Page 42 - 1961-04

r Pag- 2 DRUMUL, SOCIALISMULUI Air. 1959

A u cu vîn tu ! c o le c tiv işti Brigadierul nostraGospodăriei co­
din ra io n u l S e b e ş lective din Pc-treşti

XII PI i s-au acordat a- Mi-l amintesc pe Dumitru De aceea, curînă după ce s-a
nul acesta însem­ Popa, fiul lui Ioan Popa, de Înscris, a fost propus să treacă
ce care ne mîndriin nate sume de bani, cind era copii. împreună cu in fruntea unei brigăzi de cîmp.
drept credite pen­ băiatul meu, Ionică, veneau
Vecinii din satele apropiate folosinţă în 1959 care are o ca­ tru cumpărări de deseori la cîmp pentru a ne a- Şi dacă din 1959 treburile
au pornit înaintea noastră pe ca­ pacitate de 400 de locuri, săli animale. duce prinsul. Aşezau jos bocce­ în gospodărie au început să
lea cea nouă. Le-am urmărit cu de lectură, de repetiţii, aparat luţele in care nevestele ne tri­ meargă din ce în ce mai bine,
viu interes munca în gospodări­ cinematografic. Ne mindrim şi In clişeu : Cîţiva miteau de-ale gurii şi se apu­ acest lucru se datoreşte atît
ile colective şi rezultatele obţi­ membri ai consi­ cau să continuie ceea ce noi în­ comuniştilor, al căror număr
nute. Veniturile lor mari, mun­ cu faptul că în aceşti ani, co­ liului gospodăriei cepusem a lucra de cu zori. crescuse, consiliului de condu­
ca mai uşoară, viaţa tot mai îm­ muna a fost în întregime electri­ şi preşedintele sfa­ cere al gospodăriei, care căpă­
belşugată, ne-au convins şi pe ficată, că peste 100 de colecti­ tului popular co­ Dintre copiii din sat el era tase experienţă în organizare
noi să pornim pe această cale. vişti au aparate de radio şi că munal, discutînd a- printre cei mai liniştiţi şi aşe­ cit şi lui Dumitru Popa.
Şi, în urmă cu doi ani 129 fa­ numai în ultimi doi ani, 25 din­ supra telului cum zaţi. N-ar fi ieşit nici in rup­
milii din Răhău au intrat in gos­ tre ei şi-au construit case noi. s-au folosit o par­ tul capului din Felul in care ştie să vorbeas­
podăria colectivă. începutul, ca In această primăvară, pe Valea te din credite. cuvîntul părin­
orice început, a fost mai greu. din sat au fost plantaţi 16.000 ţilor. ...Timpul că cu fiecare
Averea gospodăriei se rezuma puieţi de salcîmi, iar utemiştii In graiul Legumicultura — o ram ura a trecut şi Du­ om în parte, să
la cele 300 ha. teren, 14 boi, !4 au semănat cu ghindă un hectai cifrelor mitru Popa a le asculte păre­
vaci, 24 cai şi citeva atelaje. Bi­ de teren. de producţie ren tab ila ajuns un flăcău rile, precum şi
lanţul muncii in comun, după o Gospodăria noastră colectivă, arătos şi vred­ prezenţa sa la
aproape doi ani, este insă îm­ Azi nu ne mirăm că fiii colec­ căreia i-am dat numele „Nicolae încă în anul constituirii gos­ Tot'alizînd veniturile obţinute nic, iubit de lucru in fiecare
bucurător. Astăzi, tot satul so tiviştilor Remus Bena, Ioan Căr- Bălcescu“ a luat fiinţă in primăva­ podăriei noastre colective (1950) din grădina de legume şi zarza­ toţi sătenii. zi. a făcut să
află în gospodăria colectivă, su­ pinişan, Izidor Oană, Petru ra anului 1954. ne-am gindit că, pe lingă cele­ vaturi, începîrid cu anul 1950, fie iubit şi s ti­
prafaţa arabilă a ajuns la Q7G Stanciu şi ai altora, studiază în lalte ramuri de producţie, legu­ rezultă că gospodăria noastră Cind s-a că­ mat de toţi din
ba-, avem 62 vaci productive, 20 facultăţi, că zeci de copii din o Cele 45 de familii colectiviste micultura constituie o sursă im­ colectivă a incasat 1.412.000 lei, sătorit a primit sat.
boi, 40 tineret bovin. 223 oi, 5 comuna noastră învaţă la şco­ din Pianul de Jos deţineau Ia în­ portantă pentru întărirea eco­ ceea ce reprezintă un venit me­ de la tatăl său
scroafe cu 35 purcei eic. lile profesionale şi medii. ceput, ca avuţie obştească doar 141/ nomică a gospodăriei colective. diu anual de peste 141.000 lei. ca zestre citeva La sediul gos­
ha. teren agricol, o vacă si un cal, De aceea, consiliul de conducere Au fost şi ani — 1960, — cind iugăre de pă­ podăriei vine
Pentru adăpostirea animalelor Răhăul devine tot mai frumos, fondul de bază al gospodăriei ridi- ai gospodăriei şi-a îndreptat a- veniturile din legumicultura au mînt. A rămas primul şi plea­
construim în aceste zile două mai bogat. Oamenii de aici, u- cîndu-se atunci la numai 38.244 tenţia şi spre cultivarea, pe su­ întrecut suma de 226.000 lei. însă tot în casa că ultimul, a-
grajduri, fiecare cu o' capacitate niţi în marea familie a colecti­ lei. prafeţe întinse, a legumelor şi părintească. Lu­ tunet cind. noap
de 100 vite mari. viştilor, trăiesc o viaţă nouă, zarzavaturilor. O contribuţie de seamă la ob­ cra bine pămîn- tea se lasă pes­
dau aşezării lor un aspect tot o Rezultatele bune pe care le-am ţinerea rezultatelor amintite a te sat.
Uniţi in marea familie, colec­ mai frumos. obţinut an de an au tăcut ca va­ De la început, pentru munca adus-o brigada de colectiviste de tul pe care-l
tiviştii din Răhău, au pornit să loarea zilei-muncă să sporească Ia grădina de legume (9 ha.) a la grădină, din rîndul căreia se avea, aşa că mulţi oameni din Culturile în­
schimbe si faţa satului Ne rnin- ACHIM CONSTANDA simţitor, colectiviştilor repartizîndu- fost organizată o brigadă de 36 evidenţiază mai ales colectivis­ sat puteau să-i ceară sfatul. treţinute de bri­
drim cu căminul cultural dat in brigadier în gospodăria li-se mari cantităţi de produse şi colectiviste care, in decursul ce­ tele Spilhaupter Susana, Elisa- gada lui au dat producţii de
însemnate sume de bani. Acest lu­ lor 11 ani s-a specializat în lu­ beta Boicu, Roth Maria şi altele. Cină s-a înfiinţat gospodăria 1.400 leg. grîu, 2.200 kg. porumb
agricolă colectivă din cru a constituit un argument con­ crările grădinăriei. An de an, agricolă colectivă în Apoldul de boabe şi 17.000 kg. cartofi la
Răhău vingător pentru toţi ceilalţi ţărani terenului i s-au aplicat îngrăşă­ MARIA LUNGU Jos, Dumitru a rămas pe dina­ ha.
muncitori din satul nostru care, minte naturale şi chimice, pă- fară. Zicea că se mai gînăeşte, Este un merit al lui Dumitru
fiii treptat, treptat s-au înscris şi ei in rnintul a fost lucrat cu grijă, iar colectivistă, membră în consiliul mai chibzuieşte. Dar s-a con­ Popa că pe lingă problemele de
marea familie a colectiviştilor. o porţiune de 6-8 ha, a fost iri­ de conducere al G.A.C. vins şi el după cîtva timp organizare, el urmăreşte îndea­
gată. Lucrările de întreţinerea Miercurea că tot mai bine-i alături de proape şi calitatea lucrărilor cc
® Ga avuţie obştească deţinem culturilor — stropitul, ptivitul, noi, în colectivă. Şi s-a înscris se execută în cîmp.
in prezent: 1.035 ha. teren agricol, copilitul, cit şi pregătirea celor Comuniştii din gospodăria co­
120 capete bovine (din care 60 vaci împreună cu ceilalţi doi fraţi, lectivă au apreciat calităţile ivi­
de lapte), 600. de oi, 42 cai pentru şi pentru aceasta l-au primit
muncă şi 27 capete porcine. Nicolae şi Vasile. candidat de partid.

® I" anul trecut, din sectorul zo­ Colectiviştii au apreciat de la MOI SE DOMNAR
otehnic, gospodăria a realizat un
veriit de peste Î59.0(Î0 Ici; început puterea lui de muncă colectivist la G.A.C. Apoldul

® f’e parcurs au tost construite şi spiritul de bun organizator. de Jos
trei grajduri care au o capacitate
de 130 capete vite mari. un atelier 470 m.p. de răsadniţe s-a făcut
de fierărie şi unul de rotârie, un
siloz (tranşeu) din beton pentru 500 cu respectarea regulilor agroteh­
tone, un saivan pentru 500 oi şi un
pătui pentru 4 vagoane porumb. Venifuri m ari din c re ş te re a a n im a le lo rnice, ceea ce a avut cV'rezultat

o Pe 20 ha. s-a intiinţat o liva­ obţinerea unei reeoith’ bbgate de In 1950, cind s-a înfiinţat pune problema realizării unor septetului colectivei. Astfel, la
dă de pomi Iructiteri (II ha, din legume şi zarzavaturi. De pil- gospodăria agricolă colectivă la venituri din sectorul Zootehnic. sfârşitul acestui an vom ajunge
livadă este pe rod), iar recent s-au noi in Gîrbova, deţineam numai la un efectiv de 324 capete bo­
mai plantat 2.700 meri, peri, caişi aă, în anul 1960' am obţinut 14 vaci de lapte şi 14 capete Mi-amintesc că prin ’52, de la vine din care 184 vaci de lapte
şi piersici. 57.199 kg. varză, 8.S35 kg. cea­ vite de muncă. Nici nu se putea vacile pe care le-am avut, am şi 104 viţele, 1.000 capete ovine
reuşit să vindem statului 11 406
® Fondul de bază al gospodăriei pă, 139.437 kg. alte legume-
a însumat la 31 decembrie 1960
peste 614.000 lei. El este acum, de iBB8-:===5=..'l...:.. ------- ----- litri lapte. şi 40 de scroafe, in afara pla­
peste 10 ori mai mare decit la în- nului de producţie, ne-am pro­
De când muncesc în colectivă îndrumaţi îndeaproape de or­
'i/nţarea gospodăriei colective. ganele de partid şi de sfat în pus să înfiinţăm o fermă de
gospodăria noastră a început să 1.000 gîşte.
B1A1EL MATEI
o duc bine se înfiripe şi să prindă viaţă Din vinzarea către stat a 94
preşedintele G.A.C. din ideea dezvoltării şi consolidării porci, 246.000 litri lapte, a în­
Pianul de Jos
Colectiviştii din Cut, raionul Sebeş, au hotărîi să înfiinţeze o livadă In Apoldul de Sus am venit strîns o sumă frumuşică am în­ sectorului zootehnic. tregii cantităţi de lînă ce o vom
pe un teren de 10 ba. Zilele acestea ei au terminat plantarea celor 3.500 prin ’45. Fusesem împroprietă­ ceput să ne construim o casă. obţine de la oi şi a miorii da la
rit aici cu pămînt. L-am In 1957 am terminat-o. Are In 1960 am ajuns la un efec­ cele 37 familii de albine, noi
puieţi de meri, peri. piersici, caişi şi pruni. muncit în fiecare an cu tragere două camere, bucătărie şi că­ tiv de 158 capete bovine, din vcm realiza anul acesta venituri
In clişeu: Un grup de colectivişti plantînd ultimii puieţi. de inimă pentru a-i smulge rod mară pentru alimente. Ne-am care 63 vaci de lapte, 796 ca­ de peste 500.000 lei.
cit mai bogat. Eram hotărît ca cumpărat şi mobilă. Acum, pete ovine, 105 capete porcine.
în felul acesta să-mi. schimb strîngem material pentru a ri­ In scopul asigurării spaţiilor
modul de viaţă intr-altul mai dica un grajd şi alte construc­ Anul trecut am vîndut statu­ corespunzătoare pentru adăpos­
bun. Prea fusesem oropsit în ţii gospodăreşti. Să nu se crea­ lui pe bază de contract 8.881 tirea animalelor, vom mai cons­
trecut. De cină împlinisem 10 dă însă că tot cumpărînd şi kg- carne de vită, 402 kg. carne trui încă doua grajduri, fiecare
ani., am muncit tot ca slugă pe construind, am tras de la gură. de porc, 4.175 kg. carne de oa­ avînd o capacitate de cite 100
la unii şi pe la alţii din Jina. Nu. Dimpotrivă. Trăim cit se ie, 65.6*72 litri lapte şi 1.039 kg. capete vite mari şi o maternitate
lină. Veniturile realizate anul pentru 50 scroafe- De asemenea,
trecut din sectorul zootehnic se

------------- =- Slugăream pentru a-mi cîştiga poate de bine. In fiecare an tă ­ cifrează la suma de 203.651 lei. vom mări suprafaţa cultivată cu
o bucăţică amară de pline ori iem cîte doi porci şi un mare Din banii realizaţi, o sumă im­ porumb siloz la fol ha.

Munca în comun aduce belşug un boţ de mămăligă. Altfel, nu număr de păsări. E plină doar portantă a fost repartizată co­ Sîntem convinşi că plantrile
era chip s-o duc de azi pe mli- curtea de ele. Acum. avem o lectiviştilor la zi-muncă, iar o
Multă vreme va stă­ 396 oi, 24 bol pentru toţ! anii de la înfiinţare, ce i-au strîcrs cîţiva ani ne. Acasă eram 9 copii şi pă­ vacă, 3 porci şi o. mulţime de altă parte a intrat la fondul de noastre privind dezvoltarea rec­
rui în mintea colectiviş­ muncă, 7 scroafe, un au­ nici unul din cei 4 mem­ de zile in şir şi-au con­ rinţii n-aveau altceva decît găini. Nu mai ştiu ce-i sărăcia. bază. torului zootehnic vor fi realiza­
tilor noştri firămîjnitările tocamion, 1 grajd pentru bri şi candidaţi de partid struit case noi, şi-au cum­ braţele de muncă pe care le Mi-a scos-o din casă gospodă­ te. Dragostea şi sîrguinţa cu
din viaţa satului Reciu, 100 vite mari, o remiză, n-au efectuat mai puţin părat mobilă, aparate de dăruiau oricui, numai ca să ria colectivă, şi nu numai mie Rezultatele bune obţinute în care lucrează fiecare om din a-
frămîntări ce au avut loc un siloz turn, un saivan, de 200—250 zile-muncă, radio e.tc. Numai în ul­ ci. tuturor acelora care au pă­ sectorul zootehnic i-au determi-- cest sector important al gospo­
cu 7 ani în urmă, Gîte un atelier de fierărie şi fiind retribuiţi în felul a- timii ani, colectiviştii poată trăi şi să-şi ţină copiii. şit cu încredere pe această cale. nat pe colectivişti ca în adunarea dăriei colective sjnt o garanţie
discuţii între soţi, între altul de rotărie şi cîte cesta cu mari cantităţi noştri şi-au ridicat peste generală în care au fost prelu­ în acest sens.
copii şi părinţi se pur­ a/ltele. Deţinem apoi 10 de produse agricole şi în­ 20 de case noi. Iată ro­ Venit in Apold, începusem
tau în acele zile de ci- ha. livadă şi 30 ha. vie. semnate sume de bani. dul muncii în gospodă­
re şa r! Unii ţărani mun­ An de an, colectiviştii au Comunistul Roth I. Mi­ ria colectivă, iată argu­ să o duc mai bine. Eram mulţu­ NICOLAE TOADER crate cifrele de plan pe anul ION AăARTINl
citori nu cunoşteau prea strîns recolte cu mult hail, bunăoară, pentru mentul care i-a determi­ mit că nu mai slugăream ni­
multe lucruri despre gos­ mai mări decît cele ale zilele-muncă efectuate în- nat pe toti ţăranii mun­ colectivist — G.A.G. Apoldul 1961 să propună şi să susţină îngrijitor mulgător
podăria colectivă. In min­ individualilor, umplîndu-şi tr-un singur an la gos­ citori din satul nostru,
tea lor precumpănea con­ hambarele cu bucate. La podărie a primit 1.308 romîni şi saşi, să-şi u- mănui, că de bine de rău, a- de Sus dezvoltarea pe mai departe a la G.A.C. din Gîrbova
cepţia de proprietar in­ grîu, de pildă, de pe fie­ kg. grîu, 3.269 kg. po­ nească forţele în marea
dividual ; nu aveau în­ care ha. noi colectiviştii rumb, 1.047 kg. cartofi, familie a colectiviştilor. veam ce să mănînc. La mai
credere în viitoarea mun­ am strîns în anii 1959 şi 989 litri vin, mari canti­
că de colectiv; soţiile 1960 cu 400 kg. grîu, cu tăţi de ovăz, furaje, lînă Şi nu ne vom opri aci. mult n-aveam atunci pretenţia.
unora credeau că fetele circa 800 kg. porumb. Ia şi 1.308 lei. Rod al mun­ Sîntem hotărîţi să facem
lor nti se vor mărita ni­ cartofi cu peste 2.000 kg. cii sale de un an, candi­ din gospodăria noastră In primăvara lui ’50 s-a în­
ciodată fiind colectiviste, mai mult la ha. decît datul de partid Roth P. o unitate mai puternici.
deoarece, nu au zestre; ceilalţi ţărani muncitori Mihail, a dus acasă 1.015 De aceea, pentru anul fiinţat în sat o gospodărie co­
cetăţenii mai vîrstnici îşi din sat. kg. grîu, 2.539 kg. po­ 1961 ne-ain propus să
puneau fel de fel de în­ rumb, 812 kg. cartofi, dublăm numărul anima­ lectivă. M-am înscris şi eu, prin­
trebări: cum o fi cu bă- Fiecare nou succes al 7S6 litri vin, multe alte lelor proprietate obşteas­
trîneţea? Cine o să lucre­ gospodăriei colective a produse şi 1.015 lei. Cu că, să ridicăm noi con­ tre cei dinţii. Ştiam că unin-
ze pentru ei ? etc. . avut o puternică înrîurire asemenea cantităţi de strucţii gospodăreşti să
asupra ţăranilor munci­ produse agricole şi sume dezvoltăm noi ramuri de du-ne forţele, n-avem de cit de
Aşa a fost pînă s a în­ tori dinafara ei, contri­ de bani au mai fost re­ producţie aducătoare de
chegat în satul nostru buind la atragerea lor pe tribuiţi colectiviştii Roth mari venituri, să ridicăm cîştigat. împreună cu soţia
gospodăria colectivă că­ drumul marilor recolte. Martin, Aker Paul, pînă la finele anului
reia cele 61 de familii Astăzi, gospodăria noas­ Schvartz Gheorghe, Kerst fondul de bază al gospo­ munceam cu drag la cîmp. la
i-au dat numele „1 Mai". tră'cu p rin d e 189 familii Mihail etc. Este lesne de dăriei la cel puţin un
(fot satul). înţeles că o asemenea milion de lei. vie, în grădină, oriunde se sim ­
La început, avuţia noa­ cantitate de produse nu
stră obştească cuprindea, La întărirea şi dezvol­ Dezvoltînd continuu ţea nevoia. Şi munca ne era
în afară de pămînt, un tarea ei, o contribuţie în­ poate fi consumată de o gospodăria colectivă, ne
singur animal, un car şi semnată au adus-o comu­ vom face nouă şi copii­ răsplătită, din plin. In mai toţi
niştii din sat care s-au singură familie. Ga buni lor noştri un trai tot mai
un plug. Astăzi, gospo­ fericit, mai plin de bel­ anii duceam acasă — rod al
străduit, prin muncă şi gospodari ce sînt, ei au
dăria este bogată, puter­ şug- muncii, noastre — cîte 1.500—
comportare, să fie exem­ valorificat însă surplusul
nică, înfloritoare. Ea are OH. RADU 2.000 kg. grîu. 2.500—3.000 kg.
ple demne de urinat. In ce-1 aveau şi din banii
acum 33 vaci de lapte, colectivist, G.A.G. Reciu porumb, 1.000— 1.500 kg. cartofi,

legume. brînsă, lină, vin,

1.000—2.000 de lei şi cîte altele.

Ne prisosea de fiecare dată.

Din prisos cumpăram celor pa­
tru copii haine de care eu n-am
avut fericirea să port, încălţă­
minte, tot ce ne lipsea. Am pus
apoi bani deoparte şi cină s-a

Pentru a obţine o recoltă spo­
rită de varză este nevoie de un
răsad de calitate, viguros.

In clişeu: Un grup de co­
lectiviste de la G.A.C. din Pia­
nul de Jos, repieînd cu atenţie
din răsadniţe firele fragede de
varză.

/--„ / V r.-'v - x /'.'V '-N /'-'V /' •