Page 47 - 1961-04
P. 47
Nr. 1960 DRUMUL, SOCIALISMULUI 'ÎMC» ^
Să fii mîndru de munea ta! Pentru oţelarii Pe urmele m a
Adesea auzi străduit să facă un lucru de ca Plnă cînd blocurile bară 2 şl hunedoreni publicate — PROBLtmt
spunînd cîte un litate. Dar ce folos, căci din lip 3 vor fi date în folosinţă mai
muncitor, cu sa unor măsuri de protecţie a este un timp scurt. Dar încă Tinerii din raionul Ilia acordă ^G rijă f a ţ ă d e nevoile e ia H ta ra le ' initRiiftiionftLf
mândrie în glas: îngheţului, tencuiala a căzut de pe acum parchetul aré ros o mare atenţie acţiunii de co ale oassieniloi*66
„Vezi, acest lucru eu l-am fă pe mari suprafeţe, mai ales la turi, fiind prost montat. Cre •(vtion» ifO
cut, este rodul muncii mele, al blocurile H şi E. Nu este aceas deţi oare tovarăşi parchetari lectare a fierului vechi Tinerii Publicat In ziarul „Drumul desfăşurare a activităţii cine
tovarăşilor din colectivul căro ta o muncă irosită ? Veţi spu Nicolae Badea şi Toth Francisc au colectat intr-o singura zi o socialismului“ nr. 1915, gru matografului sătesc din comu
ra fac parte“. E un lucru firesc. ne poate tovarăşi Erv-in Schnei- că locatarii vor putea să vă cantitate de 3.000 kg. fier vechi
pe care l-au şi expediat oţelari-
Atunci oînd din mina ta iese dar (inginer) şi Vasile Săcădat mulţumească pentru o astfel de lor din Hunedoara. In această pajul de note intitulat „Gri na Vinerea, operatorul N. Dan-
un produs frumos, trainic, bun, (maistru), conducători ai aces treabă ? acţiune, in mod deosebit s au jă faţă de nevoile culturale ciu a fost înlocuit cu un ca 19
eşti mândru pentru că munca tui lot, că nu-i nimic, se repa evidenţiat elevii şcolii medii ale oamenilor", scotea in e- dru corespunzător. De ase
nu ţi-ai irosit-o, ea a fost fo ră. Numai că acesta nu se poa Din lipsa unei mai bune or mixte din Ilia, tractoriştii de la videnţă unele deficienţe exis menea, s-au luat măsuri C4
lositoare. te numi lucru de calitate. Tot ganizări a muncii, la blocul S.M.T. Dobra, tinerii din comu tente la citeva cinematogra pentru ca la cinematograful
aici, la aceste blocuri a început bară nr. 5, se fac acum insta na Roşcani şi alţii. fe din regiune. din Sebeş, caseria să fie des Publicaţia cuprinde: „Pentru conso
Pe mulţi din constructorii să se gletuiască pereţii la băile laţiile coloanei de încălzire. Ce . Răspunzînd criticii aduse chisă zilnic începind cu o- lidarea păcii şi dezvoltarea colaboră
noului oraş muncitoresc din apartamentelor şi chiar să se au făcut zidarii, tenouitorii, ----- ® ----- prin ziar, întreprinderea re rele 15, iar duminica de la rii internaţionale" — fragment din cu-
Călan li caracterizează aseme vopsească. Nu ştim tovarăşi mozaicarii, acum se sparge, ea gională cinematografică ne orele 9 dimineaţa. In vede vîntarea tovarăşului Uheorghe Gheor-
nea lucruri. Prin munca lor, Simion Moloţiu şi Viorel Vîjdea după aceea să se umble ou pe NOTA arată că cinematograful din rea asigurării unei proiecţii ghiu-Dej rostită la adunarea electo
aici s-au înălţat zeci de blocuri dacă vă place cum arată aces ticirile. Numai lucru de calitate Lăpugiul de Sus a fost dotat şi audiţii corespunzătoare, rală din sala Floreasca ; „Dezarmarea
în care s-au mutat peste 200 tea ? Pereţii au striaţiuni, nu nu va ieşi de aici. Şi situaţia Fugă de răspundere cu grup electrogen şi că in s-au luat măsurile necesare — o problemă ce nu mai poate fi
de familii de siderurgişti şi sint netezi, deşi ipsosul are este cu atît mai gravă cu cit prezent filmele rulează aici şi la cinematograful din Si evitată", de Constantin Bogdănescu;
muncitori ai uzinei „Victoria“ Deşi stafia G.F.R. Baru Mare este în mod normal. Pentru buna meria. „După trei ani de tratative“, de Du
Călan. In cinstea zilei de 8 Mai, tocmai rolul de a netezi pereţii. echipa de instalatori condusă cu planul de încărcări la zi, în spatele mitru Mihăilescu ; „Socialismul lucrea
la Călan vor fi date în folo Alături d'e blocurile punct ei sint depozitate multe lemne de foc 99Pfldn uni ®omea#e ia le 66 ză pentru istorie“, de Costin Murgescu.
sinţă 102 apartamente. In parte de Daniel Nănău în loc să ţină şi buşteni. Intrebîndu-I pe şeful gării
din acestea s-au şi mutat deja sint blocurile bară 2, 3, 4. Ele care e situaţia, ne-a răspuns: Cele arătate în articolul cu cltorul“ din Călan, ştefan Rubrica „Ţări şi evenimente“ cu
noii locatari. Planul valoric pe au intrat în faza de finisaj.. Pri pasul cu graficul lucrărilor, Îşi titlul de mai sus — publicat Roşu, a fost sancţionat cu prinde următoarele articole: „Congo
luna martie a fost depăşit cu mul .din seria acestor blocuri — E o poveste veche. De teamă să în ziarul cu nr. 1923 _ sint avertisment şi cu achitarea după asasinarea lui Lumumba", de E.
300.000 lei. Sint fapte de oa (bară 1) a şi fost dat în folo pierde timp preţios „strieînd“ nu rămînă sub pian, conducerea sec reale, ne răspunde Uniunea sumei de 150 lei. Tot aici Obrea: „Jungla lui Fleet-Street", de
meni harnici, fapte pentru oare sinţă. Despre aceste blocuri se ce au făcut alţii. torului Baru Mare al 1. I-. Haţeg, pla regională a cooperativelor s-au luat măsuri pentru a- f. Cioară; „Perspective braziliene",
se poate mândri pe bună drep pot spune mai multe lucruri nifică mult mai puţin decît se pro de consum Deva. Pentru ne menajarea localului şi îmbu de P. Andrei; „Carta de Ia Casablan-
tate întregul colectiv de con Nu va trece mult timp şi în duce la exploatări. Aşa de pildă în glijenţă în serviciu, respon nătăţirea deservirii consuma ca — prefaţă Ia istoria unui conti
structori de pe acest şantier. bune ; despre calitatea tencuie multe din aceste blocuri se vor luna aprilie s-a planificat aproximativ sabilul restaurantului „Mun- torilor. nent renăscut“, de A. T. Răzvan.
lilor, a instalaţiilor etc. Dar muta noii locatari, muncitori, jumătate din capacitatea de producţie
Colectivul şantierului se mîn- putem oare trece cu vederea tehnicieni, ingineri, funcţionari a exploatărilor. 99C J a a l s M e a r t i I 66 In „Probleme internaţionale“ nr. 19
dreşte şi cu faptul că o serie aşa 6um a făcut maistrul Ni de la uzina „Victoria" din Că mai găsim rubrica „Mărturii despre
de constructori au multe me colae Muga peste unele „mici lan. Ei vor fi cei care vor a- Surplusul, adunîndu-se zi de zi, a Conducătorul auto, An ţi a şoferului. Pentru abate ţara noastră“, precum şi note de drum
rite pentru calitatea muncii deficienţe" ? Inehiziod ochii la preeia munca întregului şan ajuns ca astăzi să se ridice la circa gliei Stelian, de la autobaza rile săvirşîte. şoferul in cau din Cuba şi Africa, interesante articole
lor. Echipele de teocuitori-zi- aceste mici deficienţe, maistrul tier. Or, toate aceste „mici" de Sebeş, avea obiceiul de a ză a fost sancţionat prin reproduse din presa străină, însem
dari, conduse de comunistul Muga mu a văzut că parcheta- ficienţe vor face să roşească la ţ7.000 tone material lemnos. transporta, pentru anumiţi imputarea sumei de 110 lei nări, note polemice etc.
Nicolae Cîmpeanu şi Marin rii au murdărit cu smoală pe faţă cei din vina cărora s-au prieteni, materiale de con — contravaloarea transpor
Smeu şi-au cîştigat de mult reţii după ce aceştia au fost produs, cei care le-au trecut cu Dacă conducerea I. F Haţeg, respec strucţie cu autobuzul. Des tului celor 10 saci cu ciment TRUSTUL EXTRACŢIEI
aprecierea ca fiind echipe de zugrăviţi la prima mină şi că vederea. Oare ele nu pot fi li tiv sectorul Baru Mare, ar lucra cu pre afacerile lui s-a scris la — „Mustrare scrisă, cu ultim PITEŞTI
bună calitate. însăşi parchetul în multe din chidate ? Desigur că da. Dar mai mult simţ de răspundere şi ar rubrica „Note şi comentarii“, avertisment" şi cu schimba
apartamente este îmbibat cu cere necesarul de vagoane în funcţie publicată în ziarul cu nr. rea de pe autobuz pe auto B-dul. R.P.R. nr. 156
— Aici, la blocul punct I, aceasta se poate face prin mun de producţia exploatărilor, nu ar a- 1935. camion.
spunea într-una din zilele tre bitum din cauza proastei tur că de înaltă calitate, printr-o junge în situaţia de a sta cu materia Telefon nr. 333
cute tov. Marin Smeu, lucrăm nări a acestuia. conştiinţă înaltă, cinci ai în lul lemnos neexpediat. In urma cercetărilor între L. tw^Wv. V W '. W .'v ,-Aa^
noi. Veniţi să vedeţi rodul faţă îndemnul „să • fii mîndru prinse. aşa cum ne comuni an g a jeazâ
muncii. de munca t a l “. Ar fi bine ca pe viitor tovarăşii de că Direcţia regională I R T.A. COMBINATUL
la sectorul Baru Mare al I. F. Haţeg Deva, s-a constatat vinovă- CARBONiFER VALEA
Şi, intr-adevăr, calitatea ten assi-—-—..... FL. VASILE să simtă răspunderea muncii, iar pla
cuielilor este ireproşabilă. nificarea să fie tăcută în mod just.
------
Se poate spune oare acelaşi I. CRIŞ^N
lucru şi despre alte brigăzi şi
corespondent
echipe clin şantier ? Ce-i drept Contribuţia femeilor J iului p e t r o ş a n i următorul personal pentru
multe din ele dau atenţia cu
venită calităţii. Vizitind însă are posturi vacante de.- unităţile din regiunea Argeş
şantierul, constaţi cum unele şi oraşul Piteşti :
lucruri „mărunte" umbresc re Nu de mult, a avut loc in sali'a boabe a tost contractată cu coo — ing neri fa y o ira fi — ingineri energetic'
zultatele bune. Şi iată citeva căminului cultural . din Hărău, perativa „Mureşana“. Pentru a- — ingineri geo-ogi
asemenea fapte. adunarea generală a membrilor ceasta s-a primit suma de 2.982 subterani — geologi
cooperativei „Mureşana“ din lo lei, sumă care a intrat în fondul — maişfcri m e c a i rc i
încă din iarnă, blocurile punct calitate. Cu acest prilej s-a 'ana comitetului comunal al femeilor. — Ingineri constructori — maiştri cazangii
A.D.E.H. şi I. au intrat în faza Frumoase rezultate s-au obţinut — maiştri mineri — t o i o gor a î i
lizat activitatea desfăşurată de de către Comitetul comunal de
de finisaj, la tencuieli. Echi lucrătorii cooperativei. Din dă femei şi in ceea ce priveşte a- Solicitanţii se pot adresa
pele care au lucrat aici s-au rile de seamă prezentate, şi din oenfru informaţii la serviciul
Colectiv harnic discuţiile purtate de participanţii chiziţiile. Organizate pe echipe, cadre al Combinatului carbo Solicitanţii se vor adresa
la adunare a reieşit că în anul membrele comitetului 'au dus o nifer Valea Jiului din Petro direct la serviciul personal-
Brigada de producţie condusă" 1960 la această unitate au fost susţinută muncă de lămurire în şani, strada 23 August nr. 2. învătămînt.
obţinute rezultate frumoase. S-a rîndul femeilor, reuşind astfel
de comunistul Koznaş Ştefan de subliniat, de pildă, că în cursul să achiziţioneze 189 kg. griu,
la fabrica de pline a I.I.L. „6 anului trecut cooperativa „Mu 125 kg. porumb, 520 kg. fasole.
August" din Petroşani, lună de reşana“, sprijinită şi îndrumată 112 kg. floarea-soarelui, 917
lună se află în fruntea întrece de către organizaţiile de partid bucăţi ouă, 120 kg. sămînţă de e-spsa.J-ş«icS'SSâSS
rii socialiste. şi de comitetul executiv al sfa dovleac şi alte produse.
Fiind formată numai din ti tului popular, a reuşit să reali Tot prin contribuţia femeilor ® EXTRAG IO NUMERF N »1F
neri harnici, brigada reuşeşte zeze un beneficiu de peste de aici s-a colectat şi predat
să-şi realizeze sarcinile de plan 69.300 lei. 4.131 kg. fier vechi, iar în prezent * rMGOflílíUPMÍNLOCOE
printr-o judicioasă organizare a mai sint strînse încă aproxima
procesului de producţie, evitîn- In ce priveşte planul de des tiv 2.000 kg, fier vechi. * L mm/7sRsshi/sfA.B.C)afribuik|
du-se în totalitate timpii morţi. facere, acesta s-a realizat în pro orin(i-agsre dinurnă.
Astfel, în cursul lunii martie, porţie de 101 la sută. La aceste In aceste acţiuni s-au eviden
de pildă, sarcinile de plan şi succese o contribuţie preţioasă ţiat mai ales tovarăşele Molnar
a adus-o şi comitetul comunal
le-a realizat în proporţie de 117 Comunistul Voicu Lugojan, strungar la atelierele R.'M.R. de femei care a sprijinit în mod Ecaterina, Solia Dîmpu, Euge g r ¦m
la sută, dînd în acelaşi timp o Simeria, îşi depăşeşte lunar no rma cu 2-3 la sută. De aseme concret activitatea cooperativei.
nea, el dă piese de bună caii tate. nia Şerban, Cornelia Popa, Au Băsm rJL
producţie de pîine de bună ca Astfel, femeile din satul Hă
rău au muncit în mod voluntar relia Bota ş. a.
litate si însemnate economii. 1 ha. de porumb, a cărui recoltă ZUDOR G1ZF.LA
C. IOAN în cantitate de 2.573 kg. porumb
corespondentă
corespondent
5^=9
Activul fără de partid, ajutor dinţate şi să lupte pentru în milii în gospodăria agricolă co de partid. Putem spune că nu tru îmbunătăţirea muncii cu
deplinirea lor. Birourile organi lectivă. La începutul lunii ia au fost acţiuni iniţiate de or activul fără de partid, spriji
de nădejde al organizaţiilor de bază. zaţiilor de bază urmăresc acti nuarie a.c., biroul organizaţiei ganizaţiile de bază la care ac nirea celor care fac parte din
vitatea fiecărui tovarăş din ac de bază a revăzut şi completat tivul fără de partid să nu fie acest activ pentru a creşte din
Un mijloc important pentru ŞTFJ-AN BOUREAN U, tică pentru îndeplinirea sarci tivul fără de partid, analizează numărul tovarăşilor din activul antrenat şi să nu-şi aducă con punct de vecl&re politic şi a mi
întărirea şi lărgirea continuă a prim-secretar a! Comitetului nilor încredinţate de organiza periodic munca acestora şi îi fără de partid cu cei mai buni tribuţia sa. La munca patrioti lita activ în vederea înfăptuirii
legăturii partidului eu masele, ţiile de partid, în lupta pentru ajută să îndeplinească sarcinile colectivişti, după ce în preala că pentru înfrumuseţarea sate hotărîrilor partidului, permit,
pentru mobilizarea lor la în raional R./VLR. Alba înfrîngerea oricăror greutăţi. încredinţate. Ca urmare, acti bil a stat de vorbă cu fiecare organizaţiilor de bază să-şi a-
făptuirea liniei politice a par De aceea, comitetul raional de vul fără de partid îşi aduce o in parte, explicîndu-le sarcinile lor, la lucrări o’e electrificare, propie pe cei mai capabili şi
tidului, îl constituie activul fără tribuţie preţioasă la rezolvarea partid a îndrumat organizaţii contribuţie de seamă în reali ce urmează a le fi încredinţate. Ia curăţitul păşunilor şi plan pricepuţi muncitori, tehnicieni,
de partid. Organizaţiile d’e par problemelor economice, social- le de bază să nu se limiteze zarea sarcinilor ce stau în faţa După aceea, biroul organizaţiei tări de pomi, la munca de con colectivişti fără de partid, şi să
tid primesc un ajutor preţios culturale, ir mobilizarea mase- numai la repartizarea de sar organizaţiilor de bază, la înde de bază a prelucrat cu activul tractări şi achiziţii, activul fără dea un ajutor acelora care so
din partea activului fără de lor la diferite acţiuni de folos cini celor dir. activul fără de plinirea planului şi îmbunătăţi fără de partid sarcinile izvo- de partid şi-a adus o contri licită să fie primiţi In partid.
partid şi reuşesc, cu ajutorul a- obştesc. partid. Ele au fost îndrumate rea calităţii producţiei. rîte din Documentele celui de-al buţie importantă. In comuna Rezultatele obţinute în raionul
eestuia, să cunoască mai bine să controleze felul cum se în III-lea Congres al P.M.R. cu pri Benic, pentru clădirea căminu nostru în ce priveşte întărirea
preocupările oamenilor muncii, Numeroase organizaţii de ba deplinesc sarcinile încredinţa Biroul Comitetului raional vire la transformarea socialis lui cultural, materialul de con rîndurilor partidului, dovedesc
pot astfel să-şi orienteze activita ză dir raionul nostru au acu te, ce face concret fiecare to de partid a constatat că pe lin tă a agriculturii, indieîndu-i să strucţie s-a transportat prin
tea spre problemele o&le mai mulat o experienţă bună în varăş din activul fără de par gă rezultatele pozitive obţinute popularizeze succesele obţinute muncă voluntară. Tot aici s-au că activul fără de partid con
importante ce se ridică în di munca ou activul fără de partid. tid în acest scop, cum se orien de către organizaţiile de bază în întărirea economică a gos efectuat sute de ore de muncă stituie un izvor important pen
ferite sectoare de activitate. Invitarea activului la adună tează în muncă, de ce ajutor săteşti în munca cu activul fără podăriei colective. veniturile patriotică, evidenţiindu-se, ală tru creşterea efectivului orga
rile deschise de partid, consul are nevoie. de partid, se manifestau şi u- mari obţinute de colectivişti. turi de membrii de partid, tov. nizaţiilor de bază. In anul 1960
Comitetul raional de partid tarea lui în diferite probleme, nele lipsuri c a : slaba preocu Folosind în munca politică fapte Nicolae Cristea, Ioan Repede. de pildă, un număr însemnat
Alba, ţinîncî seama de prevede atragerea în diferite colective Rezultate bune au obţinut pare pentru educarea şi antre Ion Creţu şi alţii din activul de tovarăşi din activul fără da
rile statutului P.M.R., a îndru pentru studierea unor aspecte acele organizaţii de bază care narea acestuia în muncă, iar concrete din viaţa şi activita fără de partid. partid au cerut şi au fost pri
mat organizaţiile de bază să ale activităţii de producţie etc., au stabilit fiecărui membru de în unele cazuri, cum a fost la tea lor, colectiviştii din activul miţi în rîndurilc candidaţilor
creeze în jurul lor un larg ac au devenit metode practice de partid sarcina de a se ocupa Hăpria, Berghin şi în alte părţi, fără de partid, au adus un aju Intensificarea muncii cu acti de partid.
tiv fără de partid. muncă cu activul fără de par de 2—3 tovarăşi din activul fă activul fără de partid cuprin tor preţios în munca organiza vul fără de partid, participarea
tid a majorităţii organizaţii ră de partid, pentru a-i ajuta dea un număr foarte mic de ţiei de bază pentru lărgirea şi lui tot mai mult la îndeplinirea Trebuie scos în evidenţă insă
Ca urmare a măsurilor luate lor de bază. să crească din punct de ve ţărani muncitori. Pentru lichi consolidarea gospodăriei colec sarcinilor primite din partea şi faptul că pe lingă rezulta
de Comitetul raional d'e partid, dere politic şi în mod deosebit darea acestor lipsuri, Comitetul tive. Datorită muncii desfăşu organizaţiilor de bază sint, con tele pozitive obţinute de orga
organizaţiile de bază au atras Faptele dovedesc că o. muncă pentru a duce la îndeplinire raional de partid a analizat în- rate de comunişti şi tovarăşii diţionate de nivelul pregătirii nizaţiile de bază în munca cu
în jurul lor pe cei mai buni bună cu activul Iară de partid sarcinile primite. Pot fi enun tr-o şedinţă de lucru cu secre din activul fără de partid, în politice ’ a acestora, de modul activul fără de partid, mai exis
muncitori, ingineri şi tehnicieni, se face atunci cînd fiecare to ţate în această privinţă mai ales tarii comitetelor comunale de treaga comună a fost colecti în care se desfăşoară educarea tă si unele aspecte negative.
colectivişti, profesori, învăţă varăş ştie ce are de făcut, cînd organizaţiile de bază de la U.M.C. partid munca cu activul fără vizată. Cu mult suflet au mun lor politică. In anul şcolar Sînt unele comitete comunale
tori fără de partid, oameni îna cel care fac parte din activ au Zlatna, Depoul C.F.R.Teiuş şi cele de partid, dînd indicaţii cum cit Ştefan Lucian, Albu Vic 1960—1961, au fost încadraţi în de partid ca acele din Ciugud,
intaţi, care militează pentru sarcini potrivit pregătirii şi ap din comunele Mihalţ, Berghin, trebuie să muncească organi toria şi alţi colectivişti din ac învăţămîmtul de partid peste Oarda de Jos şi altele, care d-ui
înfăptuirea politicii partidului. titudinii lor. încredinţarea de Hăpria, Stremţ şi altele. La zaţiile de bază cu activul fără tivul fără de partid. De ase 1.400 tovarăşi din activul fără dovadă de neînţelegere a im
In prezent, în raionul nostru sarcini concrete contribuie la U.M.C. Zlatna, de pildă, birou de partid. Măsurile luate de menea, cu rezultate bune în de partid. Pentru ceilalţi, mul portanţei ce o prezintă activul
pe lingă organizaţiile de bază, creşterea răspunderii şi a sim rile organizaţiilor de bază au comitetele comunale de partid, munca de colectivizare au mun te organizaţii de bază ca acele
munceşte un activ fără dc par ţului datoriei 'faţă de partid, discutat cu fiecare om în parte, pe baza indicaţiilor date, au dus cit şi tov. Traian Cădan, Tra- din Ighiu, Mihalţ, Complexul fără de partid în munca orga
tid care numără 3.787 oameni ajută pe cei din activul fără de s-au interesat de munca ce o îa îmbunătăţirea muncii cu ac ian Rusan, Traian Raica şi al C.F.R Teiuş, organizează perio
ai muncii, cu 428 mai mulţi ca partid să se deprindă cu orga desfăşoară şi le-au vorbit des tivul fără de partid. ţii din activul fără de partid dic conferinţe şi expuneri pri nizaţiilor de bază şi ca urmare,
în anul 1960. nizarea şi disciplina. Ar fi gre pre ce anume sarcini ar dori al organizaţiei de bază din vind roiul conducător al P.M.R.
şit însă să se creadă că numai să le încredinţeze. Aceasta a Şi unele organizaţii de bază G.A.C. Cetea. in ţara noastră,' calitatea de desfăşoară cu acesta o muncă
Fiind alcătuit din muncitori prin simpla repartizare de sar făcut ca tovarăşii din activul săteşti au obţinut rezultate bu membru de partid, expuneri cu
înaintaţi, go.ta oriei nd să în cini se pot obţine toate acestea. fără de partid să fie pătrunşi ne în munca cu activul fără de Dar nu numai în munca de privire la evenimentele iritdr- nesatisfăcătoare. Pentru lichi
deplinească sarcinile date de Activul fără de partid se dez de importanţa sarcinilor în.cre- partid. Tată cum a muncit or transformare socialistă a agri haţionale etc.;, ceea ce contri
organizaţiile de partid, activul voltă politiceşte în munca prac ganizaţia de bază din G.A.C. culturii organizaţiile de bază darea acestor lipsuri, Comitetul
fără de partid îşi aduce o con- Berghin cu activul fără de par săteşti au primit un ajutor pre buie la creşterea conştiinţei a-
tid pentru atragerea de noi fa ţios din partea activului fără cestora. raional de partid Alba a luat
Preocuparea permanentă pen măsuri d'e a analiza la faţa lo
cului munca acestor comitete
şi a lua măsurile ce decurg din
constatările făcute.
