Page 36 - 1961-04
P. 36
pae. 4 DRU MU h SOCIAM SM Uhüt
In întrecerea paşnică cu capitalismul
Sistemul socialist îşi
afirm ă superioritatea
°:.N-u-= fl !«t sfîrşit discutarea prtlmei congoleze Preieife romîneşti MOSCOVA 8 (Agerpres). — După 5 ani de la înfăp
peste M a re tuirea septenalului (1959—196 5) şi poate şl mai curînd, Uniu
NEW YORK 8 (Agerpres). — nea Sovietică va ocupa primul loc în lume atît în ce priveşte
volumul absolut al producţiei, cît şi în ce priveşte producţia
TASS translmite: La cea de-a pe cap de locuitor, scrie ziarul „Sovetskaia Rossia" în re
15-a sesiune a Adunării Gene cenzia la buletinul „U.R.S.S.—-S.U.A." apărut în Uniunea So
rale a O.N.U., strofe pe terminate vietică. Materialele cuprinse în acest buletin oteră un tablou
dezbaterile în problema situa obiectiv al întrecerii dintre ce le două lumi care a început acum
ţiei din Reţpublica Congo. In peste 40 de ani.
şedinţa plenară de vineri după-
amiază a Adunării Generale a joeld a început o lungă, cores diate a parlamentului Republi este îndeobşte cunoscut că pînă Această întrecere, se spun» In recenzie, a început în condiţii
rostit o amplă cuvântare repre neegale. Distanţa care despăt ţea Ţara Sovietică (le S.U.A.
zentantul U.R.S.S., V. A. Zorin. pondenţă cu guvernul belgian cii Congo. în prezent ni-ci un soldat sau MOSCOVA 8. Corespon părea o distanţă cosmică. In 19 20 Statele Unite ale Americii
şi cu marionetele din Congo ale ofiţer belgian nu a părăsit Con- produceau de 60 de ori mai multe produse industriale, tie i10
Astăzi, a spus V. A Zorin, colonialiştilor. întreg acest ca După ’părerea delegaţiei So goul. Delegatul englez, Patrick dentul Agerpres transmit' ori mai multă energie electrică, de 69 de ori mai mult cărbune,
majoritatea covârşitoare a ce rusel diplomatic, a spus el, a vietice, a declarat V. A. Zorin, Dean, a venit în ajutorul lui te : Teatrul „Ţăndărică de 210 ori mai mult oţel decît Republica Sovietică.
lor ce iau cuvântul de la aceas fost pus la cale pentru a se dacă Adunarea Generală va- Hammarskjoeld. Denaturând in care se află în turneu la
tă tribună, sânt nevoiţi să recu camufla faptul evident că după aproba acest proiect şi va ho mod flagrant faptele, el a pre Moscova, a prezentat vi Dar socialismul, scrie ziar ul, a asigurat o dezvoltare a
noască adevărul pe care guver 21 februarie nici un ofiţer bel tărî retragerea imediată a în zentat critica aspră la adresa neri seara la Teatrul de torţelor de producţie nemaivăzută şi inaccesibilă ritmului ca
nul sovietic l-a sublimiat de la gian, nici un consilier politic tregului personal belgian din lacheului imperialiştilor, Ham Satiră din Moscova primul pitalist. in anii 1918—1959 producţia industrială în U.R.S.S. a
bun început, şi anume că fără al Belgiei nu a părăsit terito Congo, se va face implicit un marskjoeld, drept un „atac Îm său spectacol cu piesa crescut de trei ori mai rapid do cît în S.U.A. Cu anii, această
o curmare hotărâtă a ameste riul congolez şi nici unul nu pas real în direcţia unei nor potriva Organizaţiei Naţiunilor „Mina cu cinci degete“ de deosebire de ritm a crescut. Asi Iei, în 6 ani (1954—1959), pro
cului belgian în treburile inter intenţionează să o facă, deşi, malizări adevărate a situaţiei Unite“. La şedinţă au luat de Alexandru Andy şi Mir ducţia industrială a Ţării Sovietice a crescut anual în medie
ne ale Congoului nu se poate conform Cartei O.N.U., hotărâ din Republica Congo şi a rezol asemenea cuvîntul reprezentan cea Crişan, in regia Mar cu 11,3, iar în S.U.A. — doar cu 2,4 la sută.
asigura normalizarea situaţiei rile Consiliului de Securitate vării acestei probleme în an ţii Pakistanului, Japoniei, Ci garetei Nîculescu, laurea
din această ţară. Tocmai pen sânt obligatorii pentru orice samblu. tă a premiului de stat U.R.S.S. produce acum pe cap de locuitor mai mult mi
tru că această condiţie esen ţară membră a O.N.U. prului. Republicii Togo şl Ma nereu de mangan, crom şl fler, turbă, nichel, combine cerea
ţială nu a fost îndeplinită pînă Imediat după cuvântarea de rocului. La spectacol au luai liere, ţesături de lînă decît S. U.A.
în prezent, situaţia din Repu Iată de ce delegaţia sovietică legatului U.R.S.S., a venit în parte A. Kuzneţov, prim-
blica Congo continuă să rămâ declară cu deplin temei că atît grabă la microfon Hammarsk- Discutarea problemei situa locţiitor al ministrului Încă de pe acum U.R.S.S. a depăşit S.U.A. în ce priveşte
nă îngrijorătoare şi periculoasă. timp cît domnul Hammarsk- joeid. Intr-un discurs incohe Culturii al U.R.S.S., repre producţia de grîu, steclă de zahăr, cartofi, lapte, grăsimi ani
joeld şi secundanţii lui cel mai ţiei din Congo, care a durat zentanţi ai Ministerului male şi lînă, deşi rămîne în urm a lor în ce priveşte producţia
Neîndepîinirea acestei condi apropiaţi nu vor fl înlăturaţi rent şi confuz, el a încercat să Afacerilor Externe şi ai globală de cereale şi îndeosebi producţia de carne. Dar şl
ţii se explică în primul rînd de la conducerea operaţiunilor peste trei săptămînl, a luat Comitetului de Stat pen-
prin faptul că colonialiştii, so- O.N.U. în Congo, nu vor fi tra dovedească că corespondenţa sa tru Relaţiile Culturale cu această rămînere în urmă va fi în curînd lichidată. Ritmul dez
lidarizîndu-se între el, acţionea duse în viaţă nici această re sfîrşit. La următoarea şedinţă J străinătatea. voltării agriculturii socialiste şl creşterii animalelor depăşeşte
ză în front unit atât în Congo, zoluţie, nici alte rezoluţii ale cu guvernul belgian şi cu ma ritmul Statelor Unite. Asttel, de pildă, ritmul mediu anual de
cît şi în Organizaţia Naţiuni plenară a Adunării Generale
lor Unite, folosind în scopurile rionetele congoleze ale colonia creştere a producţiei de carne în U.R.S.S. este de 6 la sută,
lor o serie de ţări tributare lor. vor fi puse la vot proiectele în S.U.A. — de 1,7 la sută, iar a producţiei de lapte, respectiv
Există însă şi o altă cauză liştilor ar fi fost „utilă“, deşi de rezoluţie. de 10 la sută şi 0,8 la sută.
despre oare delegaţia sovietică
a vorbit nu o dată cu o since Consiliului de Securitate sau ---------: ...................... -. igg.= - . . - . -•• = ---------
ritate deplină. Este vorba de
faptul că actuala structură a Adunării Generale, îndreptate „O p era ţiunea din C o n g o — Râul Roa demască planurile
O.N.U. face ca soarta hotărâri intr-adevăr împotriva interese
lor adoptate să se afle de fapt
în mîinile unui grup de puteri, lor colonialiştilor. O ru şin e p e ntru drapelul a lb a stru “ unei invazii împotriva Cubei
şi anume, ale puterilor occiden In continuare, V. A. Zorin a
tale, lucru dovedit în mod deo
sebit de concludent de întreaga expus poziţia delegaţiei sovie PRAGA 8 (Agerpres). — lui Mobutu nu au fost luate 200 km. nord de oraşul Manono. NEW YORK 8 (Agerpres). dăugat, de asemenea, că dispu
desfăşurare a rezolvării proble tice în privinţa proiectelor de Ziarul „Rude Pravo“ a publi însă măsuri nici atunci cînd a- Aceleaşi bande au ocupat micul
melor Congoului în O.N.U. Con rezoluţie, care au fost prezen cat sub titlul „Operaţiunea din cestea din urmă dezarmau uni oraş Alulongo din apropierea Intr-un interviu acordat unui ne de fotocopii după cecurile
siliul de Securitate a adoptat tate. Proiectul de rezoluţie pre Congo — o ruşine pentru dra tăţi ale O.N.U., şi nici chiar a- oraşului Manono. După cum a- corespondent al ziarului „New care au fost trimise unor per
patru hotărîri în problema sus zentat de grupul de ţări afro- pelul albastru“ un reportaj al tunci cind bandiţii lui Mobutu nunlă corespondentul din Eli-
menţionată, iar Adunarea Ge asiatice printre oare se numă corespondentului său Jaroslav s-au dedat la jafuri şi au asa sabethville al agenţiei France York Times“, Râul Roa, minis soane întreţinute de cei ce au
nerală o hotărîre. Totuşi, în e- ră R.A.U., Ghana, Guineea. Boucek, in care se arată că in sinat reprezentanţi ai O.N.U. Presse, Chornbe intenţionează plecat in. Florida pentru pregă
senţă, nici una dintre ele nu a Mali, India, Indonezia, Ceylo prezent sub drapelul O.N.U. se să plece personal în această trul Afacerilor Externe al Cu tire militară.
fost îndeplinită. Aceasta s-a nul şl altele, a spus V. A. Zo ELISABETHVILLE 8 (Ager regiune. bei, a declarat că broşura des
întlmplat pentru că In fruntea rin, este insuficient. El formu află in Congo aproximativ pres). — Profitînd de îngă pre Cuba, publicată săptămina Răspunzlnd la o Întrebare a
tuturor operaţiunilor O.N.U. în lează Insă o cerere importantă 20.000 de soldaţi şi ofiţeri. Mulţi duinţa Comandamentului tru Corespondentul din Elisabeth- aceasta de către Departamentul corespondentului, Roa a decla
Congo s-au aflat protejaţi di fără de oare nu poate fi regle din ei au venit in Congo cre- pelor O.N.U., bandele armate ville al agenţiei Reuter, arată de Stat. „constituie confirmarea rat că această activitate este fi
recţi ai aceloraşi monopoluri mentată situaţia din Congo, şi zînd că prezenţa lor poate duce ale cîrmuiforului marionetă ai că Chornbe intenţionează să de- oficială a unui război nedecla nanţată de Agenţia centrală de
care au organizat agresiunea anum e: cererea ca întregul la rezolvarea problemei congo Katangăi, Chornbe, au capturat săvîrşească în zilele care ur rat. pe care Statele Unite îl investigaţii.
personal belgian să fie retras leze. Fără îndoială, scrie Bou oraşul Kabalo, principalul nod mează „campania militară pen poartă împotriva Cubei“.
împotriva Congoului. în mod necondiţionat din Con cek, că dacă trupele O.N.U. ar de cale ferată din nordul Ka tru restabilirea puterii lui asu Ministrul de Externe al Cubei
Oprindu-se asupra soartei pe go intr-un termen stabilit cu fi primit ordine clare şi precise tangăi, situat la aproximativ pra regiunii populate de tribul Statele Unite, a spus Roa, a declarat, de asemenea, că şi
precizie. Totodată, in proiectul de mult s-ar fi putut să se adu Baluba în nordul Katangăi". sprijină o bandă alcătuită din baza navală americană de la
care a avut-o rezoluţia Consi de rezoluţie se menţionează, că la îndeplinire rezoluţiile Con Guantanamo s-a transformat in
liului de Securitate din 21 fe deşi nu destul de olar, aplica siliului de Securitate cu privire mmm : <!-5.000 „contrarevoluţiona tr-o „bază de activitate subver
bruarie, al cărei punct central rea unor sancţiuni în cazul când la evacuarea personalului mili ri. mercenari şi aventurieri“, sivă" împotriva Cubei libere. El
prevede evacuarea imediată din această cerere nu va fi Înde tar belgian şi a personalului mi O imagine grăitoare a cîr daşiei colonialiştilor cu trădă care pregătesc o invazie in Cuba, a declarat că forţele contrare
Congo a întregului personal plinită. Reprezentantul U.R.S.S. litar din alte ţări, să se anche torii poporului congolez. Din această bandă fac parte cu- voluţionare oare au fost instru
militar şi paramilitar al Belgiei a ridicat obiecţiuni hotărîte teze asasinarea lui Patrice Lu- bani, cetăţeni ai Statelor Unite, ite in Guatemala au fost trans
şi al altor ţări, V. A. Zorin a împotriva proiectului de rezo mumba şi să fie pedepsiţi vino spanioli, nicaraguaieni, guate portate la Guantanamo.
amintit că în locul îndeplinirii luţie prezentat de o serie de vaţii, să fie convocat parlamen malezi şi chiar un număr de
acestei rezoluţii, HammaTsk- ţări, printre care Pakistanul. tul congolez şi să se împiedice hitlerişti. Roa a formulat presupunerea
Nigeria şi Sudanul, ca venind dezlănţuirea războiului civil în că se va da un semnal forţelor
în rriod obiectiv în contradicţie Roa a declarat că el este gata
Congo. să transmită Comitetului Poli contrarevoluţionare pentru â în
cu adevăratele interese ale po Ordinele de acţiuni militare tic al Adunării Generale a cerca să ocupe un cap de pod
porului congolez. Reprezentan O.N.U. informaţii cu privire la pe litoralul cuban prin debar
tul U.R.S.S. a analizat proiectul împotriva congolezilor, scrie în locul precis al citorva centre cări de trupe aduse din Florida
de rezoluţie prezentat de dele continuare corespondentul, sint contrarevoluţionare de recrutare şi Guatemala şi să formeze pe
gaţia sovietică, oare stabileşte emise de comandamentul O.N.U. din New York şi al taberelor de teritoriul Cubei un guvern pro
inadmisibilitătea acţiunilor de numai in cazurile cînd este vor antrenament din regiunile Mi- vizoriu care apoi va cere ajutor
ba de trupele guvernului legal ami, Fort Lauderdale, Orlando, Statelor Unite. Aceste forţe, a
natură să încalce unitatea, in- precum şi al bazelor insulare spus Roa în continuare, nu vor
al lui Gizenga, invciuda faptului de lingă Florida. ti în stare să menţină acest cap
depenţa politică şi integritatea că pînă în prezent aceste trupe de pod şi de aceea infanteria
nu au săvirşit nici un act de După cum a arătat Roa, el marină a ’ Statelor Unite va tre
poate dovedi faptul că Statele bui să le vină in ajutor.
teritorială a Congoului şi care agresiune împotriva contingen ÎN FOTO: Asasinul Chornbe, inspectînd bandele de mer Unite aprovizionează pe contra
revoluţionari cu armeu El a a- Ministrul Afacerilor Externe
stăruie asupra convocării ime- telor O.N U. împotriva bandelor cenari belgieni. (Din „Times“ ). a subliniat în încheiere că gu
vernul cuban s-a declarat In re
petate rînduri dispus să ducă
âptămîna care a trecut a fost Cronica evenimentelor internationale sîtuaţiei din Congo, ţară în care în tratative cu privire la divergen
marcată printr-o febrilă activitate cercările statelor imperialiste de a înă ţele sale cu Statele Unite pe
iplomatică a conducătorilor puterilor buşi prin forţa militară mişcarea na baza recunoaşterii independen
ccidentale, menită să stabilească o ţională de eliberare a căpătat forme ţei şi suveranităţii Cubei-
ozijie comună cu noua administra-
e americană. Timp de cîteva zile, cane, au fost de asemenea examinate ma sa vizită in Europa, cînd se va de ultracolonialişti şi de pe urma că Britanii a subliniat că el se pronunţă deosebit de barbare şi monstruoase.
rimul ministru al Marii Britanii. Mac- problemele legate de poziţia oc întîlni cu preşedintele de Gaulle. Co ruia au avut de suferit peste o sută în mod consecvent ca Laosul să devi
îilan s-a aflat la Washington, unde cidentală în ceea ce priveşte respondenţii occidentali remarcă că de persoane. Concomitent cu aceasta, nă o ţară neutră, unită, independentă, Vorbitorii care au luat cuvîntul în
purtat tratative cu preşedintele experienţele nucleare, poziţie care nu fixarea oarecum neaşteptată a acestei guvernul francez a anunţat că el va în conformitate cu acordul de la Geneva
.U.A., Kennedy. Încă înainte de pu- face decit să blocheze încheierea unui vizite se datoreşte divergenţelor seri avea consultări nu numai cu Frontul şi insistă asupra convocării urgente a cadrul dezbaterilor au condamnat acţi
licarea comunicatului final al aces- acord în problema încetării experien oase care se manifestă în prezent de eliberare naţională care este sin unei conferinţe internaţionale, cores
>r tratative, corespondenţii de presă ţelor nucleare. între S.U.A. şi Franţa, într-o serie gurul reprezentant împuternicit al po punzătoare, care să reglementeze situ unile colonialiştilor belgieni care, cu
ecidentali au subliniat că aceste tra- de probleme internaţionale importante porului algerian ci şi cu reprezentanţi aţia în această ţară. Guvernul sovietic
ative an fost consacrate îndeosebi Speranţele Angliei de a-şi reface ca Laosul, Congo, relaţiile din cadrul ai „altor curente politice" din Alge a propus să se cada în mod precis de sprijinul celorlalte puteri colonialiste
elaţiilor din cadrul blocului agresiv poziţiile de partener principal aii N.A.T.O., unde Franţa vrea să-şi asi ria. Despre ce curente politice este acord asupra datei şi locului unde să
I.A.T.O., unde în ultima vreme s-au S.U.A.. in urma acestor tratative s-au gure un rol preponderent. vorba ? După cum a declarat ministrul se ţină această conferinţă recomandînd din N.A.T.O., ignorează în mod demon NEW, YORK 8 (Agerpres).
lanifestât puternice divergenţe. Ast- dovedit a fi iluzorii. Comentînd des fără portofoliu însărcinat cu probleme ca ea să fie organizată în capitala
>1, a fost discutată pe larg propu- făşurarea tratativelor, ziarele america O ăptăm îna trecută urmau să încea- le Algeriei, Joxe, este vorba despre Cambodgiei neutre. Guvernul sovietic strativ hotăririle Organizaţiei Naţiuni Potrivit relatărilor agenţii
erea făcută de vechea administra- ne au subliniat că în cadrul lor, pre U pj în mica localitate Evian-les- aşa-numita „mişcare naţională alge
!!e republicană care prevedea trans- şedintele Kennedy a lăsat clar să se Bains, situată pe malul lacului Geneva riană", organizaţie contrarevoluţiona a acceptat propunerea de a cere înce lor Unite. Rezoluţia propusă de Uniu France Presse un bombardier L
armarea Blocului Atlantic într-o a înţeleagă că intenţionează să preia tratativele dintre guvernul Franţei şi ră. subvenţionată de francezi şi care tarea focului în Laos şi a fost de a-
utra putere atomică. Această pro- conducerea politicii occidentale, ceea guvernul provizoriu a! Republicii Al în Algeria nu reprezintă pe nimeni cord cu ideea convocării Comisiei in nea Sovietică care urmăreşte să asi merican cu opt motoare de t
unere inspirată de guvernul de la ce fără îndoială va constitui o nouă geria în legătură c.u condiţiile înce în afară de agenţii imperialismului ternaţionale de supraveghere şi con
ionn, urmăreşte să înzestreze pe o lovitură adusă prestigiului britanic tării războiului şi acordării indepen francez. trol în Laos. Acum opinia publică mon gure integritatea teritoriului Republicii pul B-52 a fost doborit din gre
ale indirectă Bundeswehrui vest-ger- denţei Algeriei. S j putea presupune dială aşteaptă răspunsul puterilor oc
¦!an cn arma atomică. Se ştie că la . bia s-au încheiat convorbirile că de această dată, partea iranceză Astfel, pe lingă bombele puse de cidentale îa iniţiativa de pace a Congo şi restabilirea cît mai grabnică şeală de un avion de vinătoar
esiunea din decembrie a Consiliului / l Kennedy-Macmiltan, că un alt îşi pune în mod serios problema evi ultracolonialişti, guvernul francez a U.R.S.S. Ea îşi exprimă speranţa că
i.A.T.O,. reprezentanţii guvernului El- partener occidental al S.U.A., Ade- tării unui eşec de felul celuia cu care făcut să explodeze o „bombă politică“ în poziţia puterilor occidentale va pre a instituţiilor parlamentare în această la 7 aprilie cu prilejul unui exer
enhower care-şl trăia ultimele zile. nauer, se grăbeşte să plece la Wa s-au soldat primele tratative care au care a torpilat deocamdată desfăşura domina bunul simţ care dictează ne
iu au avut posibilitatea să desăvîr- shington. El urmăreşte de asemenea, avut loc anul trecut la Melun între rea tratativelor franco-algeriene. Desi cesitatea de a se soluţiona prin trata ţară constituie o nouă contribuţie la ciţiu de atac simulat. Bombar
cască această acţiune. Acum Ade- să asigure o poziţie mai avantajoasă Franţa şi Algeria. Dar iată că, numai gur că în aceste condiţii reprezentan tive problema independenţei şi neutra
lauer şi compania ar vrea ca la se- R.F. Germane în hotărârile pe care cu cîteva zile înainte de începerea ţii guvernului provizoriu algerian nu lităţii Laosului. iniţiativa Uniunii So lupta pentru traducerea în viaţă a de dierul a fost ^tins de una di
i.unea din mai a Consiliului N.A.T.O.. guvernul american Ie va lua în ceea tratativelor franco-algeriene, Franţa a s-au putut prezenta la masa conferin vietice a avut drept efect ca norii care
>!anul Norstad-Strauss de transfor- ce priveşte N.A.T.O. în centrul con fost străbătută de un val de atentate ţei în care erau puşi de la început în se adunaseră deasupra Asiei de sud-est claraţiei Adunării Generale a O.N.U. rachetele „Sidewinder“ exped
nare a NAT.O. în a patra putere vorbirilor Kennedy-Adenauer, vor sta şl acţiuni provocatoare menite să ză condiţii de inegalitate. să înceapă să se risipească. S-a făcut
itomică, să prindă viaţă. Dar, după fără îndoială încercările cancelarului dărnicească ou orice preţ convorbi din nou simţită cu acest prilej dorinţa cu privire Ia acordarea independenţei ată de avionul de vînătoare !j
cum se ştie. acest plan a provoca! rile paşnice. Opinia publică iranceză care con de pace a popoarelor care cer preîn-
erioase divergenţe între aliaţii vest- vest-german de a obţine cu orice preţ damnă acţiunile banditeşti ale ultraco- tîmpinarea oricăror atentate la dreptul ţărilor şi popoarelor coloniale adoptată după cîteva minute s-a prăbu
arme atomice de la S.U.A. Acestui Asasinarea primarului din Evian — lonialiştilor se pronunţă în acelaşi naţiunilor de a-şi alege singure orîn-
ţel i-au fost de altfel consacrate vi Gainille Blanc, încercarea de incen timp pentru reluarea grabnică a tra duirea lor interni. în prima parte a ăcestei sesiuni şi pe şit in munţi la 100 km. nord d
zitele recente făcute în S.U.A. de mi diere a Adunării Naţionale Franceze, tativelor cu guvernul provizoriu al
nistrul de Război Strauss, şi ministrul maşina infernală pusă în clădirea Republicii Algeria. Reglementarea conflictului din Laos care colonialiştii încearcă în prezent oraşul Grant's (statul New Me
de Externe von Brentano, care a ţi este posibilă dacă S.U.A. vor renunţa
Bursei din Paris şi un şir de alte •ntr-adevăr numai tratativele pot la planurile lor de intervenţie armată să o reducă Ia zero. xico).
nut să fie „primul diplomat vest-eu- acţiuni teroriste au fost o expresie a constitui singura cale de rezol şi de amestec în treburile interne ale
ropean“ care a stabilit „un contact acestei ţări, sau, după cum spunea zi P uternicele demonstraţii care au SALISBURY 8 (Agerpres).
direct cu noul guvern american“. Des faptului că elementele colonialiste care vare şi a unei alte probleme care în arul englez „Scotsman", la „politica continuat şi în săptămîna aceas Agenţia United Press Inter
pre acest lucru scria şi ziarul ameri visează să menţină dreptul de a ex grijorează opinia publică internaţiona nechibzuită şi neghioabă“ a lui Eisen- ta în diferite ţări din Occident împo naţional relatează că primul mi
can „New York Herald Tribune" care ploata poporul algerian au trecut la lă şi anume situaţia din Laos. Câ- hovver — Dulles. triva experienţelor nucleare, pentru a- nistru al Federaţiei Rhodesiei ş
sublinia că „Bonn-ul insistă să se acţiune pe scară largă. Dar ceea ce lăuzindu-se de dorinţa sinceră spre o părarea păcii, precum şi intensificarea Nyassaland-ului, Roy Welensk]
acorde prioritate armelor atomice în a produs uimirea opiniei publice fran grabnică restabilire a păcii în Laos şi n ultimele zile Adunarea Genera acţiunilor popoarelor din fostele ţări şi primul ministru al Rhodesic
Europa“. Intre fim, la Paris şi Wa ceze şi internaţionale a fost faptul asigurarea independenţei şi neutralită lă a Organizaţiei Naţiunilor U- coloniale şi din ţările care luptă să-şi de nord, Edgar Whîtehead, ai
shington s-a anunţat oiicial că pre" că. guvernul francez tolerează acest ţii acestui stat, guvernul sovietic, în e a continuat să discute problema cucerească independenţa naţională de fost primiţi cu huiduieli de popu
şedintele Kennedy va întreprinde pri val de teroare sîngeroasă rieziânţuil nota care a adresat-o guvernului Marii monstrează legătura sfrînsă dintre miş laţia africană la o adunare cari
carea pentru pace şi mişcarea pentru a avut loc vineri la Bulawayc
Africanii au scandat lozinci ce
lichidarea colonialismului. Pentru că rind instituirea votului univer
nu poate să existe o pace trainică atîta sal. In timpul cuvtntării lu
mropeni ai S.U.A., ceea ce sileşte gu timp cît există colonialism, atîta timp Whitehead a explodat in apro
cît se duc războaie coloniale. piere o bombă.
vernul american să treacă Ia o reexa-
ninare a acestei probleme. Unii co- Lumea fără războaie şi fără colonia GUATEMALA CITY 8 (Ager
lism, iată în prezent un ţel clar, real pres).
nentatori occidentali presupun că gu spre care se îndreaptă societatea noas
Săptăminalul guatemalez „E
Estudiante“ a anunţat la 7 apri
vernul american nu ar mal fi dispus tră. Cu fiecare săptămână care trece lie că o bombă incendiară puss
n prezent să susţină planul Norstădi forţele care şi-au asumat această sar intr-un camion a distrus în pro
!i că el doreşte să menţină în mîi- cină grea dar nobilă, dau noi lovituri vincia Escuintla o importanţii
ille sale armamentul atomic aflat în forţelor războiului şi robiei, triumfă în încărcătură de paraşute şi uni
forme militare destinată contra-
lumea întreagă.
europa. ., , | revoluţionarilor cubani de pe
In cadrul convorbirilor anglo-amerl- I. MANEA î teritoriul Guatcmalei.
Redacţia şi adn^n^traţia ziarului: str. 6 Marile nr. 9. (!Telefon: 186; 189; 75. 1 axa pl.itita in nutneiat conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poli grafică .1 Mai“ - Drvr.
H^Wrv.-.— . . . : O-, 7\Yv5'.. .-.-..i... - I -- .
