Page 43 - 1961-04
P. 43
Nr. 1959 MiuMML SüCi ArdSMUtsUI r>HD ?
ssamMAxtm uymw m norxme^ w i&imiNitmgsmausajm WBfJW<g»UWWWOra
COMUNICAT Pentru îticheferea cu succes a învătămîntuluj AI ü I |
de partid la sate
cu privire ia vizita delegaţiei de partid F re seip iiia r llle ÎNTOVĂRĂŞIREA ĂORiOOLĂ „ 2 3 AU8MST
şi guvernamentale ©m pM *© pagaM fIIştII ÂPULDSJL OE SUS, RAIONUL SEBEŞ
a Republici! Socialiste Cehoslovace
Pe baza indicaţiilor date de către de pildă, ia Sebeş s-au dat consultaţii MIE P E V I N Z A R E
în Republica Populară Komînă secţia de propagandă şi agitaţie a Co în legătură cu crearea bazei economice
mitetului regional de partid, comitetele şi dezvoltarea bazei tehnice materiale următoarele varietăţi de viţă alto.fcâ, clasa I-a;
raionale şi orăşeneşti de partid au or. a socialismului în ţara noastră. De a-
(.Urmare din pag. l-a). partide frăţeşti şi au făcut un schimb de pă ganizat în aceste zile preseminarii cu semenea, bine a procedat şi Comite ® C a s s e la s 15.400 b u c a li
reri în problemele actuale ale mişcării comu propagandiştii de la cercurile şi cursu tul raional de partid llia, care a luat
lnr faţă de uneltirile imperialiste împotriva păcii niste şi muncitoreşti internaţionale. rile învăţămîntului de partid de Ia măsura ca tovarăşii repartizaţi să a- ® F e te a s c ă a lb ă 7,000 b u c ă ţi
sate. In cadrul acestor preseminarii s-au şiste din partea comitetului la convor
si securităţii. .. Cele două delegaţii au subliniat că un punct dezbătut problemele care vor fi discu birile de închidere a învăţămîntului în @ m ie s lm g it a lia n 8,000 b u c ă ţi
Ambele părţi au subliniat că problema realei de cotitură important în lupta actuală pentru tate în convorbirile de sfîrşit de an în cercuri şi cursuri, să participe la pre-
pace, democraţie şi socialism l-a constituit Con cercuri şi cursuri. serninariile cu propagandiştii. In unele
.ezarmări poate ii rezolvată numai împreună cu sfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste raioane ca Brad şi llia, s-au organi ® lo rţlo v a n i g a lb e n 2*500 b u c ă ţi
şi muncitoreşti de la Moscova din 1960. Con In preseminanile cu propagandiştii zat vizionarea unor filme documentare,
lichidarea pactelor militare şi a bazelor de răz cluziile ei au confirmat din nou forţa, maturi s-a pus un mare accent pe discutarea iar la Orăştie vizitarea unei gospodă
tatea şi unitatea mişcării comuniste internaţio problemelor cuprinse în Raportul pre rii colective fruntaşe pe raion.
boi de pe teritorii străine, încetarea expenen- nale, constituie o dezvoltare creatoare a mar- zentat de tov (jheorghe (iheorghlu-Dej ® P in o t g r is §.500 b u c ă ţi
xism-leninismului în condiţiile contemporane şi la Congresul al lll-lea al P.M.R., şi In general, preseminariile cu propa
ţelor cu arme nucleare şi interzicerea tuturor creează premisa pentru lărgirea şi întărirea pe în special a capitolului privind agri gandiştii s-an desfăşurat ta un nivel
mai departe a frontului mondial antiimperiaiist. cultura, pe documentele Consfătuirii re corespunzător, problemele an fost dez
armelor de distrugere în masă. _ _ prezentanţilor partidelor comuniste şi bătute cu simţ de răspundere, ceea ce © S a vign o n 8 .4 0 0
Delegaţiile au acordat o deosebită ateniie Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul Co muncitoreşti de la Moscova din noiem va asigura o bună desfăşurare a con
munist din Cehoslovacia traduc în viaţă cu con brie 19130, pe conţinutul Directivelor vorbirilor în cercuri şi cursuri. b u căţi
examinării problemelor întărim păcii şi secu secvenţă măreţele idei cuprinse în Declaraţia de C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile
rităţii în Europa. Ele consideră ca extrem de la Moscova şi luptă pentru îndeplinirea fără principale ale întrecerii socialiste în Cu prilejul preseminariilor, au ieşit la p r e ţ d e s ta t d e 1,74 le i b u c a t a .
primejdioasă politica cercurilor guvernante ale rezerve a sarcinilor lor internaţionaliste în cinstea aniversării a 40 de ani de la în evidenţă şt unele lipsuri în organi C o s t u l v i f e i p o a t e fi a c h i t a t Tn
S.U.A., Marii Britanii şi Franţei, îndreptată spre lupta pentru victoria socialismului şi păcii. crearea partidului, precum şi pe Hotă- zarea şi desfăşurarea lor. Astfel, în n u m e r a r s a u p rin v ir a m e n t.
întărirea militarismului şi revanşismuiui în Ger rîrea C.C. al P.M.R. şi a Consiliului raioanele llia, Brad şi oraşul Hune
mania occidentală, care, cu ajutorul N.A.T.O., In cursul convorbirilor, cele două delegaţii de Miniştri cu privire la creşterea nu doara, un număr destul de mare de T R U S T U L D E FO R AJ P IT E Ş T I
urmează să fie transformată într-o putere ato au constatat că relaţiile frăţeşti dintre Parti mărului de animale proprietate obş propagandişti au lipsit de la aceste
mică. Ele condamnă înarmarea Germaniei oc dul Muncitoresc Romîn şi Partidul Comunist tească în G.A.C. preseminarii. Este de datoria organe B-duI R.P.R. nr. 156, telef. 333.
cidentale cu arme nucleare şi arme rachetă, care din Cehoslovacia se dezvoltă cu succes în fo lor de partid respective să ia măsuri
servesc ţelurilor revanşarzilor vest-germani a losul ambelor partide şi al întregii mişcări co Pîtiă în prezent, preseminariile au pentru ca aceşti propagandişti să fie AN GAJEAZĂ
căror poiitică agresivă ameninţă serios pacea şi muniste internaţionale. avut loc în majoritatea raioanelor şi chemaţi la cabinetele de partid pentru
securitatea în Europa şi este în totală contra oraşelor. Comitetele raionale şi oră a se dezbate cu ei probleme ce urmea pentru unităţile diii oraşul Piteşti, regiunea Argeş şi re
dicţie cu interesele popoarelor europene şi ale Ele au hotărît să lărgească şi pe viitor, în şeneşti de partid, manitestînd o grijă ză a fi discutate în cercuri şi cursuri. giunea Bucureşti.
mod multilateral, colaborarea reciprocă şi deosebită pentru organizarea şi des De asemenea, s-a constatat că unii
oporului german însuşi. schimbul de experienţă în activitatea ambelor făşurarea în bune condiţ:uni a prese- propagandişti nu stăpînesc temeinic ° ingineri de foraj
Cele două guverne sprijină întrutotul propu partide marxist-leniniste. minariilor, au asigurat pregătirea te unele probleme teoretice ridicate în ® ingineri mecanici
nerile constructive ale U.R.S.S. şi R. D. Ger meinică a propagandiştilor, ceea ce a documentele Congresului al Ilt-lca al 0 ingineri energetici
înaintarea cu succes spre socialism şi comu făcut ca discuţiile să lie. în general, P.M.R. şi în documentele Consfătuiri' > ® ingineri economişti
mane privind încheierea tratatului de pace cu nism se bizuie pe colaborarea internaţionaiistă vii şi interesante. Pozitiv este faptul reprezentanţilor partidelor comuniste şi ® economişti
cele două state germane şi normalizarea situa dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pe că discuţiile s-au purtat în strînsă le muncitoreşti de Ia Moscova din noiem ° maiştri Diesel-işti
ţiei din Berlinul occidental prin transformarea schimbul de experienţă dintre ele, pe contribu gătură cu sarcinile ce stau în perioa brie 19(30. Pentru clariticarea acestor Solicitanţii vor trebui să ai bă o vechime de cel puţin 3
ţia pe care fiecare partid marxist-leninist o da actuală în faţa organelor şi orga probleme, organele raionale şi orăşe ani în producţie.
acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. Ele aduce la rezolvarea teoretică şi practică a pro nizaţiilor de partid de la sate. neşti de partid trebuie să organizeze
aprobă cu căldură şi susţin cu hotărîre lupta blemelor actuale ale mişcării comuniste şi mun in continuare consultaţii atît pentru Cererile se vor adresa dire ct serviciului personal şi învă-
dreaptă a R. D. Germane pentru rezolvarea paş citoreşti. O deosebită însemnătate are în acea Bine s-au orientat comitetele raio propagandişti cît şi pentru cursanţi ţămînt al Trustului de foraj Piteşti.
stă privinţă bogata experinţă a Partidului Co nale de partid din Sebeş, Alba şi Co
nică a problemei germane. munist al Uniunii Sovietice, detaşamentul cel mitetul orăşenesc de partid Hunedoa In acest fel se va asigura o dezbatere
Partea romînă susţine pe deplin Declaraţia mai înaintat a! mişcării comuniste mondiale. ra, care, înainte de începerea preşemi-
nariilor, au organizat consultaţii pen cît mai temeinică a problemelor stu
comună a guvernelor Republicii Socialiste Ce Concluziile Congreselor al XX-Iea şi al XX!- tru propagandişti, ti ¦ la centrul de ra
lea ale P.C.U.S., care au o însemnătate imensă ion, fie pe grupuri de comune. Aşa, diate în cercuri şi cursuri, cu prilejul
hoslovace, Uniunii Republicilor Sovietice Socia şi permanentă pentru mişcarea comunistă in
ternaţională, reprezintă un model de dezvoltare convorbirilor de sfîrşit de an.
liste, Republicii Democrate Germane şi Repu creatoare şi aplicare practică a marxism-leni-
nismului.
blicii Populare Polone din anul 1960, ciire
cheamă popoarele şi guvernele tuturor ţărilor Partidul Muncitoresc Romîn şi Partidul Co
munist din Cehoslovacia consideră ca suprema
ca prin eforturi comune să se bareze calea pro lor datorie internaţionaiistă să contribuie activ
vocărilor războinice ale militarismului revan la întărirea continuă a unităţii mişcării comu
niste internaţionale, pe baza principiilor mar-
şard vest-german. xism-leninismului. Magazinele cooperativelor dle consum din |
Partea cehoslovacă sprijină acţiunile guver
Ele vor duce o luptă hotărîtă împotriva revi
nului romîn îndreptate spre crearea unor relaţii zionismului ca pericol principal în mişcarea co
muniştii şi muncitorească internaţională şi îm
paşnice de bună vecinătate intre ţările din 1 e- potriva dogmatismului şi sectarismului, ca şi ¦ E filU N E i H 9 N E B 9 0 Ü
ninsula balcanică. Propunerile Republicii Popu împotriva oricăror încercări de a slăbi legăturile
lare Romîne pentru transformarea Balcanilor strînse dintre ţările socialiste.
intr-o zonă a păcii, fără arme atomice şi arme în cursul convorbirilor au fost relevate rea ! — -jj— -j -l !.. vă oferă un bogat soi
rachetă, reprezintă o contribuţie de seamă la îm lizările dobîndite de oamenii muncii din cele
bunătăţirea relaţiilor internaţionale. două ţări în construcţia socialismului. — ...... .... timent de mărfuri:
Popoarele romîn şi cehoslovac manifestă o Partidul Muncitoresc Romîn acordă a înaltă 1 — Ţesături bumbac, lină
simpatie şi solidaritate sinceră faţă de lupta preţuire activităţii multilaterale şi rodnice a şi mătase ;
eroică de eliberare naţională a popoarelor din Partidului Comunist din Cehoslovacia, sub a Bilan fus primului Descoperind noi rezerve, tinerii fur-
ţările Asiei, Africii şi Americii Latine. cărui conducere înţeleaptă poporul frate ceho trimestru nalişti s-au angajat ca în luna aprilie j ;— încălţăminte
slovac a obţinui victoria socialismului şi a pă să colecteze încă 25.000 kg. fier vechi.
Intre cele două ţări şi noile state independente şit pe calea construirii societăţii socialiste dez Antrenat în întrecerea socialistă ce :— confecţii ;
din Asia şi Aîrica se statornicesc legături prie voltate. se desfăşoară în cinstea aniversării a MARCEL SEMCIUC
teneşti, bazate pe deplina egalitate în drepturi 40 de ani dc la înfiinţarea partidului, — tricotaje
şi neamestec în treburile interne. Partidul Comunist din Cehoslovacia felicită colectivii de muncă al 1. K Sebeş a Conferinţ¦e
în mod sincer poporul romîn, care, sub condu obţinut în primul trimestru al acestui pe tema calităfii — articole de galanterie :
Ambele părţi înfierează încercările puterilor cerea Partidului Muncitoresc Romîn — purtă an succese de sea)nă. Asttel, planul
coloniale de a menţine în continuare popoarele torul bogatelor sale tradiţii revoluţionare — în producţiei globale a tost depăşit cu Sîmbătă, la cele cinci secţii ale — parfumerie—cosmetice,
din Asia şi Aîrica, care şi-au cîştigat de cu- deplineşte cu succes programul desăvîrşirii con 29,82 la sută, iar cel al producţiei complexului G. F. R. Teiuş-Coşlariu,
rind independenţa, într-o stare de subjugare şi struirii socialismului în ţara sa şi îi doreşte noi marfă cu 17,29 la sută. De asemenea, clubul feroviarilor din Teiuş a organi — articole de uz casnic :
înapoiere economică şi consideră că o astfel de victorii importante pc această calc. 5-a îmbunătăţit mult calitatea produ zat expunerea conferinţei: „Fiecare
politică reprezintă o primejdie nu numai pen selor. membru de sindicat — un luptător ac 1— aparate radio, bicicle
tru aceste popoare, ci şi pentru pacea şi secu * tiv pentru o calitate superioară a pro |te, motociclete, mo-
ritatea tuturor ţărilor. Ele se pronunţă pentru O contribuţie de seamă Ia obţinerea duselor“.
aplicarea neîntîrziată a Declaraţiei cu privire la Delegaţiile de partid şi guvernamentale ale acestor succese au adus-o sectoarele torete ;
lichidarea colonialismului adoptată de Aduna Republicii Populare Romîne şi Republicii Socia Zlatna, p a şa şi Miercurea. I. PAUL
liste Cehoslovace îşi exprimă convingerea că re — articole electrice.
zultatele rodnice ale întîlnirilnr cordiale care au VICTOR ASLAU Tinerii o «feiari învaţ¦ă
avut loc în timpul vizitei vor contribui ia dez Tot felul de produse a-
voltarea continuă a prieteniei şi colaborării din Fier vechi pentru oiefării! îmbunătăţirea calităţii oţelului este
tre poporul romîn şi poporul cehoslovac, la con sarcina principală a tinerilor de Ia o- limentare şi băuturi.
solidarea unităţii şi coeziunii de nezdruncinat Tinerii din secţia turnate a uzinei ţelâria electrică a C. S. Hunedoara.
rea Generală a O.N.U. „Victoria“ Că lan, organizaţi în brigăzi Pentru ca această sarcină să fie dusă
Ele sprijină lupta poporului congolez, a po a puternicului lagăr socialist, la întărirea păcii atemiste de muncă patriotică au colec la îndeplinire, organizaţia U.T.AL din
în întreaga lume. tat în acest an 127 tone de fier vechi, secţie a hotărît să deschidă 4 cursuri
porului din Laos, a guvernelor lor legale, pentru depăşind astfel angajamentul luat pen dc ridicare a calificării, la care să par
tru întregul an. Tineri ca Eugen Vă- ticipe 100 de tineri. Totodată, tinerii
independenţă şi suveranitate naţională, ca şi cariu, Gheorghe Ancuţa, loan Sima II, oţelari s-au angajat să reducă rebu
lupta dreaptă a poporului algerian pentru drep Constantin Serbau şi alţii, au contri tul piuit sub procentul admis.
tul de a dispune în deplină libertate de soarta sa. buit cel mai mult la această acţiune.
CONSTANTIN VLAD
Cele două părţi îşi exprimă solidaritatea şi
sprijinul faţă de lupta eroică a poporului cuban
împotriva acţiunilor agresive aie imperialismu
lui american.
R. P. Romînă şi R. S. Cehoslovacă vor spri
jini pe mai departe eforturile statelor care s-au
eliberat din robia colonială pentru lichidarea
înapoierii seculare şi consolidarea independenţei
lor politice şi economice.
->V
Reprezentanţii Partidului Muncitoresc Romîn Faptă lăudabilă
şi Partidului Comunist din Cehoslovacia s-au
informat reciproc asupra activităţii celor două
Bucureşti, aprilie 1961.
Prim-secretar al C.C. al P.M.R. Prim-secretar al C.C. al P.C.C. Intr-o după-amiază din luna lei in plus. Pe viitor — i s-a TRUSTUL SIBSiOiâL IE C O C T U C Ţ ÎS
Preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele R. S. Cehoslovace
martie, tînărul Dumitru Tir- adresat el mustrător — fiţi HIlEBOm — DEVA
al R. P. Romîne ANTONIN NOVOTNY
GIIEORGME GMEORGHIU-DEJ lea, după ce a venit acasă de mai atentă la numărat.
In campania la uzină, şi-a luat cele două Casieriţa a primit banii şi angajează maiştri şi maiştri principali de con
de îm păduriri carnete C.E.C. şi s-a prezen i-a mulţumit bucuroasă.
tat la agenţia orăşenească Cu- strucţii şi instalaţii, în Deva, Călan, Alba lulia,
Cele 5 ocoale silvice clin ca gir. Pe unul a solicitat resti Auzind de această faptă a
drul întreprinderii îoresiiere tuirea a 600 lei, iar pe al tmărului Dumitru Tirlea, Petroşani şi lupens.
Sebeş, au luat măsuri din timp doilea 240 lei. membru al organizaţiei de
pentru pregătirea campaniei de bază U.T.M. din sectorul scu- Condiţiile de studii şi vechime sînt:
împăduriri. A îost pregătit ma Casieriţa i-a verificat adele, lărie al U.M. Cugir, l-am în
terialul săclitor — scoţîridu-se el a semnat, a pus banii in trebat : ^ şeus&Ia de m aiştri
puieţii din pepinieră şi depozi- buzunar şi a plecat acasă. A-
tîndu-se — s-au pregătit unel juns acasă, a numărat banii — Ce te-a determinat tov. ® şcoli medii tehnice
tele etc. cu mama sa. Avea 100 lei în Tirlea să duci banii înapoi ?
plus. La început a crezut că El mi-a răspuns:
Ocolul silvic din Alba lulia,
încă din primele zile ale lunii a greşit la numărat. I~a mai — In primul rînd sînt ute- H vechime in funcţii de mal«
martie, a început plantările de
puieţi pe terenurile destinate a- numărat odată. Şi a doua mist, în al doilea rînd mie stru piuă ian 1056 de 12 fur
cestui scop. Cei peste 300 lu
crători forestieri, muncind cu oară i-au ieşit $ a numii trebuie
elan, au reuşit ca pînă la 5 a-
prilie să planteze 350 ha. teren. 100 lei în plus. y . y - - ' / n / i f ă ^ ani nemunc^ pentru m aiştri principali) în plus
In acest iei Ocolul silvic din — Să ştii ma Î F M m m f m i l B m U L U I de mine. Banii 5 ani ist funcţii de m aiştri.
Alba lulia este fruntaş pe în
treprinderea forestieră Sebeş în mă că a greşit ~ nemunciţi, sînt
campania de împăduriri.
casieriţa la numărat şi mi-a bani furaţi. Aşa gtndesc eu... De asem enea, angajăm zidari roşiari şi ten-
CLEMENT BODEA
corespondent dat 100 lei în plus. Mă duc Da, are dreptate tos. Tirlea.
la agenţie să dau înapoi banii Banul nemuncit nu-li apar cuiîori în Deva, Călan, Cugir şi instalatori ca-
primiţi în plus. ţine.
— Du-te dragul mamii, Fapta tov. Dumitru Tirlea, loriferişti şi sanitari în lupeni, Călan, Deva şl
du-te...
N-a trecut nici o oră şi dovedeşte că el este un om Cugir, ipsosarî în Sebeş şi Deva.
cinstit, o mindrie a organiza
iată-l din nou pe tînărul ţiei noastre de tineret, care Pentru muncitori se asigură cazare gratuită în
Dumitru Tirlea în faţa ghi- l-a crescut şi l-a educat în
şeului. Casieriţa l-a privit mi dormitoare comune, iar masa la cantină, de trei
rată. Nu ştia pentru ce venise. spiritul cinstei şi. demnităţii
Dar şi mai mirată a rămas ori pe zi, contra cost.
cind el i-a întins o hîrtie de omului societăţii noastre noi,
Amănunte se dau zilnic la serviciul de organi
socialiste. zare a muncii de la Trustul regional de construc
ţii — Deva, str. A. îancu nr. 2
Livada gospodăriei de stai din Apoldul de Sus, se întinde 100 lei spunîndu-i: TRAI AN TRIC
I c 150 ha. Merii, perii, vişinii, piersicii, cireşii şi prunii din
livadă sînt îngrijiţi cu atenţie de către muncitorii gospodăriei. — Luaţi-i, a-ţi greşit ta nu membru al Comitetului
IN C LIŞE U : Se execută tăieri pentru fruclijicare. mărat si tni-aji dat cu 100 orăşenesc U.T.M. (iugir
I W W V V W W V \ X A A V W V W W W V V 'vA .V vA /V W V \A /W X W W