Page 50 - 1961-04

pag. 2
Schimb de experienţă pentru
îmbunătăţirea agitaţiei
vizuale şi a activităţii
gazetelor de perete
Comitetul de partid din C. S.
Hunedoara, a organizat în ziua
de 12 aprilie un schimb de ex­
perienţă intre responsabilii cu
munca de propagandă şi agita­
ţie din birourile organizaţiilor
de bază şi responsabilii colecti­
velor de redacţie a gazetelor
de perete, privind îmbunătăţi­
rea agitaţiei vizuale şi a ac­
tivităţii gazetelor de perete.
In cadrul acestui schimb de
experienţă, după ce s-a făcut
o scurtă apreciere asupra mo­
dului în care se prezintă agi­
taţia vizuală la ora actuală în
secţiile combinatului şi cu pri­
vire ia activitatea gazetelor de
perete, s-au vizitat secţiile I şi
a II-a furnale. După aceea, la
colţul roşu de la secţia l-a fur­
nale, au avut loc discuţii asu­
pra felului în care se prezintă
agitaţia vizuală în aceste sec­
ţii şi asupra activităţii gaze­
telor de perete.
Participanţii la discuţii, prin­ la disciplină etc. S-a propus ca
tre care tov. Aron Vîlceanu,
Anton Zlătior, din sectorul tur­
nătorii, Constantin Radu şi Sil­
viu Boldin, de la laminorul de
650 mm., Ioan Şelaru, de la
furnalele 1-4 şi alţii, au subli­
niat că agitaţia vizuală de la
secţiile de furnale răspunde
sarcinilor actuale, însă ea este
grupată pe un spaţiu restrîns.
De asemenea, participanţii la
discuţii au scos în evidenţă şi
faptul că sînt prea puţine lo­
zinci legate de îmbunătăţirea
calităţii fontei. A fost apreciat
faptul că la secţia furnale 1-4.
lozincile constituie o chemare
care merge cu un pas Înaintea
realizărilor obţinute în produc­
ţie. Aici, întotdeauna, lozincile
cheamă pe oameni spre obţi­
nerea unei producţii apropiată
de cele mai mari vîrfuri reali­
zate. S-a apreciat şi faptul că
pe panouri mari, sînt înscrise
angajamentele colectivului ) în
aşa fel, incit, oricine vine în
aceste secţii, îşi poate da sea­
ma de la prima vedere care
sînt obiectivele pe care şi le.au
propus furnaliştii in întrecerea
socialistă. Graficele de produc­
ţie oglindesc zilnic realizarea
acestor obiective.
Pentru înfrumuseţarea oraşului
Zilele trecute, in cadrul lunii
curăţeniei, peste 20 de cetăţeni
de pe străzile George Enescu
şi Mihai Viteazul din Deva, în
frunte cu deputata lor din cir­
cumscripţia electorală orăşenea­
scă nr. 12, au organizat o ac­
ţiune de muncă patriotică pentru
Cum trebuie făcută combaterea
manei la ceapă
Mana cepei este provocată de
o ciupercă parazită numită „Pe-
renospona Schleidenii“. Ciuperca
iernează in sămînţa de ceapă,
pe bulbi şi pe resturile de cea­ iulie, cind seceta şi căldura ii Prima stropire se va da pre­
pă rămase în cimp, pe care îşi împiedica.
formează sămînţa de rezistenţă Pentru combaterea manei ce­ concentraţie de 0,75 la sută ba
pentru iarnă. Sămînţa de rezis­ pei trebuie luate de către culti­ care se adaugă 0,3 la sută De-
tenţă a manei cepei îşi păstrea­ vatori mai multe măsuri. Astfel, tersin (la 100 litri zeamă bor­
ză puterea de tncolţire mult resturile culturilor de ceapă ca­ deleză în concentraţie de 0,75
timp, o parte din ea chiar cîţi- re au fost atacate de mană se la sută se pun 300 grame Deter­
va ani. Primăvara cind dă căl­ ard, nu se îngroapă în sol şi nici sin). La stropirile următoare,
dura şi e umezeală, ea încolţeş­ nu se aruncă la grămada de concentraţia zemei bordeleze va
te şi se înmulţeşte fiind răspin- gunoi; nu se plantează an de ii de 1 la sută plus Detersin 0,3
dită de vînt.
Ca prime semne ale bolii a-
mintim apariţia mai intîi pe
frunze a unor pete galbene care
apoi se acoperă cu un înveliş
pufos de culoare ce’nuşie-viole-
tă, în care se găseşte sămînţa
ciupercii.
In dreptul petelor frunza este
distrusă de mană, iar pe porţiu­
nea respectivă se dezvoltă după
aceea un mucegai negru.
Frunzele şi lujerii florilor se
îndoaie, se răsucesc, încep să
se îngălbenească de la virf, se
usucă şi cad la pămînt. Florile
nu mai produc săminţă, iar bul­
bii se opresc din creştere, nu a-
juiig la maturitate şi nu se păs­
trează pentru iarnă.
Culturile de ceapă de toamnă
şi seminceri, sînt mai puternic
atacate de mană decît cele de
primăvară, deoarece ciuperca !or­
nează în condiţiile cele mai bune,
pe bulbi, în sol. Mana se dez­
voltă mai repede pe plantele ti­
nere.
Consfătuirea a fost fructu­
oasă. Pe baza discuţiilor pur­
tate s-a stabilit ca în fiecare
secţie să se ia măsuri pentru
organizarea unei agitaţii vizu­
ale strîns legate de sarcinile ce
stau în faţa colectivelor respec­
tive, agitaţie care să răspundă
preocupărilor muncitorilor din
secţiile combinatului. Textele
lozincilor să fie scurte, concre­
te şi mobilizatoare. Panourile,
lozincile, graficele să fie puse
la locurile cele mai vizibile şi
mai frecventate de oameni. La
gazetele de perete s-a stabilit
să se publice articole ou ca­
racter concret care să vorbească
des.pre oameni şi realizările lor,
să popularizeze experienţa îna­
intată, să critice cu tărie lip­
surile. Materialele ce se publi­
că să aibă eficacitate economi­
că. De asemenea, s-a subliniat
şi faptul că fiecare gazetă de
perete este bine să aibă şi un
supliment satiric. Folosind ca­
ricatura, epigramele, să fie sa­
tirizate lipsurile, abaterile de
la gazetele d.s perete să ia fi­
inţă rubrici permanente care să
trateze cele mai arzătoare pro­
bleme din secţia respectivă.
Unii participanţi au arătat că
ei au o asemenea rubrică inti­
tulată „Problema zilei", în oare
tratează o anumită problemă
importantă ivită în procesul de
producţie în ziua respectivă şi
de care se leagă îndeplinirea
planului, îmbunătăţirea calită­
ţii, sau realizarea de economii.
Această propunere a fost apre­
ciată ea bună, participanţii an-
gajîndu-se să deschidă şi ei ase­
menea rubrici.
Participanţii la schimbul de
experienţă au apreciat ca bună
iniţiativa comitetului de partid,
şi au propus ca în viitor, ase­
menea schimburi de experienţă
să fie organizate mai des, pen­
tru ca învăţînd unii din experi­
enţa altera, să-şi poată îmbu­
nătăţi munca in ce priveşte orga­
nizarea agitaţiei vizuale şi îm­
bunătăţirea activităţii gazete­
lor de perete.
amenajarea parcului de lingă
gară. In cadrul acestei acţiuni,
eu care prilej s-iau efectuat a-
proximativ 80 ore de muncă pa­
triotică, au fost curăţite aleile,
plivite rondourile, iar gazonul
parcului a fost greblat.
Atacul de mană la ceapă a-
pare obişnuit la sfirşilul lunii a- răresc la 10— 12—14 zile după
prilie şi începutul lunii mai şi
durează pină la siirşitul lunii
Sfatul inginerului
agronom
an ceapă pe acelaşi loc. Prin ro­
tirea culturilor, pericolul infec­
ţiei este micşorat; culturile de
ceapă de toamnă şi seminceri,
se vor planta cit mai departe
de culturile de ceapă de primă­
vară, deoarece ele constituie un
pericol de infecţie pentru aces­
tea ; materialul de semănat şi
plantat se tratează prin scufun­
dare in zeamă bordeleză in con­
centraţie de 0,75 la sută, timp
de 10 minute; in perioada în
care este posibil atacul de mană,
ceapa se stropeşte de 7—8 ori
cu zeamă bordeleză în amestec
cu Detersin. Stropirile se încep
preventiv înainte de apariţia
manei, adică la siirşitul lunii a-
prilie sau începutul lunii mai.
La ceapa tinără care este ata­
cată mai intens, stropirile se fac
margareta
APOLZAN este
lucrătoare la fa­
brica „Simian
Bărnuţiu“ din
Sebeş. Ea îşi de­
păşeşte lunar
norma cu 40-43
la sută şi exe­
cută numai lu­
crări de bună
calitate.
A**
ţţ
' ''* ¦s
J iliiis fe i M M
Satele tot mai frumoase
AA/' **'V'Vj'V/S/VA/S
i> Nu a trecut mul- refacerea drumu­
' tă vreme de la se­ rilor. La Curechi,
siunea de consti- pe o porţiune de
, tuire a Sfatului 4 Km., s-a lărgit
drumul, efeciuîn-
popular comunal du-se 895 zile de
} Bucureşci, raionul muncă patriotică
} Brad şi rezultatele
s muncii deputaţilor cu braţele şi 630
zile cu atelajele.
încep a da roade. S-au economisit
In satul Rovina, astfel, aproximativ
de pildă, se con­
struieşte un cămin 50.000 lei. In satul
cultural- La Bucu- Rovina s-au pres­
^ reşci se constru- tat 500 zile mun­
\ ieste o şcoală ele- că patriotică cu
mentară de 7 ani. 5raţele şi 300 zile
Căminul cultural cu' atelajele, reali-
< din satul Curechi zindu-se, într-o
L a şi fost inaugu- perioadă de numai
< rat cu puţin timp 10 zile, o economie
<; in urmă. de 20.000 lei. A-
r Eforturi susţinu- ceiaşi economie s-a
) te se depun ~ în ’făcut' şi în satul
L toate satele comu- Şesuri, unde cetă-
ţ nei Bucureşci şi ţenii au refăcut
f pentru lărgirea şi complet un drum
\ / v W V W V A A A /W V
In raionul Ilia
A început semănatul porumbului
Membrii gospodăriei agricole
colective „Valea Câianului" din
Bampotoc au pregătit din timp
terenul destinat culturii porum­
bului. Şi, de îndată ce vremea s-a
dovedit favorabilă acestei lu­
crări, ei au început să execute,
cu atelajele proprii, însămînţa-
tul porumbului. In 12 aprilie,
prima zi de semănat, colectiviş­
tii Ioan Ruja, Romulus Albu,
Petru Irinca ş. a. au insămînţat
ia interval de 7 zile, apoi ele se
stadiul de creştere al cepei şi
după condiţiile de climă.
ventiv cu zeamă bordeleză in
ta sută. Tn lipsa detersinului, se
poate folosi ca adeziv laptele
prins 1 la sută (1 litru lapte
prins la 100 litri zeamă borde­
leză). Rezultatele in acest caz
vor fi însă mai slabe.
Pentru reuşita tratamentelor,
la aparatele de stropit trebuie
să se folosească duze cu orificii
de pulverizare de 1 mm. şi de-
flector cu 7 spirale. In timpul
stropirii, duza trebuie să se ţină
la 30—40 cm. distanţă de plan­
tă, pentru ca soluţia să fie uni­
form şi fin pulverizată.
Stropirea să fie executată a-
mănunţit, astfel ca să nu rămină
plante neacoperite. Este bine să
se lucreze pe timp însorit, pen­
tru ca uscarea soluţiei pulveri­
zate pe frunze să se facă repede.
Tratamentele executate astfel,
asigură o bună protecţie a plian­
telor şi ca atare, asigură o re­
coltă bogată şi sănătoasă de
ceapă.
Ing. EFTIMIA GHEORGHlU
Staţiunea experimentală
horticolă — Geoagiu
DRUMUL SUCI Al ./SUI' LUI
1513866 .:
pe o porţiune de
2 lcm.
Dintre cei ce-şi
aduc din plin con­
tribuţia la acţiu-
riile patriotice a- • \
minţite mai sus,
se evidenţiază to- )
varăşii Aron Va- <
siu, Ioan Faur şi
Petru Neaga din
satul C u r e c h i,
C a n d i n A n e a ş,
Gheorghe Moţ şi
Nicolae S t a n c i u
idin Rovina, Ioan
Tiu, Nicolae Circu
şi Rusan Tiu din
Şesuri, cit şi de-
putaţii Ioan La- j"
slău şi Viorel De- '/
mian, care sînt >.
mereu-in,- fruntea ţ
acfmn(j.9,r.|t0K .Z
!. ANGHEL <
corespondent i
''.'N/v/V W W \ ÂA/S/SA/N/V--
porumbul pe 5 din cele 86 ha.
planificate.
ir
Controlând starea temperatu­
rii solului şi cbns'tatînd că
acesta a început să fie pri­
elnică însămînţării porumbului,
colectiviştii din satul Leşnic au
început să semene de zor. In­
tr-o singură zi, ei au însămân­
ţat porumb pe mai mult dc 8 ha
teren.
ir
Şi ia gospodăria agricolă co-
1 lectivă din satul Veţel s-a în­
ceput în ziua de 12 aprilie se­
mănatul porumbului. Harnicii
colectivişti de aici au însămânţat
cu porumb din soiul „Lăpuş-
neac“ o suprafaţă de 5 ha.
Prin munca depusă în prima
zi de semănat s-au evidenţiat
mai ales, colectiviştii Zlasioţi
Gheorghe, Filimon Pădureanu,
Petru Datcă, Troian Popa, etc.
Stropitul pomilor cu soluţii chimice împotriva dăunători­
lor este o lucrare importantă. Ea asigură obţinerea unei pro­
ducţii de fructe sănătoase. Acestei lucrări, la G.A.C. din Pia­
nul de Jos, i se acordă atenţie deosebită.
in CLIŞEU, cîţiva colectivişti, efectuînd al doilea stropit.
Prin muncă Ne scriu corespondenţii
patriotică de Ia sate
* Din angajamentul ahtui de a co­ In trei luni,
lecta 17.193 tone tier vechi, cele 150
brigăzi utemiste de muncă patriotică cit intr-un an
din Combinatul siderurgic itunedoirn
au colectat şi trimis oţelâriilor, în pri­ Secţia de achiziţii a coope­
mele 3 luni ale anului, 7.179 tone fier rativei „9 Mai" din Tetuş,
vechi. raionul Alba, desfăşoară o
activitate rodnică. Zilnic vin
In această acţiune patriotică s-au aici colectivişti şi întovărăşiţi
evidenţiat brigăzile de Ia laminorul din satele Mjhalţ, Geoagiu,
bluming, furnale 1—4 şi oţelăria Mar­ Geomal, Peţelca, Stremţ etc.,
tin nr. 2 (ANGflEL KADULESCU, co­ pentru a vinde cooperativei
respondent). surplusul lor de produse.
o Brigada de mufică .patriotică de la Au fost achiziţionate pină
întreprinderea de industrie locală „I. în prezent 5.000 Kg. săminţă
O. Frimu“ Qrăştie, a plantat în pădu­ de cinepă, 5.560 Kg. sămin­
rea oraşului 11.900 puieţi de salcîmi. ţă de dovleac, 49.000 buc.
ouă, multe păsări, mari can­
La această lucrare s-au evidenţiat tităţi de floatm-soarelui
tov. Pavel Eftache, Emilia Duca, Mi- nuci şi alte produse. Din
nodora Simina şi Schwărtz Vasile scriptele cooperativei reiese
(LUGLN CilIRILÂ, corespondent), că numai in primul trimes­
tru al anului au fost achizi­
° In zilele de 8, 10 şi 11 aprilie, ţionate mai multe păsări,
numeroşi tineri din comuna Şoimuş, ouă şi fructe decît in tot tim ­
raionul Itia, au participat la acţiunea pul anului trecut. Valoarea
de colectare a fierului vechi. Ei au co­ produselor achiziţionate pină
lectat 2.500 kg. fier vechi. in prezent, se ridică la suma
de 1.028.000 lei.
In aceleaşi zile, femeile din comună
au însâmînţat lotul de legume şi zar­ AURELII1 DO/VIŞA
zavaturi (0,9 ha. al grădiniţei sezo­
niere, au văruit pomii şi au plantat Au înîiînţat o stupină
flori în parcul sfatului popular comu­
nal. Membrii gospodăriei agri­
cole colective din Veţel, ra­
In fruntea acţiunilor patriotice s-au ionul Ilia, au hotărît ca pe
situat tovarăşele Aurelia Bodea, Ro- lingă dezvoltarea celorlalte
zalia Munteanu, Amalia Popa, Roza- ramuri din sectorul zooteh­
lia Maicr şi altele (AURELIA MOISE, nic, să înfiinţeze şi o stu­
corespondentă). pină.
o Parcul preventoriului de copii din De curthd, hotărirea lor a
Nalaţi, raionul Haţeg, devine tot mai prins viaţă. Au fost cumpă­
fiumos. In primăvara acestui an s-au rate 40 familii de albine, pe
amenajat aici încă trei alei, pe mar­ pe care colectiviştii s-au an­
ginea cărora s-au plantat 100 arbo- gajat să le îngrijească cu
reţi. In restul parcului s-au mai plan­ multă atenţie.
tat .200. pomi fructiferi şi 400 pomi or­
namentali. ION GURAN
La aceste lucrări, salariaţii preveii Sprijină pe colectivişti
loriului, printre care Nicolae Pelrov La G.A.C. din Leşnic, ma.
^ joritatea lucrărilor la cimp
Tereza Şimon şi Walter Mnria, au e R ă sa d n iţă de beton
feefuat peste 1.500 ore de muncă pa
trioiică (V. COCHECI, corespondent)
o Tinerii din secţia turnătorie a u- Colectiviştii din Lăpoşnic, ra­
ionul Ilia, s-au convins de mult
zinei „Victoria" Călan au efectuat în de rentabilitatea grădinii de le­
luna martie 462 ore muncă patrio­ gume şi zarzavaturi. Numai a-
tică la colectarea a 35 tone tier vechi
şi 225 ore la curăţirea interiorului şi
exteriorului secţiei.
S-au evidenţiat tinerii Schuster Mar­ nui trecut de pildă, ei au obţi­
tin, [<los Matei, Plorica Vînturici, Sa- nut de pe cele 16 ba. grădină
venituri in valoare de 231.000
lei.
Anul acesta, pe lingă faptul
că au mărit suprafaţa
de legume şi zarzavaturi la 30 gătite in-noua platformă.
____ _______________________ _
hin Dan, Vasile Tâtâruş, Gheorghe
Vrabie, Teodor Sîmbovan şi alţii
Propuşi pentru recompensă
(GH, SPERIOS, corespondent). Prin staţia C.F.R. Petroşani so­
sesc şi pleacă zilnic numeroase
o Peste 650 tineri din raionul Alba trenuri. Intr-una din zile, echipa
an efectuat în săptămîna trecută 3.260 lăcătuşilor de revizie Grecu Pe­
tru şi Ursu Ioan, au găsit la va­
ore de muncă patriotică pentru înfru­ gonul 15391454 obada roţii rup-
museţarea satelor şi la împăduriri i tă în ambele părţi, defecţiune ce
(LUCIA PASCU, corespondentă). ! putea produce un accident.
Muncă însufleţită pe ogoare
G.A.S. PeireJi grâşarea terenului etc., şl s-a procurat
4 săminţă din soiul H.D, 102. Semăna­
tul porumbului va începe în săptămî­
Gospodăria agricolă de stat din Pe- na aceasta. A fost, de asemenea pregă­
treşti, raionul Sebeş, a lost printre tit şi terenul (30 ha.), care va fi plan­ rea-soarelui, iar în grădina de zarza­
primele unităţi din regiunea noastră tat cu cartoti de toamnă.
care au terminat lucrările agricole din
epoca t-a. Lucrătorii acestei gospodă­ Pe suprafeţe cultivate şi care urmea­
rii au însămînţat 82,5 ha. cu orz, 72 ză a fi semănate cu porumb şi car­
ha. cu ovăz. 112 ha. cu trifoi în cul­ tofi, au fost incorporate în sol 2.575
tură ascunsă, borceag-fin pe 46,5 ha., tone îngrăşăminte naturale şi 75 tone
masă verde (mazăre, ovăz) pe 124 ha. îngrăşăminte chimice.
şi leguminoase-siloz (mazăre, ovăz) pe
30 ha. In via care se întinde pe 135,4 ba.
s-au executat complec' şi Ia timpul
Pentru porumb (boabe şi siloz), care optim dezgropatul, tăiatul şi ărăcitul,
va fi cultivat în primăvara aceasta pe
389 ha., s-au terminat arăturile, în- iar pe mai bine de î 1)0 ha. s-a făcut
cercuitul şi legatul. Peste dteva zile
se va începe şi săpatul în vie.
G.4.C. Pianul de Jos
Succese au obţinut,/irî aciuata cam­
panie şi colectiviştii din Piaiîill de
tos, Ei an însămînţat in epoca opti­
mă 32 ha. cu grîti de primăvară (cu
(2 ha. mai mult decît prevede planul).
32 ha. cu ovăz, 55 ha. cu borceag. !5
ba. cu sfeclă furajeră. 4 ha. cu cartofi
timpurii şi 6 ha. cu spaccetă.
Pe aceste supraleţe şi pe rele 24-1
ha. care vor fi însămînţate cu porumb
pentru boabe şi siloz tarate din toam­
nă, discuită şi grăpdfe recent), colec­
tiviştii au împrăştiat 400 tone îngră­
şăminte naturale, iar pe 20 ha. cU
grîu de primăvară şi 5 ha. cu griu
de toamnă s-au împrăştiat 3.000 kg.
azotat de amoniu.
Iii afară de aceste lucrări, colecti­
viştii din Pianul de los au plantat pe
terenurile degradate 5.00(1 pueţi de
salcîin şi 10.01)0 butaşi de răpită pen­
tru producerea de nuiele de legat viţa
de vie, precum şi 2.00(1 plopi.
In livadă s-au executat tăiatul pen­
tru formarea şi fructificarea pomilor,
curăţitul şi două stropiri, iar în vie
s-au făcut tăiatul şi arăcitu! precum
şi săpatul pe aproape 10 ha.
G 4.C. Timpa
Corespondentul nostru Emit Cretu
ne informează că şi la gospodăria co­
lectivă din Timpa s-au terminat lu­
crările agricole din campania de pri­
Nr. 1961
Şint efectuate mecanizat, cu
maşinile şi tractoarele S.M.T.
din Dobra.
Pină in prezent, planul de
arături al gospodăriei a fost
realizat în proporţie de 85 la
sută. Sprijinul primit din
partea mecanizatorilor ae
către colectivişti, s-a făcut
sim ţit prin aceea că o mare
parte din colectivişti In loc
să fie ocupaţi cu arăturile
(prin folosirea atelajelor pro­
prii), folosesc timpul de lu­
cru la grădină, la sectorul
zootehnic, ori la construcţii.
ACHIM CIIÎU
Av nsuri băneşti
Vlnzlnă statului pe bază de î
contract mari cantităţi de )
produse animaliere, gosporlă- $
riile agricole colective din ^
raionul Orăştie au primit l
mari sume de bani. Aceasta )
le-a dat posibilitatea să îm ­
partă recent colectiviştilor
cite 5—7 lei pentru fiecare
zi-muncă.
Membrilor gospodăriilor
colective din Bobllna şi Orăş­
tie, spre exemplu, li s-au re­
partizat pentru fiecare zi-
muncă cite 7 lei, celor din
Gelmar, Spini şi Bnlomir cite
6 lei, iar celor din Sereca şi
Foit cite 5 lei, pentru fiecare
zi-muncă. I
Pentru zilele-muncă efec- ,)
tuate în gospodărie, colecli *
vistul Balazs Vasile de la )
G.A.C. .,Dr. Petru Groza" din e
Orăştie, a primit, ca avans ţ
1.255 lei, Vasile Andreoi 900 ^
lei, Constantin Crişan 776 iei
ş.a.m.d.
CRISTIAN IOAN ^
ba., colectiviştii din Lăpuşnic
au început construcţia unei plat­
forme da beton de 256 m.p,, tip
seră, pentru răsaduri şi trufan­
dale. Colectiviştii VVagner Gus-
tav, Andronic Luncan, Graţian
Moise şi Vichentie Moise, lu­
crează de zor. Ei vor-ca o parte
..?in, răsadurile de roşii să fie pre-
Vagonul a fost scos d’n gar­
nitură şi trimis la atelier. Pen­
tru conştiinciozitatea lor în mun­
că, cei doi lăcătuşi au fost pro­
puşi pentru recompensă.
SIMION BASARAB
impiegat de mişcare
măvară. Colectiviştii de aici au semă­
nat 12,20 ha. cu ovăz, 35 ha. cu trifoi
în cultură ascunsă, 5 ha, cu mazăre,
4,16 ha. cu borceag şî 4 ha. cu floa-
vaturi t ha. cu morcdvi, t ,50 ha. cu
ridichi, 10 ha. cu cartofi etc.
De pe suprafeţele însămînţate din
timp cu spanac, colectiviştii au şi
strins 4.900 kg. recoltă pe care au
livrat-o unităţilor comerţului de stat
cu care au încheiat contract.
Acum, aici se tac intense pregătiri
pentru începerea lucrărilor din epoca l!-a.
Prin munca depusă în actuala cam­
panie, s-au evidenţiat colectivistele
Olga Stancu, A4aria Creţu. Viorica
Marcu, Minodora Petruţescu, Firoanda
Neagu etc.
G.A.C. Vefel
Pină la 10 aprilie au terminat în-
sămînlarea culturilor din epoca I-a
şi colectiviştii din satul Veţel, raionul
Ilia. Ei âu semănat orzul, ovăzul, car­
tofii şi plantele de nutreţ pe întreaga
suprafaţă planilicatâ.
Concomitent cu aceasta, avînd spri­
jinul tractoriştilor de la S.M.T. Dobra,
ău executat şi arăturile pentru însă-
midţarea porumbului (43 ha.), iar ieri
au ieşit ia semănaţii! acestei culturi.
Pentru a stimula dezvoltarea cultu­
rilor semănate in toamnă, colectiviştii
din Veţel au executat grăparea g, înIui
şi a orzului de toamnă pe 115 ha.
G.A.C. din comuna
Vinuiul de Jos
Colectiviştii de pe raza comunei Vin-
ţul de Jos (Vurpăr, Sibişeni şi Vinţ)
au început din vreme lucrările agri­
cole din campania de primăvară. Drept
rezultat, ei au reuşit să respecte în­
tocmai epocile optime. Au semănat grîu
de primăvară pe 10 ha., orz pe 26 ha.,
ovăz pe 65 ha., sfeclă furajeră pe 4 ha.,
floarea-soarelui pe 15 ha., cartofi pe
21 ha. şi mazăre pe 24 ha. Au însă-
mînjat de asemenea, trifoi şi lucernă
in cultură ascunsă pe 120 ha.
Acum, ei pregătesc de zor terenul
(329 ha.) destinat culturii porumbului.