndă Iul „maşina“.
Autorităţile coloniale portu pentru a împiedica populaţia a- covîrşiţi de amintirea celor care muncitori de la aceste uzine, au scă plin de dramatism ăl. „direc
gheze din Angola continuă re frîcană să se refugieze. Cu toa au căzut răpuşi de gloanţele co zut cu 22 la sută. tor general adjunct“ — acest Nu a trecut mult tim p şi Lustig, cu... chiu cu vai, se
presaliile sîngeroase împotriva te acestea — anunţă cores lonialiştilor — ei constituie cel TOKIO 7 (Agerpres). secret nu-l cunosc decit eu, s-a aflat că cel care a vîndut învoi şi primi 10.000 de do
populaţiei africane care luptă pondentul agenţiei Associated mai elocvent exemplu al „misi Ofensiva de primăvară a oamenilor primul ministru şi preşedinte turnul Eiffel era abilul excroc lari pe cutie. In plus, a fost
pentru eliberarea naţională. unii civilizatoare“ a colonialis muncii japonezi, în apărarea interese le republicii. Am Insă dezle Victor Lustig, care, îşi şi fă şi eliberat din închisoare de
Press — acest exod tragic con mului in Africa. lor lor vitale şi a drepturilor demo gare superioară şi vi-l spu n ! cuse apariţia in Statele Unite. către şerif.
După cum s-a anunţat, la 6 tinuă intrucit africanii reuşesc cratice contihuă. In întreaga ţară au
aprilie autorităţile portugheze să se strecoare peste graniţă fo In satul de frontieră Soyo o loc greve şl mitinguri în cadrul cărora Şi, cu emoţie In glas, fl Aici, se ocupa cu ,,afaceri Iată deci, un excroc abil.
din Angola au arestat alţi 200 losind poteci tainice pierdute în bătrină a povestit coresponden se cere majorarea salariului, îmbună- spuse : mai mici«. Vindea obligaţii ciţtva financiari avizi şi un
de africani. vegetaţia bogată din această re tului agenţiei Associated Press tălirea condiţiilor de muncă. false, dar a fost prins şi bă şerif naiv.
giune. Neavind unde să plece, că familia sa a fost exterminată — Guvernul intenţionează gat după gratii intr-un orăşel
împotriva populaţiei din nor angolezii au preferat să treacă aproape in întregime de trupele să vîndă turnul Eiffel ca fier din statul Olclalioma. Aici s-a Iată deci. lumea capitalis
dul ţării, care s-a ridicat la lup in Congoul frămintat din prici portugheze. împreună cu soţul vechi. împrietenit cu şeriful oraşului. ta, în care lăcomia, mita, de
tă impotriva exploatării colonia na intervenţiei colonialiste, nu ei şi cu doi nepoţi, ea a reuşit lapidarea fondurilor statului,
le, continuă să fie trimise noi mai să scape din iadul Salaza- să scape fugind din Angola. Oamenii de afaceri fură afacerile necinstite, sînt la
trupe, sprijinite de aviaţie. Co „Acum aceşti copii sînt orfani“, zguduiţi de cele auzite şi nu ordinea zilei şi constituie o
respondentul agenţiei Associa rist. a spus bătrina- „Noi sîntem bă virtute.
ted Press anunţă că mii de afri Majoritatea refugiaţilor apar trâni şi în curând vom muri. Cc
cani se refugiază din Angola se va intimpla atunci cu aceşti GH. B.
pentru a scăpa de masacrele la ţin tribului angolez Bakongo şi
care se dedau trupele colonia copii ?“.
liste portugheze. Autorităţile s-au stabilit vremelnic in trei
sate situate la mică distanţă de
Redacţia şi administraţia ziarului; str, 6 Mariie nr. '9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită In numerar con tonn aprobării Direcţiunii Generale P .i.f.R , nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; Întreprinderea Roligralicâ „1 Mai“ — Deva.
