Page 34 - 1961-04
P. 34

' mw. f                                                                                                                    m & ä m 'iE E fm m w m                                                                                                                   Nr. 1957

                                                                                                                                                                                                                                                                wmmmmsExia&matmm

                                                                                                                                                                                                                    Căţeluşa

                                                                                 O n@3j i te o rie asupra Cesmosol                                                                                                  Zvlozdocilca -—
                                                                                                                                                                                                                    pasagera celei
                                                                                                                                                                                                                    de-a ducea na­

Baletul sovietic pe ghea fă.                                                        După o muncă de zeci de ani,           rezultat al rezistenţei, o parte             ea cele două corpuri să fie îm­             ve cosmice so­
In foto : Iepuraşii din scene ta comică „VlriătorU                               savantul Endre Magyarl din                din energia lor se epuizează                 pinse unul către celălalt.                  vietice se sim­
                                                                                 R. P. Ungară, a pus la punct              sau se transformă în energie                                                             te bine după
                                                                                 o nouă teorie care, dacă se va            termică sau alt fel de energie.                 Pe de altă parte, această teo­           zbor, ca şi ce­
                                                                                 dovedi justă, va face posibilă                                                         rie va putea duce la explicarea             lelalte vietăţi
                                                                                 elucidarea a numeroase feno­              Printre altele, noile cercetări                                                          participante la
                                                                                 mene din Cosmos. Pornind de               făcute cu ajutorul razelor Gam-              tensiunii suprafeţelor lichidelor,          „călătoria" tn
                                                                                 la teza potrivit căreia în Uni­           ma arată că existenţa eterului               a existenţei inerţiei, a naşterii           Cosmos.
                                                                                 vers nu poate exista un spaţiu                                                         undelor radio şi undelor de lu­
                                                                                 vid, deoarece însăşi vidul ar             este posibilă.                               mină etc.                                          P lante „99electrice U
                                                                                 prezenta anumite caracteristici
                                                                                 fizice bine definite, dr. Magyari            In cazul în care se va dovedi                Teoria dr. Endre A^agyarl ar                In laboratorul de fiziologie a lumi­ tr-o alegere corespunzătoare a unul
                                                                                 afirmă că în spaţiul cosmic ar            valabilă, această teorie a sa­               putea avea de asemenea rezul­               nii âl Institutului agroîizlc din Lenin­ sistem de iluminat artificial, de pro­
                                                                                 exista o anumită substanţă ete­           vantului maghiar va putea să                 tate practice căci, dacă se ad­             grad au înflorit frumoasa crizanteme ducere pe cale artificială a temperaturii
                                                                                 rată compusă dintr-o enormă               explice legea gravitaţiei ale                mite structura Universului aşa
                                                                                 masă de atomi de eter infinit             cărei cauze adevărate nu au                  cam a fmaginat-o el, rezultă de
                                                                                                                           fost descoperite pînă în pre­                ac! că Cosmosul include în el
                                                                                 de mici. Conţinînd o mare can­            zent. Şi anume, dacă ne ima­                 cantităţi de energie incalcula­
                                                                                                                           ginăm existenţa unui singur                 bile pe care tehnica le-ar putea
                                                                                 titate de energie, aceşti atomi           corp în spaţiu, acesta trebuie              folosi poate în viitor în slujba
                                                                                                                           să stea pe ioc datorită faptu­              omenirii.
                                                                                 de eter, — pe care Endre Ma­              lui că „potentonif" exercită
                                                                                                                           asupra sa aceeaşi presiune din              — — ------ ssr----------
                                                                                 gyari îl numeşte „Potentoni",             toate direcţiile; s-au, în cazul
On original proiect de teatru                                                                                              existenţei unui alt corp în apro­
             panoramic                                                           — sînt mult mai mici decît par­

    Oamenii tis artă  paralel (Ungă pe­    rele electrice şi                     ticulele elementare cele maj mici         pierea celui dintîl, porţiunea de           C u i © ! 8!                                 de culoare roz. Interesant este aici        şi umidităţii necesare, de hrănire artifi­
 şi arhitecţii din    reţii sălii ele să                                         cunoscute în prezent în fizică            pe suprafeţele celor două cor­                                                           faptul că aceste Dori nu au văzut nici­     cială, se pot obţine rezultate de ne­
 Leningrad om a-      se deplaseze in      alte mijloace teh­                    şî circulă în toate sensurile în­         puri care se află faţă în faţă                Pictorul moscovit Filatov a                odată lumina zilei: ea a tost înlocuită     conceput tn condiţiile naturale. De
probat tăcea con­     semicerc, iar ăe-a   nice scena a ră­                      tr-o masă Imensă. In cursa tor            va suferi o presiune mai slabă              fabricat, folosind o răşină sin­             cu lumina electrică. Uimitor este de        pildă, în laborator ridichile cresc nu
 struirii unui „Uni-  lungul rampei —      mas de fapt aşa                       vertiginoasă, „potentonli" pă­            din partea „potentonl!<vr" decît            tetică, vopsele a căror culoare              asemenea şi faptul că aici ele au în­       mai în două săptămini în loc de o
 ţru panoramic"       în Uvîe dreaptă,     cum era ea cu 200                     trund peste tot, în timp ce, ca           restul suprafeţei, ceea ce face             nu este alterată nici de apă                 florit după 60 de zile, in loc de 8—9       lună.
 formulată de cu­                          de avi In urmă,                                                                                                             nici db soare, nici de frig. Ace­            luni cît le trebuie în mod obişnuit.
 noscutul regizor     iar pe aceste ben­   adecvată doar pen­                                                                                                                                                                                                     l a începutul experienţelor, Ia fiecare
                      ei să se pregătea­   tru schimbarea
 şi pictor sceno­     scă din timp de­     decorurilor pîctu-                                                                                                          stea vor putea fi folosite la                In acest laborator, condus de pro­ kilogram de roşii coapte s-au cheltuit
graf sovietic Nico-   corurile pentru ac­  tei cu suprafaţă
                      tele următoare a-                                                                                                                                executarea frescelor pe cără­ fesorul B. S. Moşkov, membru cores­ 2.000 kWh de energie electrică.
M Aldviov. M g        le s’pectacolului.   plană.
 realizat decoruri*                           Alcimov este con­                  Maşini electronice dezleagă                                                           midă, pe beton sau pe ipsos. In              pondent al Academiei de Ştiinţe agri­         Dar, datorită perfecţionării aparate­
Ic pentru 210 spec­       Planurile sce­                                                                                                                               felul acesta ele vor fi mai re­              cole „V. I. Lenin“, se efectuează lu­       lor de iluminat şi a agrotehnicii, s-a
 tacole şi a pus în                        vins că teatrul pa­                               enigme seculare                                                           zistente chiar decît mozaicurile.            crări avînd o mare însemnătate prac­        reuşit să se reducă aceste cheltuieli
scenă 60 de piese.    nelor existente în   noramic va elibe­                                                                                                                                                        tică. Pînă nu de mult agronomii con­        pînă ia 240 kWh. Oamenii de ştiinţă
                      prezent, a decla­    ra la maximum pe                        Cunoscutul matematician so­             sarev, Eduard Evrelnov şi Va­                 Culorile „eterne“ vor putea                siderau că soarele este absolut nece­       consideră însă că nici aceasta nu consi
   Akimov şi-a de­    rat N. Alcimov       pictorii scenograf                    vietic, academicianul Serghei             lentin Ustinov — care, cu aju­              contribui la Înfrumuseţarea ora­             sar pentru creşterea plantelor. Oame­       tituie o limită.
numit proiectul       unui corespondent    şi regizor de anu­                    Sobolev, directorul Institutului          torul noii maşini matematice so­            şelor, înveselindiu-le aspectul.             nii de ştiinţă au stabilit însă că prin-
său „teatrul viito­   al agenţiei TASS,    mite îngrădiri teh­                   de matematică al filialei din             vietice, instalată la Novosibirsk,                                                                                                     Un ait fenomen paradoxal: înainta
rului“. Bl a pro­     au fost elaborate    nice şi le va per­                    Siberia a Academiei de Ştiinţe            au descifrat integral peste două                                                                                                     oamenii de ştiinţă trebuiau să cauts
 pus ca sala in       încă in ssdolul al   mite să-şi consa­                     a U.R.S.S., a ajuns la conclu­            treimi din codurile din Paris                                                                                                        mijloace care să nu permită puterni­
 semicerc să fie      XVlII-lea. Cu toa­   cre toată energia                                                                                                                                                                                                    cului jet de lumină să ardă frunzele.
înconjurată, ă.e do­  te că intre timp     realizării u n o r                    zia că maşinile electronice de                                                                                                                                                 Acum aceste plante sînt ţinute în frig
                      au apărat lumina     spectacole expi'e-                                                                                                                                                                                                   şi ele cresc chiar pe un ger de 15-90
uă benei continui     electrică, motoa-    sive, plastice.
care să se deplaseze                                                             caicul pot rezolva într-un timp şi Madrid ale tribului Maia.                                                                                                                   grade. Experienţele an arătat că, la o
                                                       ^ W"---
                                                                                 foarte scurt numeroase enigme               Maşina a lucrat în total ia                                                                                                        asemenea temperatură jetul de lumini
                                                                                 ale secolelor, care ne-au rămas           descifrarea acestor coduri apro­                                                                                                     nu arde frunzele, ci numai le încălzeşte.
                                                                                 sub forma unor monumente ale              ximativ 20 de ore. Serghei So­                                                                                                       Ridichile, de pildă, cresc mai bine la
                                                                                 vechilor scrieri.                         bolev consideră că vor mai fi                                                                                                        ger decît într-o încăpere caldă.

rămoşii furnalelor moderne                                                         Sobolev a declarat că proble­           necesare încă vreo 200 de ore                                                                                                                             NU E MAI BINE
                                                                                 ma descifrării ieroglifelor egip­         pentru ca în manuscrisele men­                                                                                                                         SA FII CIINE DE-
                                                                                 tene, rezolvării căreia şi-a de­          ţionate să nu mai rămînă nici
                                                                                 dicat întreaga sa viaţă celebrul          un fel de taine.                                                                                                                     "ill CIT ŞOMER?

                                                                                                                                                                                                                                                                                    Revista nord-a-

   in raza şantierului unei hidro­   metru de circa 1,5 m., de la care           cercetător francez Champolion,              Circa 40 de fragmente ale                                                                     NT>-<V''fK*' «ÍVgSft»>.4ş                             merfeană „Life“ pu­
centrale săteşti ce so construieş­   s-au păstrat numai temeliile de             ar fi putut fi soluţionată cu             textelor calendaristice ale tri­                                                                mmm                                  blică această reclamă de con­
te in apropiere de oraşul Gaivo-     piatră, erau de fapt nişte cons­            ajutorul maşinilor de calcul, In          bului Maia, d’escifrate defini­                                                                                                      serve pentru cîinii bogătaşilor.
ron, o expediţie a Institutului de   trucţii din lut de FOrmă conică             cîteva săptămini sau într-o               tiv, au fost pregătite pentru a                                                                                                      Gîţi dintre copiii şomerilor n-ar
arheologie al Academiei de ştiin­    care după fiecare şarjă erau                lună.                                     fi publicate.                                                                                                                        rîvni ia conţinutul în calorii a!
ţe al R.S.S. Ucrainene a desco­      dărimate. Se presupune că ele                                                                                                                                                                                              acestor conserv® speciale ? ©îţi
perit rămăşiţele unui vechi cen­     erau destinate aglutinării ini­
tru siderurgic care, dup’ă cum       ţiale a minereurilor.                         Luînd cuvîntul la conferinţa              Academicianul a comunicat                                                                     «•> hr? ^                                 dintre ei au o hrană completă,
se presupune, ar data din seco­                                                  anuală a filialei din Siberia,            că la Institutul de matematică                                                                  'S»«; *.>•<!                              bogata în vitamine, săruri mi­
lul al VIMea î-e.n.                     Unele cuptoare şi-au păstrai             Sobolev a dat o înaltă apre­              se creează o secţie de ciberne­                                                                 .^ ţ . i ,^ M                             nerale şi alimente dătătoare de
                                     încărcătura sub forma unei                  ciere activităţii tinerilor lucră­        tică aplicată, care va avea,                                                                             !AuiífiMát'-i,                   energie ca acea oferită pentru
   Şeful expediţiei, Valentin Da-    mase aglutinate. Oasele de ani­             tori ştiinţifici de la Centrul de         printre altele, sarcina de a cer­                                                                                                         ca dulăii bogătaşilor să fie .s ă ­
nilenko, a caracterizat această      male mari găsite aici au fost               calcul din Siberia, — Iuri Ko-            ceta vechile sisteme de scriere.                                                                                                          nătoşi şi veseli?”.
descoperire ca „unul din cele        folosite, după cum presupun ar­
mai vechi monumente ale meta­        heologii, de metalurgiştii din a-           Chi n s     na marilor descoperiri                                                                                                        :.                          -i.      Legume !a o a^ifudine
lurgiei slave cunoscute pină in      cele timpuri ca fon'danţi. Drept                                                                                                                                                                                                 de 5.000 m.
prezent“.                            materie primă au servit mine­                                                                                                                                                          : "*:>A               4 s'v:.
                                     reul format In mlaştine şi limo­                                                                                                                                                                                             în serele din munţii Tangla
   După cum au arătat săpătu­        nita. Urme de astfel de rod au                China antică este patria unor lui sau pe care le extrăgeau cu                                                                                                                (podişul Sikan din Tibet), si­
rile, incă la hotarul dintre orin-   fost descoperite în apropierea              mari descoperiri şi invenţii: ajutorul sondelor. In anii 250-
duirea gentilică şi societatea       cuptoarelor.
feudală producţia metalurgică                                                    busola, seismograful, hîrtia, 200 î.e.n., in China, sondele                                                                                                                    tuat ia o altitudine de peste
                                        Cifeva cuptoare siderurgice
constituia la triburile slave o ra­  sub formă de monoliţi vor fi                praful de puşcă, tiparul şi al­           erau binecunoscute, în timp ce              mm                                                                                       5.000 m., cresc diferite legume.
                                                                                 tele. în urmă cu peste 1.000 de           în Europa şi America ele apar                                                                                                          Deşi în munţi temperatura
mură aparte Intre celelalte meş­     transportate la Kiev pentru a fi            ani chinezii foloseau drept com­          abia în secolul al XlX-lea. Son­
teşuguri.                            supuse unui studiu amănunţit.               bustibil gazele naturale care             dajul se făcea cu ajutorul unei                                                                                                      coboară, pînă la minus 30 do
                                                                                 emanau la suprafaţa pămîntu-              grinzi basculante.                                                                                                                   grade, în cele cinci sere, care
   Cuptoarele mart, cu un dia-                                                                                                                                                                                                                                  ocupă o suprafaţă de 500 me­
                                                                                                                                                                                                                                                                tri pătraţi, muncitorii c’e la în­
mBSSmmWSBmSm
                                                                                                                                                                                                                                                                treţinerea şoselei Ţinhai — Ti­

                                                                                                                                                                                                                                                                bet cultivă castraveţi, spanac,

                                                                                 TEHNICA IN SLUJBA MEDICINII pătlăgele roşii şi alte legume.
                                                                                                                                                                                                                                                                             In aceste sere se strîng pînă ia
                                                                                                                                                                                                                                                                              7,5 tone de legume pe lună,
                                                                                                                                                                                                                                                                printre care se află. şi castra­

                                                                                 O sfrîngere de mina...                      de ANATOLI SCHWARTZ                       va putea controla pe ecranul unui tele­      ţele toxice. Acesta este un proces veţi care ating greutatea de un
                                                                                           mecanic®                                                                    vizor executarea dispoziţiilor sale. El      foarte simplu : excedentul de substan­ kilogram.
                                                                                                                           de pildă, paraliziile provocate de poli­    va putea supraveghea funcţionarea pi­
                                                                                                                                                                                                                    ţe toxice din singe trece în lichidul

                                                                                 Cercetătorii sovietici au pus la omielită. Poliomielita distruge o parte lelor atomice şi a liniilor de înaltă care circulă int : membrane întrucît

                                                                                 punct o mină mecanică. Am avut a mădavei spinării, iar celulele care tensiune fără a se deplasa, el va pu­ acest lichid conţine aceleaşi substan­

                                                                                 şansa de a avea cu e a .. o strîngere rămîn produc curenţi biologici atit de tea de asemenea dirih lucrările sub­ ţe, dar mai puţin concentrate. Prin

                                                                                 de mină amicală în timp ce „poseso­ slabi îneît sînt incapabili să pună în acvatice şi maşinile în zborul lor prin contactul celofanului permeabil cu a-

                                                                                 rul“ ei se afla la celălalt capăt al mişcare braţele şi picioarele bolnavu­ Cosmos. Maşini dirijate de pe Pă- ceste substanţe toxice, sîngele elimină                          ...în Pakistan gîştele şl raţele

                                                                                 încăperii.                                lui. Aceşti curenţi electrici slăbi vor mînt cu ajutorul curenţilor biologici toxinele din el.                                       sălbatice împăiate îndeplinesc rolul

                                                                                 M-aş fi gîndit la un miracol dacă putea fi amplificaţi cu ajutorul unui vor putea deveni primii exploratori                        Rinichiul artificial conceput la Ins­ de panouri electorale de agitaţie ?

                                                                                 n-aş fi observat un fir electric care aparat care să antreneze muşchii inerţi a' laţiului cosmic. Ele vor putea fi titutul de aparataj chirurgical experi­ Majoritatea populaţiei acestei ţări

                                                                                 făcea legătura între mina mecanică pînă ce aceştia îşi recapătă forţa lor plasate pe o planetă cu ajutorul rache­ mental va fi folosit frecvent în clini­ fiind analfabetă, se recurge aici la

                                                                                 şi o brăţară strimtă de pe antebraţul şi pînă cînd ţesutul nervos îşi reca­ telor ; omul le va putea trasa tot felul ci le sovietice.                                          diferite simboluri, printre care ade­

                                                                                 unui om.                                  pătă proprietatea sa principală: exci­ de „sar-ini“ ca, de pildă să strîngă mi­          Şi acum cîteva cuvinte despre ini­ seori se află păsări şi diferite alte

                                                                                 Cum putea el să dea dispoziţii a- tabilitatea.                                        nerale, să efectueze lucrări de terasa- mă. Nu era deloc uşor de găsit un animale împăiate care „orientează“

                                                                                 cestui mecanism tărâ a se mişca de la     Iar dacă părţi ale măduvei spinării ment şi de fora:, să construiască ae- înlocuitor a! acestui organ, care dese­ pe alegători.

                                                                                 locul său, fără să rostească un cu- de care depind muşchii respiratori ai rodroame pentru nave cosmice etc.                        ori este comparat pe bună dreptate          ...oamenii de ştiinţă au constatat

                                                                                 vînt ? El producea mintal curenţi bio­ cavităţii toracice sînt atinşi de o boală,                                                  cu o pompă.                                 că laptele dulce îngheţat şi conser­
                                                                                 logici (electricitate animală) care iau un „plămîn de oţel" conceput pe baza R i n i c h i u l , in i m a ş i p S & m fa u i         Cercetători ai aceluiaşi institut de a-   vat la o temperatură foarte joasă

      La institutul unional de cercetări ştiinţifice pentru instrumente şi uti­   naştere atunci cînd nervii primesc im­   aceluiaşi principiu este în măsură de                        a rtificia l                parataj chirurgical au pus Ia punct         îşi păstrează toate proprietăţile timp
 laje medicale clin Moscova, s-a creat un apnrataj portativ pentru studierea      pulsuri de la creierul omenesc. Cap­     a vindeca răul.                                                                          un model care reproduce toate parti­        de 3 ani şi jumătate ?
,de la distanţă a unor funcţiuni iîzio logice ale omului în timpul unui efort     taţi de brăţară, aceşti curenţi sînt la                                                 De ani de zile medicii visau Ta’ un       cularităţile fiziologice ale ciclului san­
.fizic, ca munca sau spprtui. E vorba de un radioemiţător minuscul montat         început dirijaţi spre nişte amplifica­      Muşchiul cardiac posedă de aseme­        aparat care să fie capabil să înlo­          gvin. Ei au stabilit de asemenea for­          ...primul ceas atomic francez
într-o cască şi care transmite de pe o distanţă de 350 m. unui post de            tori, apoi trec printr-un creier elec­   nea un potenţial electric variabil. Car­    cuiască rinichiul, chiar dacă numai          mula funcţionării inimii, ceea ce i-a       prezentat Ia Besançon, este extrem
 radiotccepţie bătăile inimii etc.                                                tronic şi prin magneţii care strîng şi   diologii se servesc de curenţii biologici   pentru citeva ore. Visul lor s-a rea­        ajutat să construiască din sticlă şi        de precis dînd o diferenţă de mai
                                                                                  desfac mîna mecanică cu ajutorul u-      ai inimii pentru a stabili diagnosticurile  lizat.                                       metal un aparat Ingenios capabil să         puţin de o secundă într-un secol ?
       IN FOTO: Montarea aparatajuluj în casca radioemiţător.                     nui sistem de pistoane şi de pîrghii.    (electrocardiogramele). Dar curenţii                                                     înlocuiască funcţiunile acestui organ       Ceasul afomic măsoară timpul in­
                                                                                                                           biologici ai inimii pot face şi alte ser­      „.Sîngele care circulă In vasele re­                                                  dependent de mişcarea aştrilor.
                                                                                    Grupul de cercetători care lucrează    vicii. Un grup de cercetători de Ia Ins­    nale lasă acolo excedentul său de apă           ...Sîngele din vene curge în plămî-
                                                                                  sub conducerea lui Kobrinski, doctor     titutul de medicină experimentală din       şi se debarasează de substanţele sale        nul artificial — care are aspectul unui        ...cobaii şi şoarecii supuşi odafă
                                                                                  în ştiinţe tehnice, continuă se perfec­  Novosibirsk, detaşaţi pe lîngă Acade­       toxice. Realizatorii rinichiului artificial  cilindru transparent — pentru a se
                                                                                  ţioneze această invenţie. Oamenii de     mia de Ştiinţe a U.R.S.S. au conceput       nu au vrut să reproducă toate cotitu­        reoxigena şi a fi împins din nou cu         acţiunii razelor Röntgen fug ia a
                                                                                 ştiinţă de la Institutul central de pro­  un aparat radiografie care se supune        rile vaselor renale ; de altfel acest lu­    ajutorul unei pompe care înlocuieşte        doua şedinţă de raze? Specialiştii
                                                                                  teze speră să pună la punct o mînă       „ordinelor" date de curenţii tvologici                                                   mima — în circuitul arterial. Astfel,       presupun că este vorba de un nou
                                                                                 sensibilă la căldură şi ia frig şi ca­    ai inimii. Aceste semnale, care nu du­      cru nici nu a fost necesar: aparatul         inima bolnavului debranşată, răcită,        simţ al cărui mecanism este deo­
                                                                                 pabilă să facă o deosebire între obiec­   rează decît a suta sau a mia parte                                                       inertă, se atlă în ţaţa chirurgului care    camdată necunoscut.
                                                                                 tele dure şi obiectele moi.               dintr-o secundă, permit de a se lua         lor a modificat circuitul sangvin. Sîn-      poate apoi opera o malformaţie con­
                                                                                                                           clişee asupra inimii în toate fazele                                                     genitală sau poate înlătura consecin­          ...în Oceanul Indian s-au făcui
                                                                                       Penhu a vindeca                     activităţii sale.                           gele care circulă in interiorul rini­        ţele unei maladii grave.                    experienţe cu explozii submarine
                                                                                           poliomielita                                                                                                                                                         care au fost auzite in insulele Ber-
                                                                                                                             Curenţii biologici vor dirija de ase­     chiului artificial se etalează pe mem­          O inimă — plămîn artilicia! în fie­      rnude, după 144 de minute după
                                                                                    Anumite maşini acţionate de curenţi    menea şi alte aparate, alte maşini.                                                      care sală de operaţie ar salva nu­          ce sunetul a parcurs 19.000 km.?
                                                                                 biologici pot deveni un preţios ajutor    Omul va putea trimite mecanisme în          brane fine da celotan aşezate două           meroase vieţi şi ar uşura mult munca        S-a stabilit că sunetul se depla­
                                                                                 la vindecarea anumitor maladii, ca,       locuri inaccesibile sau periculoase şi      cîte două in (4 rînduri. Un lichid spe­      grea a chirurgilor.                         sează în apă pe drumuri înguste,
                                                                                                                                                                       cial circulă inlre membrane. Singele                                                     delimitate de diferitele densităţi şi
                                                                                                                                                                       care coboară încet aceste 14 trepte                                                      temperaturi ale apei.
                                                                                                                                                                       de celofan intră în contact cu lichidul
                                                                                                                                                                       care are sarcina de a absorbi tibsîan-
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39