Page 35 - 1961-04

Nr. 1957
D i n poşta sâptăm înii
Produse de ealitafe
superioară
C olectivul de m uncă, al fabricii
„Sebeş“ înregistrează re­
zultate tot mal frumoase pe
linia îmbunătăţirii calităţii
produselor. La secţia lenjerie,
de pildă, in cursul lunii martie, pentru activitatea de viitor.
procentul de îmbunătăţire a Din darea de seamă şi dis­ Oo(plil slutului o folosesc drept
calităţii a crescut de la 74, la
76 la sută, iar la secţia oattoai
calitatea produselor finite a
fost îmbunătăţită ou 3 la sută
peste sarcina planificată. De­
păşirea este rezultatul reglării
şi egalării taloanelor la ciorapii
de relon.
La secţia circulare s-au in­
trodus 2-4 zale In plus la ma­
şini. Această măsură a avut ca
efect lungirea porţiunii de vlrf
a ciorapului de bumbac, ceea
ce a permis o mal bună în-
dheieire a ciorapului.
In întrecerea pe profesii, ce­
le mai bune rezultate privind
calitatea produselor le-au ob­
ţinut Valentin Timar, Simian
Munteanu şi Ovidiu Socol, de
la secţia cotton, muncitoarele
Ana Păcurar, Kolosvâr! LIII,
Riaîila Pirvu, Zalman Elsa şi
Lentz Maria de la secţia len-
jerie-tricotaje.
F. CHIRUŢA
corespondent
Cu p ia n u l trimestrial
realizat
w 1niunea raională a ooope-
rativelor de consum din
Orăştie şi-a realizat planul tri­
mestrial la desfacerea mărfu­
rilor în proporţie de 100,02 la
sută.
Cele mal bune rezultate le-au
obţinut cooperativele de con­
sum „Dacia“ din Geoaglu şi
„Filimon Sirbu“ din Orăştie.
i IOAN BUCUREŞTEAN
corespondent
Au înfiinţat o livadă
/ n planul de producţie pen­
tru acest an, colectiviştii din cere — pe primul trimestru —
Alba Iulia au prevăzut să îni­n proporţie de 103,3 Ia sută,
fiinţeze o livadă de pomi. Tre- iar la valorificări In proporţie
cînd Ia înfăptuirea hotărîrii de 113,6 la sută.
luate, ei au plantat de curînd,
pe terenul destinat livezii, 1.500
pomi fructiferi. Lucrările de
plantare s-au făcut sub supra­
vegherea atentă a comunistului
Teodor Făgădariu.
I. JOLDEA
corespondent
A d u n ă r i generale ai o
c o o p e r a tiv e lo r de consum
>orespondenţii noştri Petru
Tesla.ru şl SUviii Ceraea
ne Informează că de ourlnd au
Un
„Doctorul a plecat“. Este titlul unei
note care informează cititorii noştri că
mediali stomatolog Munteanu Iovu,
director al staţionarului medical din
Călan a introdus in practica sa obi­
ceiul de a se lăsa aşteptat de pacienţi.
Autorul notei n-a pierdut din vedere
faptul că, deşi îi place să fie aştep­
tat, cînd e aşteptat nu vine, cînd este
căutat nu poate f[ găsit, iar cînd se
întreabă de el, nimeni nu ştie unde
poate fi găsit.
„Staţionar sau centrală telefonică?"
Este titlul altei note care face cunos­
cut cititorilor ziarului că sora Neagu
Maria, de la acelaşi staţionar medical,
întreţine convorbiri teletonice particu­
lare, zgomotoase, care conturbă liniş­
tea bolnavilor internaţi şi că atitudinea
sa faţă de bolnavi lasă de dorit.
„Dragă Urzico“... Aşa începe o scri­
soare adresată de un grup de mun­
citori din Călan redacţiei revistei
„Urzica“, prin care arată că medicul
şef al staţionarului — acelaşi Mun­
teanu — în loc să se ocupe de bunul
mers al unităţii, se ocupă de interese
personale, familiare,,,
„E un om ranchiunos şi neprincipial,
lipsit de interes faţă de sănătatea oa­
menilor...“, sînt afirmaţii ale unor pa­
cienţi, care-1 cunosc pe medicul Mun­
teanu şi cărora nu ie este indiferent
cine şi cum se ocupă de sănătatea
Ier...
Pe diferite căi, s-atî mai atiat şi alte
lucruri despre medicul amintit mai
sus. Ceea ce s-a mai atiat, nu face
parte din domeniul amănuntelor şi
nici a lucrurilor lipsite de importanţă.
„Să se scrie despre mine cît de
mult — poate că va spune el cu mîn-
dria-i caracteristică. Dacă se scrie, în­
seamnă că exist ca medic şi ca şei ai
acestei unităţi".
Nti-i contestă nimeni existenţa sa.
Faptul că el există e un adevăr, Şi
un adevăr îl privim în funcţie de con­
diţiile lui de existenţă. Fireşte, dacă
adevărul e cu influenţă negativă, îl
avut loo adunările generale ale (Hşte a fost adusă încă din
cooperativelor da oocnsum din toamna anului trecut. A treie­
comunele Miercurea şl Hia. Ou rat batoza cît a treierat, apoi
aaest prilej au fost prezentata
dări de seamă oare au relevat
succesele obţinute in activita­
tea cooperativelor respective şl
s-au preconizat unele măsuri
cuţiile purtate la adunarea din
Miercurea a rezultat că In anul
care a trecut unităţile ce apar­
ţin cooperativei din această
localitate au vlndut ţăranllOT
muncitori mărfuri în valoare
de 11.607.000 lei. ou 8,3 la sută
mai mult decît în anul 1959.
A rezultat, pe de altă parte,
oă există încă lipsuri în ceea
ce priveşte deservirea, respec­
tarea programului etc., mal
ales la unităţile din satele Lu­
des şi Slngătin (gestionari Au­
rel Tănase şi Maria Kociotă).
Faţă de aceste lipsuri s-au
propus măsuri concrete care să
ducă la o activitate mai rod­
nică.
Lucrări de îm p ă d u riri
/ n scopul refacerii patrimo­
niului forestier, pe şantie­
rele „Riui Mic“ şl „Plriul Pla­
iului“, ce aparţin Ocolului sil­
vic Cugir, au început lucrările
de împăduriri.
Intr-un timp relativ scurt,
echipele de plantatori au plan­
tat puieţl de arborete pe 24 ha.
de teren.
D. IOAN
corespondent
Succese ale
cooperatorilor
/ n întrecerea ce se desfă­ ţ. gonul Gvff 3135962, care a
şoară In cinstea aniversă­ , căzut in prima lună ăe ex-
rii partidului, lucrătorii coope­L ploatare după reparaţie. Am
raţiei de consum din ralo i ul
Brad, au reuşit să obţină suc­
cese însemnate. EI şi-au reali­
zat sarcinile de plan la desfa­
V. PETREANU
corespondent
Batoză dată uitării
S e pare curios faptul că In
aceste zile de primăvară
vorbim despre batoze clnd, pînăL rii şi segmentului.
ila punerea lor In funcţiune, mial
slnt oiteva luni. Totuşi, o ba­ (. E oare acesta unicul caz ?
toză pe care am găsit-o pe
cljmp în satul Prihadişte, raio­
nul Brad, m-a obligat să scriu
ziarului.
Batoza cu pricina aparţine
S.M.T. din Dobria. La Priho-
deal“ şi
privim in mod critic, manifestîndu-ne
poziţia intransigentă ţaţă de el şi faţă rul despre oare e vorba, e cu adevărat
de cauzele care-1 determină.
Să ne ocupăm in cîteva cuvinte de
unele adevăruri legate de existenţa
medicului Munteanu.
Interesează mai puţin locul unde a
existat pînă acum doi ani. De doi ani
încoace însă funcţionează ca medic
şef al staţionarului. Am tăcut referiri
la faptul că este superficial in muncă,
că nu se îngrijeşte de starea bolnavi­
lor, că se lasă aşteptat, că are la­
cune în munca de organizare etc. Atîta
cunoşteam despre el pînă nu de mult.
Recent, am aflat însă că e om între­
prinzător, şi, vSzind că nu răzbate şl
nu poate să rezolve singur toate pro­
blemele administrative, a angajat un
administrator, uh administrator al sta­
ţionarului de care să se poată folosi
orieînd. Minunată orientare. Schema
prevede aşa ceva, deci totul e legai.
A întîmpinat el unele greutăţi pînă a
găsit o mînă „torte“, cu deprinderi de
administrator, o persoană legată strîns
de unitate, dar pînă la urmă s-a des­
curcat, Şi cînd a văzut ce uşor se
poate descurca opiul cînd vrea, a în­
ceput să rîdă şi să-şi aducă acuze:
„trăiesc de mulţi ani cu soţia şi nu
mi-am dat seama cît de mult poate
să mă ajute în administrarea unităţii“.
Şi radiind de modul cum s-a descurcat,
a şi făcut adresă oficială soţiei sale
prin care o înştiinţează că e numită
în funcţia de administrator al staţio­
narului din Gălan. Aşadar, Munteanu
lovu, medic şef al staţionarului, Mun­
teanu Maria, administrator al aceluiaşi
staţionar. Mai ideal nici că se poate.
Şi, pe cît e de ideal, pe atît e de a-
vantajos. fotul se priveşte doar şi din
punct de vedere al avantajului.
Pentru administrator, se pare că
avantajul e mai mare. In calitatea lui,
arc multe treburi şi greutăţi: aprovi­
zionare, curăţenie, hrană pentru bol­
navi şi tnulte altele. Fiind alături de
şef, ajutorul în muncă apare imediat.
8-a defectat. Mulţi cetăţeni au
răma* cu cerealele netreierate,
Iar batoza a rămas pe locull el,
acolo Ia arie, unde se află şl
aoum. Cîte ploi şi zăpezi au
trecut peste ea, greu de spus.
loc de refugiu in joaca lor de-a
ascunselea.
De existenţa batozei din Pri-
hodişte au cunoştinţă şl S.M.T.
Dobra şi Sfatul potpular din
Vaţa, de soarta ei s-a interesat
şl şeful dte brigadă Aurel .Radu
de la S.M.T. Toţi s-au Intere­
sat, nimeni n-a luat In schimb
nici o măsură pentru adăpostl-
rea batozei.
Pe bună dreptate, cineva tre­
buie să fie tras la răspunedere
pentru această gravă neglijen­
ţă faţă de avutul poporului.
I. ANGHEL
corespondent
PO R N IN D D E LA UN „T.G.(»6
[ Numărul vagoanelor repa-
(, rate la Atelierele R.M.R. din
1 Simeria şt „căzute“ ( defecta-
t te) in termenul de garanţie
[ (T. G.), este in continuă scă-
ăere, dovadă că muncitorii
[ de aici acordă o atenţie spo-
[ rită calităţii lucrului lor. Cu
C toate acestea, unele vagoane,
[¦ care au piese repar e neco-
!r respunzător, se defectează la
r puţină vreme ăe la punerea
l tn exploatare, fapt care um-
l breşte activitatea oolectivu-
J- lui şi pătează „marca fabri­
I cii“.
( Aşa s-a tntîmplat şi cu va-
[ cercetat procesul verbal in-
L tocmit de comisia de anche-
tă. Printre altele, se men-
, ţiona acolo că ventilul ăe
\ distribuţie a fost găsit de-
[ fect, cu garnitura pistonului
,- 6 şi segmentul pistonului 1
L neetanşe«. Defectul respectiv,
1 dacă n-ar fi fost sesizat la
timp. dădea naştere la frl-
nări nedorite şi la pertur-
l barea circulaţiei.
S-a găsit uşor şi vinovatul:
[ partida condusă de tlnănd
1 Aurel Săbău. Cauza: verîfi-
j- carea superficială a garnifu-
* F0IEST1E1E CLUJ
Nu. Ca acesta se mai gă­
sesc. Faptele dovedesc că
majoritatea lucrărilor defec-
L te se ăatoresc neatenţiei,
L grabei, superficialităţii, lipsei
de răspundere, care, tn ge-
o mînă...
Uitasem să amintim că administrato­
„tnînâ torte“. Dispune de o fermitate
categorică. Nu apleacă urechea oricui.
Să spună cine ce-o vrea, administra
torul ştie una şi bună: e administra­
tor cu acte în regulă. Au încercat unii
pacienţi să spună că uneori mîncarea
c de slabă calitate, că lenjeria nu e
schimbată la timp, că prin saloane cu­
răţenia se face superficial, că instru­
mentele medicale sînt sterilizate în-
tr-o încăpere murdară, că lemnele pen­
tru încălzit stau anapoda în dormi­
toare ; cineva l-ar fi şoptit la ureche
să aibă grijă cum se comportă cu sa­
lariaţii unităţii deoarece unii sînt ne­
mulţumiţi de ea (o soră s-a transferat
din cauză că nu l-a mai putut su­
porta atitudinea de „mamă vitregă“).
Administratorul Munteanu Maria n-a
dat crezare unor asemenea „bîrfeli“.
— E catn frig in dormitor, tovarăşe
administrator — i-a spus într-una din
iile o femeie...
— Lasă tovarăşă, nu te mai plînge,
nu e aşa frig. Se poate şi fără
lemne — i-a spus categoric Muntea­
nu Maria. Nu se lasă învinuită nici
in ruptul capului.
In zilele de 2, 3 şi 4 aprilie a. c.
n-a iost pe la serviciu din motive „în­
temeiate“. Se pare că a atiat că a fost
căutată. Fără a sta prea mult pe
gîndurl, a venit cu argumentul: am
Fost învoită de soţul rheu, ei este şef
şi are tot dreptul să acorde învoiri
personalului din subordine; are drep­
tul să şi sancţioneze, să facă tot ce
crede e l; e conducătorul unic şi să
nu uităm de principiul conducerii u-
nice.
Iată, faptul că dispune de puteri de­
pline mi l-a dovedit şi cu altă ocazie :
anul trecut mi-a acordat concediul de
odihnă atunci 'cînd am solicitat. Nu
mă încadram eu în prevederile Codului
muncii, adică nu împlinisem 11 luni
de activitate, însă el a rezolvat-o. Şi
a rezolvat-o bine. Toate considerentele
DlH WUU SOC/Ab(i> AlULUl
§ ' n . i-" n
La faza pe oraşul Hune cioara a celui de-al Vl-lea concurs al formaţiilor artistice ăe
amo.tori, a participat şi corul combinatului siderurgic.
in clişeu: Corul siderur giştilor hunedoreni, pe s c e n ă . _____________ _____________
neral, duc la căderea vagoa­
nelor tn „T. G". Şi pentru
concretizare, să enumerăm
citeva exemple.
Se tntlmplă uneori ca $a-
siurile să nu fie bine cură­
ţate. Din această cauză, la
vagonul 3341529 n-au putut
fi găsite la revizie 3 traverse
intermediare rupte. Dacă nici
mai tîrziu n-ar fi fost des­
coperite, ele puteau duce lo.
Q j/iutm năsrli*
o deraiere a vagonului cină
acesta ar fi intrat în exploa­
tare. Evident, ăe vină sînt
vopsitorii, care au vopsit şa­
rtul murdar.
Se mai Intimplă, de aseme­
nea, ca unele arcuri ăe sus­
pensie să fie rău aşezate pe
cutia ăe grăsime. Acest lucru
conduce la aprinderea fusu­
lui respectiv in exploatare.
Aşa este cazul vagonului
406867, la care arcul nr. 2.
din cauza cepului prea lung,
n-a fost bine aşezat.
S-ar mai putea aminti
jocurile la timoneria frlnei,
necurăţirea vaselor de uns
sau darea la legare a roţilor
cu fuse necorespunzătoare.
Aproape toate defectele în­ va fi apreciat de către toţi
registrate depind de oameni ceferiştii.
şi numai de ei. Există pu­
tinţa ca nici un vagon să nu
cadă in „T. G.“. Pentru acea- V
sta e necesar ca organizaţi- j
ile ăe partid să muncească j
i
„forte
pentru acest tel de a rezolva o situa­
ţie ( ! ? l ) .
Se pare că a învăţat-o să iie fer
mă, chiar şeful ei, căci şi el e cate­
goric în felul lui. Să nu-i calce nimeni
pe bătătură că zile bune nu mai are
cu el. Pe lingă faptul că e categoric,
e şi operativ. Din noianul de exemple
diferite, care-i dovedesc „operativita­
tea“, unul e suficient pentru edificare.
(0 să ni se splină, probabil, că totul
s o coincidenţă). In zilele trecute,
i s-a părut lui, că tovarăşele Szilagy
Ana şi Gertezan Berta, salariate ale
staţionarului, ar fi recunosait că au
fost puse să muncească ceva pe la
casa medicului şef. Şi pentru că a
„prins mişcarea“ a ripostat categoric:
după două ore, teimeilor respective li
s-au înmînat cîte o adresă, cu număr
de ieşire prin care le îneunoştinţeazâ
că ii s-au desfăcut contractele de mun­
că şl ¦că, potrivit codului muncii, se
bucură de 14 zile preaviz.
„întărirea“ postului de administra­
tor cu o mînă „forte“ — în persoana
soţiei lui, eliberarea din funcţie a per­
soanelor „suspecte“ şl altele de acest
fel, asigură „liniştea" şetuTui şl a fa
miiiei sale. Personal se poate plimba
nestingherit cu motocicleta în fiecare
seară pe malul Strefului, cînd pe un
mal, cînd pe altui, îşi poate desăvârşi
pasiunea de pescar, păşind hotărît din
postura de pescar amator spre ces de
profesionist; serviciul de gardă la u-
nitate îl poate lăsa pe mai departe pe
seama altora aşa cum l-a lăsat în re­
petate rînduri. Din partea secţiunii să­
nătate a Sfatului popular orăşenesc Hu­
nedoara nu se poate, aştepta la sur
prize. Medicul şei al secţiunii respec­
tive a auzit cîte ceva despre faptele lui
Munteanu, dar le-a considerat lucruri
„mărunte“.
Seea ce gîndeşte medicul şef al sec­
ţiunii sănătate a sfatului popular oră­
şenesc despre Munteanu lovu, nu se
ştie. Dar ceea ce ar trebui să facă
în viitor este cît se poale de clar.
nae 3
10 şi 11 APRILIE 1961
DEVA: Nu vreau să mă însor;
HUNEDOARA: Muntele: Nu vreau
să mă însor; PETROŞANI:
Steaua tăcerii; Doctorul Soim;
Frumoasa aventură ; Mîndrie 7
ALBA IULIA: Dragoste; Scri­
soare neexpediată: LONEA:
Bltă ieşi. din sa a ; TEIUŞ 7 No­
rii părăsesc cerul; HAŢEG 1
Doamna cu căţelul; BRAD :
mwM M M wm Lanţul; SIMERIA : Prinţesa cu
steaua de aur; SEBEŞ: Cuibul
vulturilor; ORĂŞTIE: Scrisoa­
re neexpeăiată; Războiul opiu­
mului ; ILIA: Asasinul din um­
bră ; ZLATNA: Reîntoarcerea:
APOLDUL DE SUS: Serioja.
ANUNŢ
La L F. Petroşani O.0.L. GOMBRŢ MIXT
Tinerii din cadrul întreprin­ ALBA H0LIA
derii forestiere Petroşani s-au
anunţă «onsumatorli tă
</—>/—* /--*/—*f-'-/—1/—11—' t—1/—*i—' r~' I ' r angajat să colecteze cit mai Restaurants „Dacia*
mult fier vechi pentru oţelăriile
mai mult cu oamenii, să fa­ ranovat
că din fiecare muncitor un patriei- In acest scop ei au or­ şl Înzestrat ou mobilier nou,
luptător activ pentru cali­ ganizat o serie de -acţiuni de
muncă patriotică. Astfel, brigă­ SERVEŞTE ZILNIC t
tate. zile U.T.M. de muncă patrio­ ® UN BOGAT SORTIMENT DE
Vinovaţi ăe calitatea neco­ tică de la sectorul C.F.F. Lo-
nea au reuşit în ultimul timp PREPARATE 9ULINARE
respunzătoare a unor lucruri să colecteze 8.600 kg. fier vechi, o SPE0IALITAŢI LA ORATAR
slnt şi maiştrii. In loc să-şi 1.200 kg. fontă veche şi 400 kg. o VINURI ALESE
exercite cu exigenţă rolul de metale neferoase. De asemenea,
primi recepţioneri şi contro­ j au dezmembrat 5 vagoane tip Seara, muzică de dana
lori de calitate, ei mai „în­ C.F.F. ^r* r-*r r-*r-»r* f
chid ochii“ In faţa anumitor '(~‘li—>/—>/—'r-ir^r
defecte, ba chiar uneori nici
nu urmăresc cu atenţie res­
pectarea instrucţiunilor teh­ liiirep rm d srea de industrie locala 7
nologice. „YÂSIUE IM M IT l56 7
Intr-o m.ăsură destul de 7
7
mare este vinovată şt condu­ din Hafeg 7
cerea atelierelor, care nu produce şi desface m ă r f u r i prin unltăflle\ 7
7
sprijină suficient secţia de
comerciale de sfof si cooperatiste s 7
vagoane. Altfel, nici nu poate 7
fi explicată lipsa unor ma­ 7
teriale — care există in ma­ € m obila de 7
gazia centrală — neintrarea
nici pînă acum in funcţiune ® sas©feilâ peoipts ea,i3ies*e 7
a presei pentru arcuri şl 7
altele.
c©snlsiaiate; 7
Activitatea colectivului s-a 7
îmbunătăţit In ultimul timp.
Aproape flecare muncitor, m d iferite tip ar! de d o r m e z e ; 7j7
maistru sau inginer se preo­ 7
cupă acum ăe calitate. Acest € divsumFI*pa,t ? 7
lucru oferă garanţia că in 7
viitor calitatea reparaţiilor
vagoanelor se va îmbunătăţi. H ta p is a te ; 7
La această acţiune este che-
mat să-şi aducă aportul în­ € dulapuri trei aşiş 7
tregul colectiv, pentru că
7
numai in acest fel materia­
® d u l a p u r i !biblioteci etc# I
lul rulant reparat la Simeria
__I\^—l W-JV—/ *-l'-->'-1
»VWVVWWVW '
IWTBEPglMEHEA OE CONSTRUCŢII
Str. Maramureş nr. 90 tel. 29~53
ANGAJEAZĂ IMEDIAT
N. ANDRONACHE
p rin tr a n s fe r sma r e p a r t iz a r e a
a ia m o s m tw L m
10 APRILIE 1961 fo rjelo r de mtiacăs
PROGRAMUL 1 : 6,10 Jocuri popu­ ingineri constructori drumuri şi poduri
lare romîneşti; 7,30 Statul medicului: pentru funefia de d isp eceri la centrală
Tartrul dentar; 9,00 Muzică uşoară; şi şefi de şantiere, vechim e m inim 3 ani
9.30 Tinereţea ne e d rag ă; 10,25 Me­
lodii populare romîneşti; 12,00 Lucrări €1 in g in e ri m e ca n ic i ca d is p e c e ri, cu v e ­
literare în pregătire: romanul „Anii
tineri“ de Nicolae Ţie; 13,05 Goncert chim e de 3 ani
de muzică din operete; 14,00 Muzică # m aiştri şi tehnicieni constructori dru- ^
populară din R.S. Cehoslovacă; 15,10
Muzică uşoară de co|mpozitori sovietici; muri şi poduri, pentru şantiere
15,50 Emisiune literară;. 17,30 Roza
vînturilor; 18,30 Almanah ştiinţific; % econom işti planificatori şi normatori
19,40 Muzică populară romînească in­
terpretată de Ana Pop (Sorondan; pentru şantiere
20.30 „Primăvara“ in creaţia compozi­ S 1 econom işti contabili şi contabili pentru
torilor; 21,00 Canţonete; 23,00 Poe­
mul sijmfonic „Don Quijotte“. ş a n tie re
PROGRAMUL II: 14,08 Arii din S o l i c i t a t o r i ! se vor adresa la serviciul de
opera „Dama de pică“ de Ceaikovski; ca d re ai î n t r e p r i n d e r i i , unde se pot da şl infor­
15.30 Uverturi şi dansuri din operete;
16.30 Vorbeşte Moscova 1; 18,05 Car­ maţiile suplimentare
net de reporter; 19,30 Inovatori şl ino­
vaţii ; 20,00 Piese corale romîneşti;
21.15 Solişti şi formaţii muzicale so­
vietice care au concertat în ţara noas­
tră : Gorul popular ucrainean de stat
dirijat de Grigori Veriovka; 21,30
„Pentru fericirea poporului“ pagini
literare oglindind lupta partidului;
21,55 Goncert de muzică uşoară; 23,15
Goncert de noapte.
11 APRILIE 1961
PRpGRAMUL I: 6,10 Gîntece şi
jocuri populare; 7,30 Statul medicu­
lui : Ge este metabolismul bazai; 8,00
Din presa de astăzi; 9,30 Actul al
III-lea al operei „Otheiio“ de Verdi;
11,45 Radio-Prichindel: „Gopiii de pe
strada noastră“ — moment radiofo­
nic; 12,40 Gîntece populare romîneşti ;
13,05 Fragmente din operete „O noapte
la Veneţia“ de Johann Strauss; 14,00
Program emis de studioul de radio
Iaşi; 15,10 Din muzica popoarelor;
16.15 Vorbeşte Moscova!; 17,15 Gin
tece de compozitori din R.S. Cehoslova­
că ; 18,30 Limba noastră; 19,00 Re­
vista economică radio; 20,30 Goncert
de estradă; 21,15 Emisiune culturală;
22.30 Goncert simfonic; 23,18 Goncert
de muzică uşoară.