Page 44 - 1961-04
P. 44
nas 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1959
Veşti din ţările socialiste
U. R. S. S. R. P. UNGARA
M a şin â u n e a ltă g ig an t O uzina modernă \
Produsele uzinei „Efremov« Ca rezultat al acestei cre de traverse din
g e n e v a : q nouă dovadă a bunăvoinţei M e f© 2* i î i e l e î n d o m e m u i din Novosibtrsk se bucură de aţii colective a fost realizată beton armat
un bun renume atît In nu noua maşină-une altă-gigant
părţii sovietice pentru încheierea în y ă fâ m m tu lu î eorespaand meroase întreprinderi din „Nr-III•< — prima maşină de La babatlan, in judeţul Ko-
grabnică a tratativelor giieeesifâfi!© !* d ea v© lfâi*ii Uniunea Sovietică cît şi în marom, a fost terminată de cu-
ecm aom ice a C u bei ' diferite alte ţări. Proiectan alezat orizontală cu coman- rind construirea unei fabrici \
ţii, împreună cu constructo dă-program. moderne de traverse de cale fe
GENEVA 11 (Agerpres). — neacceptabile în ce priveşte CUVÎNTAREA LUS FIDEL CASTRO rii de maşini din Siberia, rată din beton armat. Aceastc
TASS transmite : După cum s-a unele probleme de bază ale con creează maşini-unelte şi pre Maşina unealtă funcţionea fabrică, construită după planu
aflat în cadrul şedinţei ordinare se hidraulice grele de cea ză automat, fără participa rile proiectanţilor unguri şi în
din, 10 aprilie a conferinţei ce ferinţei. HAVANA II (Agerpres). — oricine, fără excepţie, are posibi mat modernă construcţie. rea omului. Piesele cele mai zestrată în întregime cu maşini
lor trei puteri în problema înce mari, inclusiv cele de bază, şi utilaj fabricat in ţară, pro
tării experienţelor cu arma nu Ca rezultat al poziţiei pe care TASS transm ite: Duminică, litatea să înveţe. Aproape toate P. CHINEZA care cîntâresc pînă la 200 de duce traverse de cale-ferată din
cleară, delegaţia sovietică a s-au situat reprezentanţii occi printr-o cuvîntare de aproape marile cazărmi ale regimului tone, sint supuse pe maşina- beton armat pretensionat după
manifestat din nou bunăvoinţă' dentali, participanţii la confe cinci ore a primului ministru aî dictatorial au fost transformate industria constructoare unealtă concomitent la clteva o metodă şi un procedeu tehno
în scopul încheierii cît mai ra rinţă nu au putut cădea de Cubei, Fidel Castro, s-a înche in centre şcolare. In afară de a- operaţii: alezare, frezare, logic nou.
acord asupra alcătuirii unui co iat ciclul de lecţii pe tema „re ceasta se înfăptuieşte un larg de maşini a oraşului
pide a tratativelor. Reprezentan voluţia şi învăţămîntul“, tran program de construcţii de noi făurirea şi tăierea dinţilor. S-a calculat că investiţiile în
tul U.R.S.S., S. K. Ţarapkin, a municat în care să se consem smise in cadrul programului de şcoli. Cu clădirile pentru şcoli Tianţz n In cinstea apropiatului Con- valoare de aproape 38 milioane
declarat că guvernul sovietic televiziune „Universitatea popu începe, de regulă, construcţia
este de acord să accepte noua neze că s-a căzut de acord asu lară“. noilor aşezări pentru membrii Transformatoare şi mo greş al XXH-lea al P.C.U.S., de forinţi făcute pentru con
propunere a S. U. A. şi Marii toare electrice, maşini-uneT colectivul uzinei va începe
Britanii cu privire la compo pra propunerii cu privire la ie aşchietoare de metal şi anul acesta producţia în se struirea fabricii vor fi amorti
nenţa comisiei de control: acea motoare Diesel produc în rie a unor maşini-unelte gi
stă comisie să fie alcătuită din componenţa comisiei de control. Fidel Castro a acordat princi cooperativelor agricole, ai gos prezent uzinele construc gantice cu comandă-pro- zate in mai puţin de patru ani.
patru reprezentanţi ai statelor In cercurile ziaristice provoacă pala atenţie. problemelor legate podăriilor populare, pentru ţă toare de maşini din unul gram.
occidentale, patru reprezentanţi uimire faptul că reprezentanţii de dezvoltarea învăţămîntului rani. din cele mai mari centre
ai statelor socialiste şi trei re Occidentului refuză să consem public, de ridicarea nivelului cul industriale ale Chinei de S. CEHOSLOVACA
prezentanţi ai statelor neutre neze în comunicat chiar şi pro tural şi al conştiinţei maselor In prezent la Havana şi in îm nord-est — oraşul Tianţzin,
— în total din 11 persoane. punerile pe care le fac ei în ca populare. In ţară, a spus el, era prejurimile sale luxoasele reşe ale cărui întreprinderi, îna A parat pentru uscarea fu rajelo r şi a finu lui
drul tratativelor, stîrnind prin nevoie de 12.(00 de învăţători, dinţe care aparţinuseră reprezen inte de instaurarea puterii
Acceptînd această propunere aceasta neîncredere în sinceri regiuni vaste rămăseseră fără tanţilor fostelor clase dominan populare, se ocupau doar Colectivul centrului de pro servească ventilatoarele, să
a S.U.A. şi Marii Britanii, a tatea dorinţei lor de a ajunge şcoli, jumătate de milion de co te fugiţi din Cuba, sînt. tran cu repararea maşinilor sau totipuri al întreprinderii Me- urmărească gradul de umidi
spus S. K. Ţarapkin, Uniunea la o înţelegere cu Uniunea So pii ai ţăranilor nu aveau posibi- sformate în şcoli medii şi că producţia de piese de re tra din Blansko a realizat pri tate a atmosferei etc.
Sovietică face încă un pas im vietică. mine pentru elevii acestor şcoli. zerve pentru acestea. mele aparate pentru reglarea
portant în întîmpinarea poziţi tatea să urmeze nici măcar şcoa In ele vor locui 15.000 de copii funcţionării ventilatorului 1a. Aparatul este prevăzut cu
ilor puterilor occidentale. ai muncitorilor şi ţăranilor din Cu ajutorul dezinteresat uscarea furajelor. Aparatul în lumini colorate de control,
la elementară. Acum în Cuba trei provincii din vestul Cubei. al Uniunii Sovietice, in anii chide automat ventilatoarele consumă o cantitate infimă de
Reprezentantul Uniunii So puterii populare la Tianţzin atunci cînd creşte gradul de curent, şi poate regla un nu
vietice a vorbit apoi despre Tot timpul cît vor urma şcoala s-au înălţat uzine construc umiditate din atmosferă sau
toare de macarale, de utilaj temperatura finului. Reglato măr in mod practic nelimi
problemele legate de propune In Comifetul Politic Special al Adunării medie, ei vor fi înt- -ţinuţi com de transport, de maşini- rul asigură astfel uscarea in tat de ventilatoare. Anul aces
plet de stat. unelte etc. Constructorii de bune condiţii a finului sau a ta la întreprinderea Metra din
maşini din Tianţzin produc furajelor, realizindu-se toto Blansko urmează să fie fa
& enera'e a O.N.U. Dacă înainte accesul in uni în prezent peste 1.000 de dată o economie de un lucră bricate 300 de asemenea apa
tipuri de diferite maşini- tor, care înainte trebuia să de rate. Ele vor aduce o nouă
versităţi era rezervat păturilor unelte, aparate şi mecanis
me. Produsele purtînd mar contribuţie în mecanizarea
S-a încheiat discutarea problemei privilegiate ale populaţiei, acum ca ,,fabricat la Tianţzin“ agriculturii.
în cele trei universităţi ale ţării sint folosite la combi
natele metalurpj.ee din An-
rea S.U.A. cu privire la terme conflictului rasial pot învăţa copiii muncitorilor şi şan, Uhan, Baotou, la
nul de valabilitate a moratoriu- ţăranilor. uzina de automobile, la
lui asupra efectuării experien NEW YORK 11 (Agerpres). nit să sprijine făţiş politica de centralele electrice, la fa P. D. C O R E E A
ţelor nucleare şi de numărul TASS transmite : La 10 aprilie, apartheid. Exprim:îndu-şi în Fidel Castro a relevat că re bricile textile.
posturilor de control. In Comitetul Politic Special al vorbe „dezacordul“ cu acţiuni formele în domeniul învăţămîn-
Adunării Generale s^a înche le rasiştilor din Uniunea Sud- fului elementar, mediu şi uni S. U. A,: Conferinţa
Acceptînd o mărire nesemni iat discutarea problemei con Africană, reprezentanţii puteri versitar din Cuba corespund ne; naţionala pentru
ficativă a termenului moratoriu- flictului rasial din Uniunea lor occidentale au încercat în cesitătiîor dezvoltării economice
lui, a subliniat S. K. Ţarapkin, Sud-Africană, provocat de po să să pună la îndoială legali a tării.
Statele Unite cer totodată ca litica de apartheid, dusă de tatea recomandărilor conţinute
după expirarea acestui termen guvernul acestei ţări faţă de în proiectul de rezoluţie al ce In ciuda ameninţărilor de
să cadă restricţiile asupra li populaţia băştinaşă. lor 24 ţări africane în proble agresiune armată, a subliniat
bertăţii de acţiune a participan Fidel Castro, lichidarea analfa
ţilor la tratat. Delegatul sovie- Delegaţii ţârilor socialiste, re ma discutată. betismului va fi dusă la bun
iic a subliniat că S.U.A. pro prezentanţii statelor africane, Cu toată opoziţia puterilor sfîrşit. Pînă la sfirşitul acestui
an în Cuba nu va rămîne nici
un om care să nu ştie să citească
şi să scrie.
pun ca şi pînă acum o aseme precum şi ai unor ţări din Asia coloniale, Comitetul Politic Spe In încheiere, primul ministru dezarmarea întregii lumi\
nea amplasare a posturilor de şi America Latină au condam cial a adoptat ou majoritate
control încît încă de la.. începu nat cu mînie crimele săvîrşite de . vptuti proiectul de rezolu a condamnat planurile josnice şi pentru progres
tul activităţii organizaţiei de de rasişti în Uniunea Sud-Afri- ţie a! celor 24 de ţări din Afri ale duşmanilor Cubei care pun
control întregul teritoriu al oană şi au cerut ca O.N.U. să ca. Pentru acest proiect de re la cale o agresiune împotriva ei. WASHINGTON II (Ager
U.R.S.S. ar fi supus controlului ia măsuri hotărîte pentru apă zoluţie au votat 47 de delegaţii Fidel Castro a subliniat că orice pres). — TASS transmite: In
în timp ce vaste regiuni ale lu rarea drepturilor populaţiei (U.R.S.S.. celelalte ţări socia agresor va fi nimicit. OrL.’Jîde ar dimineaţa zilei de 10 aprilie, la
mii care au fost folosite sau pot băştinaşe din Africa de Sud. liste, ţările Africii. India, Indo Washirfgton au început lucrările
fi folosite de puterile occidentale Delegaţiile acestor ţări au spri nezia. Iugoslavia. Haiti, Arabia
pentru efectuarea de experienţe, jinit proiectul de rezoluţie al Saudită. Cuba şi alte ţări), îm debarca contrarevoluţionarii, a „conferinţei naţionale pentru
ar rămîne în afara controlului. celor 24 de state africane, oare potriva proiectului de rezoluţie
prevede ca guvernului Uniunii au votat 29 de delegaţii (S.U.A., spus Castro, li se va da o lovi dezarmarea întregii lumi şi pen iilllf e
Statele Unite şi Marea Brita- Sud-Afrioane să i se aplice Portugalia, Republida Domini tură nimicitoare. Avem batali tru progres“.
nie, a continuat el, refuză să sancţiuni economice şi diploma cană. Belgia, Anglia, Franţa, oane admirabil înarmate şi pre
accepte propunerile de compro tice pentru a-1 determina să Canada şi alte ţări). 13 dele gătite pentru aceasta. Conferinţa, convocată din ini
mis ale Uniunii Sovietice care renunţe la politica de apart gaţii s-au abţinut de la vot. ţiativa a 43 de organizaţii ob
ţin seama de interesele ambelor heid. Comitetul Politic a adoptat de şteşti, ştiinţifice, sindicale şi re
părţi, şi, de fapt, cele două ţări asemenea, cu 93 de voturi (unul
se situează pe vechile poziţii Trebuie relevat că în cursul împotrivă: Portugalia) proiec ligioase din S.U.A., va dura Industria minieră din R.P. D. Coreeană tace progrese
discuţiilor nici măcar repre tul de rezoluţie al Ceylonului,
zentanţii puterilor coloniale şi indiei si Malayei. S u v a « Fumma m h m d_o_u_ă _zi_le_. S__corp_u_l „co.n..f..e.r..i.n. ţTe„i,, „ pide. Sporeşte necontenit şi nivelul de mecanizare in această
al Statelor Unite nu au îndrăz o vizită în 8. Ü. 1
după cum se arată în programul^ ramură a industriei coreene,
ei, este de „a concentra7, ----------- ----- ----------w atenţia )> ÎN FO TO : As]p--e--c--t“ ~de la e"x Ip--l-oatarea de cărbuni la zi Mo-
opiniei publice asupra unor pro- i osan din provincia FTamghenul de Nord.
PARIS 11 (Agerpres). — bleme specifice care stau în ca- ' ----- - - - - - - - - - - - - -
Ziarul „France Soir“ relatează
că la 8 aprilie primul ministru lea realizării securităţii prin de
al Laosului, Suvanna Fumma, a
avut o întrevedere cu ambasa zarmare în întreaga lume. întrevederea dintre Macmillan
dorul S.U.A. în Franţa, James Printre participanţii la confe
Gavin. In numele preşedintelui
Discuţii asupra problemei coreene rinţă se află o serie de activişti ;i premierul canadian, Diefenbaker
Kennedy, acesta a transmis pri de vază pe tărim obştesc, poli
mului ministru al Laosului invi
in Comitetul Politic taţia de a vizita Washingtonul. tic şi sindical şi personalităţi OTTAWA 11 (Agerpres). — continuare interesele exportato
Suvanna Fumma a acceptat in religioase, cunoscuţi oameni de Primul ministru britanic Mac rilor canadieni pe piaţa engle
NEW YORK 11 Trimisul spe un proiect de rezoluţie in care reean : reunificarea paşnică a vitaţia. ştiinţă americani, cîţiva sena millan, care — după tratativele ză. (Canada, ca membră a
cial Agerpres transmite: In şe propune ca la discutarea aces patriei sale. tori şi membrii ai Camerei re pe care le-a avut cu preşedin Commonwealthului, beneficiază
dinţa din dimineaţa zilei de 10 tei probleme să fie invitaţi, fără Referindu-se la surse bine in prezentanţilor din S.U.A. tele S.U.A., Kennedy — se află
aprilie Comitetul Politic al Adu drept de vot, reprezentanţi ai In cuvîntările lor reprezentan formate, agenţia Associated in momentul de faţă într-o vi de tarife preferenţiale în rela
nării Generale a O.N.U. a hotă- Republicii Populare Democrate ţii ţărilor socialiste, ai Indone Press arată că primul ministru Guvernul Kennedy este repre zită oficială în Canada, a avut ţiile sale economice cu Anglia).
rît, la propunerea delegaţiei Coreene şi ai Coreei de sud. ziei, Sudanului, Irakului, Maro- al Laosului va fi primit in zentat la această conferinţă prin luni o primă întrevedere cu „Ministrul de Finanţe canadian
americane, să amine pentru un kului au dat o ripostă hotărită S.U.A. ca „persoană particu Fdmund Gallion, director ad premierul canadian, Diefenba — serie mai departe France
timp nedetermimat din lipsă de Reprezentantul S.U.A., Ste- adepţilor acestei poziţii dăună lară“. junct a! direcţiei pentru dezar ker. Presse — nu ascunde de alt
vorbitori discutarea problemei venson, a expus proiectul de re toare şi nerealiste. mare care a prezentat la 10’ fel că, dacă importurile de măr
„ajutorului acordat statelor afri zoluţie american in care se pro aprilie comunicarea pe tema Agenţia France Presse rela furi canadiene în Anglia îşi vor
cane“ inclusă pe ordinea de zi pune să fie invitat numai re Luînd cuvîntul din partea de „Problemele şi perspectivele de tează, citind surse bine infor pierde condiţiile avantajoase,
a sesiunii de către Statele Unite prezentantul Coreei de Sud. Lu- legaţiei R. P. Romîne, ambasa zarmării“. mate, că subiectul principal al Marea Britanie va avea de fă
ale Americii. Din pricina înbol- ind din nou cuvîntul, V. A. Zoriri dorul Silviu Brucan a sp u s: De
năvirii ministrului Afacerilor Ex a arătat în mod convingător că multe sesiuni acest comitet este r'ÎŞV discuţiilor anglo-eanadiene îl cut faţă unor represalii econo
terne al Cubei, Râul Roa, Comi modul de abordare a problemei angajat în dezbateri făiră folos constituie problema eventualei mice din partea Canadei“.
tetul a hotărit să amine cu citeva coreene asupra căruia insistă asupra Coreei, ştiindu-se dina
zile discutarea problemei planu S.U.A. este infructuos şi dăună inte că din aceasta nu poate re aderări a Angliei la organismul In afară de această proble
rilor şi acţiunilor agresive ale tor. Independent de dorinţa zulta nimic concret, nimic con
noastră, a spus Zorin, pe terito structiv. Care ar ti folosul unei Şedinţa Consiliului de Securitate economic vest-european „piaţa mă, care umbreşte de la înce
S.U.A. împotriva Cubei. riul Coreei există totuşi două noi dezbateri asupra punctului comună“. Cercurile guverna put tratativele anglo-oanadiene,
Comitetul a trecut apoi la dis state cu sisteme politice, econo intitulat „Situaţia din Coreea“
mice şi sociale diferite. Proble în absenţa reprezentanţilor ce NEW YORK U (Agerpres). menea Încălcări pe viitor. mentale canadiene — sublinia agenţia britanică Reuter subli
cutarea problemei coreene. Chiar ma care anume sistem corespun lor două guverne, care ne face TASS transm ite: La 10 aprilie Prezentînd spre examinare ză France Presse — declară că niază că mai există şi alte
de la începutul discuţiei s-au de mai bine aspiraţiilor oame pe toţi să fim siguri că din nou la New York a avut loc o şedinţă în cazul unei apropieri a Ma „chestiuni spinoase", citind
conturat clar două tendinţe dia nilor va fi rezolvată de poporul nu se va realiza nimic construc a Consiliului de Securitate. Con Consiliului de Securitate, pro rii Britanii de „piaţa comună“ printre altele încercările An
metral opuse. Linia ţărilor so coreean însuşi. Istoria a demon tiv. siliul a continuat discutarea iectul de rezoluţie, reprezentau-’ („apropiere în favoarea căreia, gliei de a obţine prelungirea
cialiste sprijinită de numeroase strat că R.P.D. Coreeană este un plingerii Iordaniei împotriva ac tul R.A.U., Lutfi, a declarat că după cum se ştie, au exercitat
state asiatice care pun pe primul stat viabil şi înfloritor, lucru ce In concluzie socotesc că Co ţiunilor Izraefului care, încâl scopul rezoluţiei este de a se presiuni S.U.A. în cad-rul recen termenului de achiziţionare a
plan dorinţa poporului coreean, nu se poate spune despre Coreea mitetul ar trebui să întreprindă cind acordul de arrpistiţiu, a ho preîntîmpina încălcarea acordu telor tratative anglo-americane) unei cantităţi de uraniu cana
şi linia ţărilor occidentale care de sud. o acţiune constructivă şi să in tărit să organizeze la 20 apri lui de armistiţiu. Dacă vom to „trebuie să se menajeze în dian programate pentru a fi
urmăreşte să impiedice de fapt vite pe reprezentanţii celor două lera repetarea unor asemenea cumpărată în viitorii cîţiva ani.
reunificarea paşnică a Coreei. V. A. Zorin a declarat' că in părţi ale Coreei. Nici un gu
vitarea la sesiunea Adunării Ge vern care se respectă nu va lie o paradă militară la Ierusa- acţiuni, a subliniat el, activita =*&>L----- —
Luînd primul cuvîntul repre nerale a O.N.U. a reprezentanţi
zentantul sovietic V. A. Zorin lor Coreei populare ar ii cît se accepta vreodată hotărîri privi lism. tea Comisiei mixte va ti parali Ceamai mare grevă
a subliniat că problema co poate de utilă, deoarece guver Delegaţiile Republicii Arabe zată. din acest secol în Danemarca
reeană este o problemă internă nul R. P. D. Coreene a prezentat toare la ţara sa luate in absenţa
care priveşte exclusiv poporul recent o serie de noi propuneri Unite şi Ceylonului au prezen La şedinţă au luat cuvîntul de
coreean şi că Adunarea Genera preţioase cu privire la reuniii- reprezentanţilor lui. tat spre examinare Consiliului asemenea reprezentanţii Fran
lă nu ar trebui să o examineze, carea paşnică a acestei ţări. un proiect de rezoluţie care ţei, Angliei, Turciei, Izraelului şi
dar intrucit această problemă a Delegatul Indoneziei a pre
fost inclusă pe ordinea de zi Delegaţiile unor ţări occiden zentat un amendament la proiec aprobă hotărîrea Comisiei mix altor ţări. Toţi vorbitorii, cu ex COPENHAGA 11 (Agerpires). grevă alţi 100.000 de muncitori
a Comitetului, ea trebuie discu tale şi anume ale Olandei, An tul de rezoluţie al S.U.A. în care te de armistiţiu în această pro cepţia reprezentanţilor Franţei Agenţia France Presse relatează din industria metalurgică.
tată, ţinindu-se seama de inte gliei, Australiei, Greciei, au se propune ca la discutarea pro blemă şi cere Izraelului să în şi izraelului, au sprijinit hotă- că in noaptea de 10 spre 11 apri
resele şi aspiraţiile poporului sprijinit poziţia Statelor Unite deplinească această hotărîre. rirea Comisiei mixte de armis lie a început în Danemarca cea Această puternică grevă va
care de 15 ani împiedică reali blemei coreene să fie invitaţi nu Comisia mixtă a constatat prin tiţiu. Totuşi, după cum a anun mai mare greva din acest secol. avea repercusiuni nu numai
coreean. ' zarea aspiraţiei poporului co numai reprezentanţi ai Coreei hotărîrea sa din 20 martie că ţat preşedintele Consiliului, o se asupra transporturilor ci şi asu
Delegatul sovietic n prezentai de sud, ci şi reprezentanţi ai amplasarea de armament greu rie de delegaţii şi-au exprimat La grevă participă peste pra întregii industrii daneze.
de partea izraeliană a liniei de dorinţa de a se consulta cu gu 40.000 de muncitori din tran
R. P. D. Coreene. demarcaţie constituie o încăl vernele lor în legătură cu rezo sporturi, din docurile şi din ma Agenţia France Presse subli
Discutarea problemei coreene care a -acordului de armistiţiu. luţia prezentată de R.A.U. şi rina comercială a Danemalrcei. niază că în zilele următoare „se
După ce a condamnat această Ceylon. De aceea Consiliul de aşteaptă ca întreaga activitate a
continuă. acţiune, Comisia mixtă a cerut Securitate a hotărit să amine Aceeaşi sursă menţionează că în economiei Danemarcei să fie pa
autorităţilor izraeliene să adop discutarea problemei pînă la ur ralizată ca urmare a extinderii
te măsuri eficiente pentru pre- mătoarea sa şedinţă din 11 apri cazul cînd revendicările lor de grevei în numeroase alte sec
întîmpinarea repetării unor ase lie. toare de activitate, în semn de
îmbunătăţire a contractelor co solidaritate cu muncitorii 'care
au întrerupt lucrul“.
lective -nu vor fi satisfăcute de
cercurile patronale, vor intra în
Redacţia şi administra (ia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar con lor rn aprobării Direcţiunii Germ au P. LLR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică .1 Mai“ — Deva.
