Page 5 - 1961-04

N r. 1948 d r v MVt snnrA U SM nr.ni QiP 3

BgBBggHgCTţgBBgg

De ce este scăzută p ro d u c ţia de In librării Uzina de utilaj
electric „ELWRO“
la p te la G. A. C. d in C h im in d ia ? LITERATURA IEHNICA din Wrpclaw, R.P.
METALURGIE, CONSTRUCŢII DE Polonă produce u.
MAŞINI. tilaj electronic corii,
Gospodăria agricolă colecti­ vitelor mari, s-a construit un trecut cu 4.200 lei, care dădea SEMINSKl V. K. Mărirea produc­ plex. Printre altele,
vă din Chimindia, raionul llia, grajd încăpător. în jurul a 10 litri lapte zilnic, uzina produce şi
a luat fiinţă în februarie 1959. astăzi dă 5 litri zilnic. De a- tivităţii la lucrările de sîrungă- aparatul „ODRA
Partidul a pus în faţa ţără­ semenea, 8 din vacile bune, cu rie, 124 pag, — 4,05 lei 1001« pe bază de
Dacă în primul an de mun­ nimii noastre muncitoare sar­ producţii mari, au trebuit să fie tranzistor!, care
că în comun, rezultatele n-au cina de a obţine din cadrul fer­ reformate, din cauza slabei în­ Ed tehnică serveşte la contro­
fost din cele mai bune, colec­ melor de animale producţii spo­ grijiri. SIAtlONESCU Dr., MUNTEANU I.
tiviştilor lipsindu-le experienţa, rite de lapte, brînză, unt, lînă, lul de la distanţă
în anul 1960 ei au obţinut rea­ carne şi ouă. Or, colectiviştii Făcînd media producţiei zil­ Dispozitive pentru maşini-unel-
lizări frumoase. Astfel, de pe din Chimindia au rămas datori nice de lapte obţinută de la te 240 pag. — 7,45 Iei al proceselor tjeti.
suprafeţele însămînţate cu po­ din acest punct de vedere. Iată, cele 28 de vaci pe care le are nologice.
rumb şi grîu, cu tot timpul ne­ de pildă, că anul trecut, de la în prezent gospodăria, ea nu bd. tehnică
favorabil din vara trecută, au vacile pe care le-a deţinut gos­ depăşeşte 4 litri pe cap de vacă. In fotp: Ap&ra.
recoltat în medie cîte 2.200 kg podăria, producţia de lapte a ELECTROTEHNICA
porumb şi respectiv 1.100 kg ajuns să fie abia de 1.025 litri Această stare de fapt este cu­ BARKAN V. F. reacţia în radio­ tul e l e c t r o n i c
grîu la ha. Lucrul acesta a per pe cap de vacă furajată. Aceas­ noscută şi de consiliul gospo­
mis să se împartă la ziua-mun tă stare de lucruri a fost ge­ dăriei şi de către organizaţia receptoare, Colecţia („Radio şi ,ODRA 1001“ în
că cîte 5 kg. porumb, 1,400 kg nerată de mai multe cauze, ca­ de partid de aici. Dar nimeni
grîu, floarea-soarelui, zahăr, re, dacă s-ar fi luat la timp n-a luat măsuri pentru înlătu­ Televiziune") 8H pag. — 2,40 funcţiune.
cartofi şi cîte 9 lei. Rezultă de măsurile cuvenite, s-ar fi putut rarea neajunsurilor existente în
aici, că conducerea gospodăriei evita. acest sector. lei Ed. tehnică
a îndrumat bine activitatea BULQAKOV A. A. Comanda după
membrilor ei, a ştiut să-i mo­ Asigurarea bazei furajere s-a Este necesar ca fără nici o
bilizeze la munca cîmpului. A- făcut în cantităţi suficiente. întîrziere să se treacă la întoc­ program a mnşinilor-unelte 132
cesta este un lucru bun. Rău Conservarea furajelor şi admi­ mirea unui program de grajd pag. — 4,0b lei
este însă că tovarăşii din con­ nistrarea lor raţională în hra­ bine stabilit şi să se urmăreas­
siliul gospodăriei şi-au îndrep­ na animalelor, nu s-a făcut în­ că îndeaproape respectarea cu Ed. tehnică
tat atenţia numai spre dezvol­ să îndeajuns de bine. stricteţe a acestuia. Furajele
tarea sectorului vegetal, negli- existente trebuie să. fie sortate Cfrifă îa fă de mm.Biţi PMGU&MULDE
jînd într-o oarecare măsură în­ Curăţenia în grajd şi mai şi depozitate în aşa fel îneît
tărirea şi consolidarea sectoru­ ales a vacilor mulgătoare este să fie înlăturat pericolul alte­ r e p e r to r iile » !»
lui zootehnic al gospodăriei.. Cu neglijată. Furajarea' se face la rării lor. Trebuie urmărit, de a-
toate acestea, nu putem spune voia întîmplării, fără a se ur­ semenea, felul cum se face în­ In cadrul celui de-al Vl-iea concurs să poată satisface cerinţele interpre­ 31 MARTIE 19GI
că aici n-au fost obţinute şi u- mări îndeaproape operaţia res­ grijirea vacilor, hrănirea şi mul­
nele realizări. Numărul bovine­ pectivă. Îngrijitorii au fost sul lor. Să se abandoneze prac­ al formaţiilor artistice de amatori, ia tative ale acestuia. Programul I i 6,10 Muzică populară rival Beşancon 1960". Goţţeert simfo­
lor, spre exemplu, a ajuns să schimbaţi şi continuă să se tica greşită de a schimba în­ romîneascâ ; .7,15 Muzică uşoară ; 7,30 nic al orchestrei simfonice q Radip-
numere azi 78 capete, din care schimbe şi în prezent. Din hra­ grijitorii de la ferma de vaci şi faza raională destâşurată la Burjuc Corul r n satele Rojoga-Sâlciva a Sfatul medicului: Proteinele şi im­
28 sînt vaci cu lapte. Intre na animalelor şi mai ales a va­ să se studieze posibilitatea de portanţa lor în alimentaţie; 7,45 Sa­ leleviziunii franceze.
timp, au fost cumpărate oi, cilor mulgătoare, lipsesc aproa­ a atrage în această muncă pe s-au prezentat în faţa juriului forma­ reuşit în mai mare măsură să-şi orien­ lut voios de pionier; 8,00 Din presa
porci, iar pentru adăpostirea pe cu desăvîrşire furajele su­ cei mai pricepuţi colectivişti ca­ de astăzi ; 9,30 Prietena noastră car_ Programul II: 14,08 Din cîntecele
culente. Aşa se explică de ce re au dragoste de animale, co- ţiile corale din Pojoga-Sâlciva, din teze repertoriul in tuncţie de posibili­ te a : „Palatul primăverii“ de Vasile
una din vaci. cumpărată anul interesîndu-i în acelaşi limp M ănuceanu; 11,03 Muzică uşoară; compozitorilor sovietici Vano Mura-
mai mult din punct de vedere Cerbia şi corul G.A.C. din |!ia, bri­ tăţile formaţiei, ceea ce l-a ajutat să 12,40 Cîntece revoluţionare; 14,00.
material. Muzică populară din Moldova ; 15,40 deli şi Anatolie Novikov ; 15,35 Actuq.
gada artistică de agitaţie a căminului prezinte un program omogen armo­ „Din viaţa de concert a Capitalei“ : litatea în ţările socialiste ; 16,50 Cura
Anul acesta sînt posibilităţi 17,30 Un tăciune şi-un cărbune: de limba rusă ; 17,50 Cronica econo­
pentru ca producţia de lapte la cultural din llia, echipele de dansuri nizat. mică ; 19,30 Teatru la microfon:
G.A.C. din Chimindia să creas­ „Ileana Sînziana", dramatizare după
că considerabil. Cele 15 ha. pe din Cerbia, Lăpuglul de Sus şi tara­ Brigada artistică de agitaţie din llia „Napoli, oraşul milionarilor“ — come­
care se va semăna porumb basmul lui Petre ispirescu ; 19,00 Jur­
siloz, 15 ha. cu borceag, furile din Zam, Boiu de Sus şi Pojoga- a prezentat în concurs programul „Bi- die de Eduardo de Filippo — tradu­
nalul satelor; 20,20 Noapte bună, co­
20 ha. cu trifoi, 30 ha. cu fînaţ, Sălciva. ne-i în gospodărie". în general bine cere de Constanţa Trifu şl Ljdja
vor putea asigiira o furajare pii : „Privighetoarea“ de Andersen;
raţională şi suficientă anima­ In general, felul _____________________________ orientat, dar ar fi 21,00 Ce e nou în librării; 22,57 „Fes. Sava ; 21,00 Muzică instrumentală ;
lelor. trebuit să se insiste 22,15 Valsuri; 23,15 Concertul de
cum s-a desfăşurat V I ”3 Q ^ C9S1CUTS
Rămîne doar ca organizaţia întrecerea a dovedit mai mult pe tema noapte.
de partid şi consiliul de condu­
cere de aici. prin măsurile pe câ artiştii amatori a l f o r m a f U f O T a r f i s f l S G întăririi ecanomico- Buletine de ştiri; 5,00 6,00 ; 7,00;
care le vor lua, să ridice sec­ organizatorice a gos- 13,00; 15,00; 17,00; 20,00 ; 22,00;
Combaterea hîrcşi a torul zootehnic la nivelul celor­ au muncit cu entu- ?!G GTI podăriei agricole 23,52 (programul I): 14,00; 16,00
şoarecilor lalte sectoare ale gospodăriei.
Tn felul acesta, colectiviştii clin ziasm pentru a se
Chimindia vor întări şi mai
mult gospodăria lor. vor con­ putea prezenta cit mai bine în faţa colective.
tribui la o mai bună aprovizio­
nare a oamenilor' muncii de la publicului şi a juriului. Strădaniile a- Programul brigăzii artistice de agi­ 18,00; 21,30; 23,00 (programul II).
oraşe cu produse animaliere. ceştor formaţii ar ti daţ roade şi mai taţie din Burjuc, deşi a avut un con­
Dintre rozătoarele dăunătoare agri­ rimentale horticole Geoagiu şi a pro­ frumoase, dacă în munca de pregătire ţinut critic bjne orientat, ales din via­
A. DAVID
culturii, hîrciogii şi şoarecii de cîmp dus o mortalitate de peste 98 la sută. a programelor, ajutorul instructorilor ţa colectivei, a rămas deficitar în ceea
¦¦¦_ şi al organelor de îndrumare ar fi fost ce priveşte popularizarea metodelor
fac pagube din cele mai mari. Com­ ŞOARECII DE GIMP se întîlnesc în m m km srm m Lm k

baterea acestor dăunători se poate face culturile de cereale, triloiştj, păşuni, mai eficient, atît în ce priveşte cali­ înaintate de muncă a fruntaşilor din 31 MARTIE IOC! PENTRU 24 ORE
tatea interpretării, cit şi în privinţa gospodărie. Nivelul de interpretare al
curioscînd modul lor de viaţă şi pro­ plantaţii pomicole şi se hrănesc cu orientării reperloriilor. Crezînd că ast­ ambelor formaţii dă loc de asemenea DEVA : Torero ; HUNEDOA­ Vremea continuă să răinină
RA : Batalionul negru : PETRO. nestabilă cu cerul variabil mai
dusele toxice care au eficacitatea cea produse vegetale. In timpul unui an, SÂNI : Bătrina pianină; Confi­ mult noroş. Vor cădea precipi­
dentul doamnelor : SEBEŞ ; Mi- taţii sub formă de averse, în
mea ridicată, un şoarece consumă pînă la 8 kg. ce­ fel îşi vor asigura reuşita în concurs, la unele discuţii. ciman Panin : ALBA IULIA: munţi ninsoare. Temperatura
Omul cu pantaloni scurţi ; lise; staţionară va fi cuprinsă ziua
HÎRCIOGII sînt animale cunoscute reale sau II kg. vegetale verzi. unele formaţii corale şi-au inclus în SIMBRIA : Un strigăt în stra­ între 9 şi 13 grade, iar noaptea
repertoriu, cîntece care depăşesc posi­ dă ; ORAŞTIE : Ceasul s-a o- între — 3 şi 2 grade. Vint potri­
agricultorilor. Trăiesc în cîmp, hrănin- Pagube mari produc şoarecii mai bilităţile lor interpretative şi care pre­ Echipele de dansuri din Cerbia şi prit la miezul nopţii : HAŢEG : vit cu intensificări pînă la tare
du-se cu cereale şi alte produse vege­ ales în livezi. Ei rod scoarţa de pe supun o muncă mai îndelungată. Aşa Lăpugiu! de bus au prezentat dansuri Solă.aţi fără uniformă; BRAD:
tale. Au preferinţă ţaţă de terenurile coletul pomilor, precum şi rădăcinile, s-a prezentat corul G.A.C. din llia cu locale interesante, însă, mult prea In umUra legii : LONEA : lise ; de la vest şi nord-vest. îngheţ la
argiloase în care execută galerii a- generînd uscarea acestora. piesa corală „Bănăţeană“ de Sabin simple şi uniforme, incit nu puteai dis­ TEIUŞ : Enrico Carusso; ZLAT- sol în cursul nopţii.
dinei de 1—2 metri, în interiorul că­ Drâgoi, care este dificilă şi pentru un tinge unul de celălalt. NA : Darclée ; ILIA : Revolta
rora depozitează pentru iarnă, uneori Pentru combaterea şoarecilor de cîmp, cor cu mai multă experienţă şi cu mari peonilor ; APOLDUL DE SUS: PENTRU URAAATOARELE
chiar 20—30 kg. produse. rezultate bune se obţin prin folo­ posibilităţi. La tel, corul din Cerbia, Secţia de învăţămînt şi cultură a Culisele varieteului. 3 ZILE
sirea substanţelor toxice, mai ales pri­ a inclus in repertoriul său pentru con­ Sfatului popular raional lila să
Iernează în galerii şi apar în culturi măvara, deoarece şoarecii, fiind slăbiţi curs, cîntecul „înainte la muncă", fără dea mai multă atenţie îndrumării Vreme nestabilă cu cerul no-
primăvara, timpuriu.' Ziua, stau as­ din timpul iernii şi negăsind hrană, acestor formaţii. Din acest concurs s-a ros. Temperatura la început sta­
cunşi în galerii, iar noaptea ies afară, folosesc momelile toxice pe care le gă- văzut că insuficienta preocupare pen­ ţionară, apoi în uşoară creştere.
’şi ssee hiur«ă.n.«es*c- cuu. ceiuiiltuuurimlec duinn, jjuurriuul Kga». ^ Se pot folosi urm/Uoarelp momeli, tru recomandarea şi selecţionarea re­

,enei. Se imnul lese de doua ori pe an t0XiVe, J ,au: I0 kg de grţu F!U1 L L pertoriului a dus la unele lipsuri uşor

şi nasc de fiecare dată cite =¦6 - r p u i . '^"„rVumiÎlbh" ş«ii „se ţtimn îînn apă 24 de ore. Şe de remediat. S-au tăcut mai mult sim­
Prezenţa hîrciogilor în culturi se face scot şi se amestecă cu 300 grame
cunoscută prin nişte mameloane de fo.sfură de zinc. Peste acest amestec ţite aceste lipsuri în programul cinfe-
pămînt, cu mult mai mari decît cele se toarnă puţin ulei de tloarea-soare-
celor interprelate de soliştii vocali. Din

aproximativ 15 cîntece doar unul sin­

făcute de cârtiţe. In jurul acestora, şe lui. Se dă apoi cite 20—25 grame gur a fost din folclorul nou.
găsesc orificiile galeriilor, în formă de grăunţe otrăvite la o galerie;
pîlnie. Aceste lipsuri în orientarea reperto­ CONCURS
— se iau 50—60 grame pastă ios- riului manifestate cu prilejul con­
Combaterea hîrciogilor se poate face iorată şi se amestecă qu un kg. cocă cursului, trebuie lichidate pînă la eon- !întreprinderea da construcţii drumuri nr. 2 Bevaj
numai în cursul vegetaţiei, deoarece din făină de grîu, se întinde bine în­ trnntarea din faza regională. In ace­
în timpul iernii hîrciogii îşi astupă tr-o foaie şi se taie în tormă de tâieţei, laşi timp se cere toată atenţia şi in­ aduce la cunoştinţă celor interesaţi că in ziua de 28 mai
galeriile cu pămînt. Cele mai bune re­ care se introduc în galerii; terpretării artistice.
zultate se obţin primăvara, de îndată 1961, orele 10, va ţine la sediul întreprinderii, strada Dr. \

Faza raională a celui de-al Vl-lea Petru Groza nr. 14, U N C O N C U R S PENTRU OCU-J
concurs ce s-a desfăşurat la Burjuc a
ce hîrciogii au început să iasă afară. — dacă terenul este bine zvîntat, se demonstrat că există posibilităţi de ri­ PAREA URMĂTOARELOR ROSTURI DE MAISTRU IN SPE- >
dicare a nivelului muncii cuitural-artis-
Pentru a cunoaşte care din galerii sînt prăfuiesc galeriile cu A.N.T.U. sau tice de masă de la sate. că în raionul CIALITATEA CONSTRUCŢII DRUMURI : \
llia exisiă numeroşi artişti amatori,
populate, acestea se astupă în timpul Hexatox 3 la sută. Se calculează 6-10 talentaţi, care, dacă sînt îndrumaţi, ° PENTRU ŞANTIERUL DEVA, cîte un post de maistru
pot să prezinte spectacole din ce în ce
zilei cu şomoioage uşoare făcute din grame pentru o galerie. Bune rezultate mai bogate. Ia loturile Băcia, Vălişoara şi Ceica;

lucernă sau trifoi verde. dau prăfuirile cu Aldrin, în cantitate D. CRICOVEANU • PENTRU ŞANTIERUL HAŢEG, cîte un post de maistru
—ooo—
Noaptea, cînd hîrciogii părăsesc ga­ de 30—40 kg. prat la ha. Ma loturile Sîntămăria Orlea şi Pui, şi un post de maistru ca-
Campionatul
leriile, înlătură aceste dopuri. In felul In toate cazurile, folosirea produse­

acesta se pot cunoaşte galeriile popm lor toxice se va tace sub directa su­ l riere la lotul Bretea Streiului ;

late. In aceste galerii se introduc tam­ praveghere a tehnicianului agricol. Calitatea produselor depinde în mare măsură de calificarea î ® PENTRU ŞANTIERUL ODOR HEI, cîte un post de
oamenilor, iată pentru ce maistrul principal Valentin Torok de
poane de vată îmbibate cu 10—20 gra­ Ing. EM. MANUGHEV1CI la Industria ceramică Baru Mare explică pe larg muncitorilor / maistru la loturile Corund şi Praid ;
din brigada condusă de comunista Fineta Baboni modul de func­
me sulfură de carbon la o galerie. A- şi GHF.ORG HE LEFTER ţionare a unei prese de 120 tone. • PENTRU ŞANTIERUL TG. MUREŞ, cR» un post de

ceastă metodă a fost folosită pe terenul Staţiunea experimentală hor­ maistru la loturile !ernut şi Acăţari.

din lunca Mureşului a staţiunii expe- ticolă Geoagiu LA CONCURS SE POT PREZENTA:

şcolar de voie! j — ABSOLVENŢII ŞCOLI LOR TEHNICE DE MAIŞTRI ;

!!Petrila —oraş in plina înflorire Timp de trei zile sala de ^ — ABSOLVENŢII ŞCOLILOR ECHIVALATE DE MI­
sport a şcolii pedagogice din
oraşul Deva a găzduit întrece­ NISTERU L ÎNVAŢAMINTULUI Şl CULTURII, CU ŞCOLILE

rile de volei la tete din cadrul TEHNICE DE MAIŞTRI SI CARE AU PRACTICA DE MAI­
ŞTRI ;
Datele statistice ne informează că Despre asemenea lucruri povestesc urma, totalizează suma de peste 1.400, mentişti, fluieraşi, formaţii corale, Dri- campionatului republican şcolar,
— MAIŞTRI CARE LA DATA DE 1 IULIE 1956 AU
primele explorări ale zăcămintelor de azi — cu sufletul plin de revoltă — iar in cele 3 cămine trăiesc în con­ găzi artistice de agitaţie etc. Pe lingă faza regională. La startul în­
AVUT O VECHIME DE 12 ANI IN ACEASTĂ FUNCŢIE:
cărbuni din Petrila au început în a- minerii mai vîrstnid care, prin grija diţii optime peste 600 de mineri. cluburile muncitoreşti Iuricţionează cer­ trecerilor au luat parte cinci

nul 1840. Imaginîndu-ne astfel cum se partidului şi statului nostru, se bucură Localnicii obişnuiesc să-i spună a- curi de muzică, artă plastică, un cerc echipe de volei reprezentînd ) Cererile de înscriere Ia concurs se vor depune la sediul

făceau asemenea lucrări, şi-apoi cum azi de o bătrîneţe lericitâ. cum Petrilei „oraşul celor 10 cartiere“. dramatic, în cadrul cărora, oamenii şcoala pedagogică Deva, şcoa­ ^întreprinderii pînă cel tîrziu ia data de 15 mai 1961, împreună
’ cu următoarele acte :
se exploata cărbunele atunci şi de-a- Dar vremurile de tristă amintire au Şi au dreptate, deoarece, în perioada muncii pot învăţa lucruri interesante, la medie Alba lulia, şcoala me­

tund pînă acum 10—15 ani, avem în apus pentru totdeauna. Petrila de azi anilor 1950—1960 aici au apărut car­ potrivit aptitudinilor şi preferinţelor. die Sebeş, şcoala medie Orăş- — certificat de naştere tip R.P.R. (în copie legalizată) :

faţă tabloul unor lucrări de început, nu se mai aseamănă cu cea din trecut. tiere noi: „6 August“, „Mihail Emi- Mişcarea de artişti amatori a luat tie şi şcoala medie Hunedoara. — diploma de absolvire (în copie legalizată), a unei şcoli

rudimentare ; ni se înfăţişează o mun­ Mina s-a dezvoltat considerabil; pro­ nescu", „7 Noieţmbrie“, „8 Martie“, o mare amploare în oraş. In anul 1960, Intîlnirile au prilejuit între­ tehnice de maiştri în specialila tea construcţii drumuri sau a

că de un randament scăzut; viaţa cesul de mecanizare a luat asemenea „Grigore Preoteasa", „Fuşkin“ etc. în numărul acestora a depăşit cifra de ceri spectaculoase,. O bună \unei şcoli echivalente — sau acte din care să rezulte că !a

minerilor lipsită de condiţii cit de cit proporţii incit a uşurat munca minerilor care s-au construit peste 1.500 de a- 500 şi este în continuă creştere. comportare a avut echipa şcolii ) data de 1 iulie 1956, candidatul a avut 12 ani vechime în
funcţia de maistru.
omeneşti; cocioabe insalubre înşirate la toate sectoarele de activitate. îm­ partamente. In timpul regimului burghezo-mo- pedagogice din Deva care a

pe malurile jieţului; străzile aşezării preună cu minele de Ia Lonea — a- N-au rămas în urmă nici cătunele şieresc, omul muncii nu-şi permitea terminat neînvinsă acest tur­

Fetrila pline de noroi şi alte aseme­ parţinătoare oraşului — mina Petrila vechi din raza oraşului. Noi locuinţe nici măcar „luxul“ de a fi prezent la neu. Victoria echipei din Deva — autobiografie ;

nea aspecte. asigură circa 20 la sută din producţia individuale, noi străzi pavate şi ame­ spectacolele cinematografice. Astăzi, 1este o urmare a modului serios — certificat medical.

Interesul pentru sporirea cîştigurllor de cărbune a ţării. Mecanizarea mun­ najate cu spaţii verzi, poduri şi po­ numai în Petrila, Lonea şi Gimpa se în care s-a pregătit. Cererile neînsoţite de actele arătate mai sus nu se vor
'lua în considerare.
proprii, a determinat burghezia romî- cii şi folosirea de metode noi în ex­ deţe, bufete şl chioşcuri alimentare, prezintă anual peste 2.100 de reprezen­ Lotul echipei este iormat din

nă — în cîrdăşie cu cea străină — să ploatarea cărbunelui, au făcut să spo­ circumscripţii medicale şi case de naş­ taţii la care participă mai mult de elevele Doina Cismaşu, Victoria

facă anumite investiţii şi să dezvolte rească simţitor producţia. Faţă de a- teri etc. vin să corrţplecteze aspectul 460.000 de spectatori. Stanciu, Elena Ţipuriţă, Virgi-

mina. Dar despre o dezvoltare ascen­ nul 1938, aceasta tiind mai mare cu de ansamblu al oraşului. Din cele 12 Mărturie a noului mod de viaţă stau nia Mara, Doina Puican, Ana

dentă a minei, despre condiţii de mun­ 120 la sută. cătune aparţinătoare oraşului, pînă în şi alte exemple. Iată cele 7 biblioteci Roth şi Aurica Pardos, eleve

că cjmeneşti şi despre o viaţă cit de Faptul că minerii de aici se bucură 1944, -niclunul nu era electrificat. De care dispun de peste 33.000 cărţi citite fruntaşe la învăţătură şi sport.

d t modestă a masei de mineri, nu se de condiţii deosebite de muncă, e do­ atunci încoace, în mod succesiv, în cu mult interes de cei 5.500 cititori, In urma rezultatelor obţinute

putea vorbi. Trocul şi tracţiunea ani­ vedit şi de cele peste 3,5 milioane lei Lunca, (Slmpa, Jieţ, Taia, Burdeşti, cei 11.000 de abonaţi la diferite publi­ clasamentul se prezintă a s tte l:

mală în subteran, crizele economice, ce se cheltuiesc anual pentru tehnica Băicoi, Dobreşti, Răscoala şi altele, a caţii; privim spitalul cu 100 de pa­ 1. Şcoala pedagogică D eva; © SE EXTRAG 10 NUMERE IN LO

caracterizate prin întreruperi mari în securităţii şi pentru protecţia muncii. pătruns lumina electrică. Concomitent turi, staţionarul cu 25 de paturi, cele 2. Şcoala medie Sebeş ; 3. Şcoa­ @@CBTEOORIIli PREMIItâjDCDE7

procesul de producţie, şomajul cronic Dar să părăsim domeniul produc­ a fost extinsă şi reţeaua de radioficare două sanatorii de noapte, cele două la medie Alba lu lia ; 4. Şcoa­ ®3 premiispecia/e(A.B.C)atriuuif8
şi viaţa mizeră a minerilor, obscuran­ ţiei (despre care cititorii noştri cunosc şi radioamplificare. farmacii, două policlinici, căminele de la medie O răştie; 5. Şcoala firin tragsrs-lWupiiâ.
tismul şi starea de înapoiere culturală, multe amănunte) şl să trecem în re­ zi şi creşele, toate încadrate cu per­ medie Hunedoara.
nesiguranţa „zilei de mîine“, acciden­ vistă alte realizări frumoase din acest După o zi rodnică de muncă în a- sonal medico-sanitar cu pregătire co­
tele repetate şi catastrofele, bătaia.cor­ oraş, a cărei populaţie a ajuns în pre­ bataj, la preparaţie sau pe şantier, respunzătoare. Echipa şcolii pedagogice din
porală şi încarcerarea, lipsa de drep­ zent la peste 26.500 locuitori. la clasă cu elevii ori la dispensar în Deva tiind declarată campioană
turi politice pentru mineri, gloanţe şi mijlocul pacienţilor, omul muncii din Mărturie stau şi alte lucruri noi rea­ va reprezenta regiunea la faza
De la un oapăt la altul al oraşului, Petrila îşi poate petrece citeva ore lizate pentru oamenii muncii din oraş,

loviri brutale în loc de alimente — în cvartale sau izolat, s-au ridicat plăcute la cele 2 cluburi din oraş, la mărturie ne este întregul mod de viaţă de zonă ce se va disputa la
acestea şi multe ca acestea caracteri­ blocuri de locuinţe, pavilioane şi că­ bibliotecă sau vizionînd un film, un pe care minerii, alături de ceilalţi oa­ Timişoara.
zau procesul dc producţie în mină, mine muncitoreşti confortabile. Apar­ program artistic dat de formaţiile de meni ai muncii, îl au asigurat de par­
munca şi viaţa minerilor. tamentele date în tolosinţă în anii din am atori: echipe de dansuri, instru­ tidul şi statul nostru Proî. SEVER BIVOLARI'

corespondent itti..