Page 54 - 1961-04

pag 2 DRumm 'smrmsMum Nr. 1S62

ins

CALITATEAn cin stea a n iv e rs ă rii OBIECTIV AL ÎNTRECERI
p a rtid u lu i

„Marca" frontalului De unde vine rebutul ?

La cuptorul nr. 5 al oţelăriei Mar­ învăţat în şcoala profesională. Şi a călcat peste staturile tovarăşilor săi

„Imediat ce-aj coborî! pe planul nr. Puţin timp după aceea, cînd tot Lucrînd cu price­ tin nr. 1 se elaborează o şarjă. Totul reuşit. Era parcă anume tăcut pentru de muncă. Urmarea ? Oţel rebut. în
5 o să dai de trontalul nostru" — frontul a fost bine asigurat, ciocanele pere şi hărnicie, pare câ se desfăşoară normal. Oţelul munca de oţeiar. luna martie — 103,6 tone; de la în­
spune cuplătorul de sus, de la plan, pneumatice au început răpăitul lor a- tînâra muncitoare se scurge in oală, aceasta îl transportă ceputul anului — 182,2 tone.
mirat că mai sîrit încă oameni care surzitor, iar craţerul transporta spre Maria Sâliştean de spre lingotiere, şi-aici, metalul ia forma Pentru priceperea sa, pentru strâdu-'
nu ştiu unde se atlă trontalul de pe colector un val nestîrşit de cărbune la secţia marochi- lingoului. Dar iată câ după turnare, inţa de a da oţel mult şi bun, i s-a Undeva, în camera lui Klusch Os­
stratul 9, frontalul lui Stâncii Teodo- negru, lucios. Împreună cu noi privea nârie a fabricii controlul tehnic de calitate, constată: încredinţat funcţia de prim-topitor. wald, într-o ramă, străluceşte certifi­
rescu, şeful unei brigăzi de tineret de acest va! şi Gheorghe Sauciuc, pe care-l „Simion Bârnuţiu“ „rebut; lingourile au crăpături, go­ Sarcină de mare răspundere I De pri­ catul de absolvire al şcolii profesionale,
la Uricani. Apoi, văzînd câ are de-a- ştiam miner cu multă experienţă. în din Sebeş, îşi de­ luri ; nu se pot lamina !". mul topitor depinde munca întregii e- documentul care atestă calificarea sa
face cu vizitatori care n-au văzut a- şoaptă I am întrebat pe brigadier de păşeşte in fiecare chipe, depinde dacă oţelul va ieşi bun în meseria de oţeiar. I’e platforma o-
cest abataj, continuă: „Uitaţi-vâ, vă ce Sauciuc nu munceşte pe fîşie. Bri­ lună norma cu 48- Ce s-a întîmplit? Doar Klusch Os­ sau rebut. Şi Klusch Oswald n-a dez­ ţelâriei se întîlneşte zilnic cu cei de la
rog, la vagonetele astea I De. acolo-s gadierul n-a spus nimic, a zîmbit doar 59 la sută. Tot­ wald. prim-topitorul care a pregătit minţit la început această încredere. care a învăţat practic măestria elabo­
scoase I" Lingă plan, un convoi de şi a făcut lui Sauciuc: odată. dă lucru de şarja în cuptor, este unul dintre cei rării otelului. Dar Klusch nti-i bagă în
vagonete pline aşteaptă doar locomo­ Lucra bine, era evidenţiat, admirat... seamă. El nu roşeşte cînd dă ochi cu
tiva. Ne uităm la cărbunele din ele. — Spune-le tovarăşilor ce misiune mai buni. De unde vine rebutul ?... aceşti oameni, nu roşeşte cînd îşi pri­
Strălucitor, gras şi tărâ urmă de piatră, ai dumneata ? La şcoala profesională siderurgică Dar iată că într-o zi. Klusch a ela­ veşte documentul care i-a dat dreptul
reprezentant tipic al stratului 8—9. borat o şarjă rebut. Faptul n-a alarmat
Minerul a stat puţin, de parcă n-ar pe care a absolvit-o acum cîţiva ani, să se numească oţeiar...
Aşa am făcut cunoştinţă cu rodul fi ştiut ce să răspundă, apoi a devenit pe nim eni:
muncii frontaliştilor de la Uricani, mai atent la cărbune, s-a aplecat deasupra Klusch, Oswald, era unul dintre cei — Se întîmpiă şi celor mai experi­ Organizaţia U.T.M. ar trebui să-l
craţerului şi, cînd i-a venit bine, a maţ silitori elevi. Acolo el a învăţat cum
mentaţi oţelari — şi-au spus maiştrii, facă să înţeleagă acest lucru.
se fabrică oţelul. Şi în primul rînd, a
inginerii, tovarăşii de muncă. Altădată

înainte de a-i vedea pe aceştia în aba­ prins din valul de cărbune o bucată, cea mai bună cali­ învăţat cum se fabrică un oţel de ca­ n-o să se mai întîmple... GH. PAVEU

taj. După această „carte de vizită", a puţin mai neagră decît restul, a az- tate. litate, cum se dozează corect o şarjă. Dar s-a întîrnplat şi altădată. Şi
vagonetelor, ne-am dat seama că mi­ vîrlit-o spre surpare. Apoi ne spune:
nerii frontalului sint dintr-acei care Apoi, cînd a venit pe platlorma oţe- s-a repetat apoi. Klusch Oswald produ­ ÎS-
ştiu să dea cărbune mult dar şi de — Ce păzesc eu aici? Iacă, „marca"
cea mai bună calitate. frontalului I Miner experimentat, Gheor- lâriei, a îmbinat cunoştinţele teoretice cea oţel rebut. Planul şi-l depăşea cu
glie Sauciuc are o misiune de mare
„Brigada noastră se atlă în între­ răspundere: să nu lase să ajungă în cu cele practice. A învăţat de la oţela- regularitate, dar o parte din acest oţel. Fruntaşi j
rol nici o bucată de şist cărbunos. Pe rii experimentaţi, mai aprofundat, fie­ nu putea merge la laminare.
cere socialistă cu toate celelalte brigăzi
cînd, fiecare miner, trece cîte o zi la care fază de topire şi elaborare a oţe­ Klusch e tinâr, e utemist. Dar el n-a ai
din sectorul I, ne spune însuşi briga­
lului. Certificatul său de absolvire a înţeles cum trebuie aprecierile tovară­

dierul Stnncu Teodorescu, pe care l-am postul de cinste, să apere „Marca fron­ şcolii profesionale, căpăta astfel va­ şilor săi de muncă, n-a înţeles că a- întrecerii $
întrerupt din muncă pentru cîteva cli­ talului". Este o metodă eficace, în lup­ loare practică. cestea sint un imbold pentru a lucra
pe. Obiectivul nostru cei mai de seamă ta pentru calitate pe care o aplică bri­ şi mai bine, mai corect. El s-a înfu­
Klusch Oswald a lucrat, mai întîi

e calitatea producţiei. „Marca" fronta­ gada Iui Teodorescu, Ortacii lu ca topitor 5, apoi topitor 4, topitor 3. murat. S a crezut atotştiutor şi a în ­
lului nostru nu trebuie să apară pe I-am cerut apoi lui Teodorescu să A ajuns apoi ajutorul primului topi­ ceput să neglijeze munca, studiul. Cum
panoul celor care se îngrijesc puţin Ca să ajungi în abatajul iui Ori cine îşi poate da seama tor. S-a străduit să deprindă măestria s-ar spune, a călcat peste certificatul
de calitatea cărbunelui. Asta ar fi cea ne arate cum stă în întrecerea pe pro­ Victor Jalbă, trebuie să stră­ câ ortacii lui Jalbă lucrează în oţelarului, să fabrice oţel aşa cum a dc absolvire al şcolii profesionale, a
mai mare pată pe munca noastră •••. fesii. baţi galeria principală de trans­ aceste zile cu eforturi sporite.
port de la orizontul Lucaci, să Directivele C.C. al P.M.R. cu UK*:
...Cînd am fost în frontalul de pe — In martie, brigada noastră a dat cobori cu colivia pînă la ori­ privire la criteriile principale
stratul 9, tiaveza WLE-5 îşi terminase peste plan 890 to'ne de cărbune. Noi CaSificafivyS: F 0 Â I 1 T B B l M E
tocmai cursa de alungul trontuiui, lâ- muncim cu un randament mediu în
jurul a 6—6,5 tone pe post. Avem ceva

sînd in urmă o tăietură destul de groa­ economie la lemn şl... asta ne bucură, zontul IV, apoi să mergi pe ale întrecerii socialiste în cins­ INI REDARE: ÎNTREBARE:
galeria vestică spre corpul nou, tea aniversării partidului au a-
să in masivul de cărbune. Minerii îşi nici un vagonel rebutat pentru şistul pe o transversală scurtă, şi în rătat că în perioada actuală, ac­ Care an fost măsu­ interviu cu tov. Care au fost obiec­
cele din urmă să urci pe un sui­ centul trebuie pus pe calitatea rile luate de biroul EMILiA PETREANU tivele stabilite în
pregăteau sculele pentru a începe apoi. vizibil ! De altfel vreau să vă spun tor de circa 15 m. Aici ai să producţiei. Odată cu apariţia organizaţiei de bază întrecere ?
dai peste un om masiv şi ener­ Directivelor, ei şi-au sp u s : U.T.A1., pentru des­ locţiitor al secretarului organizaţiei
doi cîte doi, să doboare tîşia. Ghsor- că lupta pentru calitate este obiectivul gic care, din timp în timp, trece „Vom face totul pentru a da făşurarea în bune RĂSPUNS: Obiec-
pe la cele trei fronturi de lu­ siderurgiştilor minereu cît mai de bază U.T.M. de la !3.A.S. tivele principale au
glie Şerdeanu şi Radu Antonie, mi-au nostru principal, e „marca" frontalu­ cru, punînd cîte o întrebare, sau mult şi de bună calitate“. Şi
dînd îndrumări. Printre cei ca- s-au ţinut de cuvînt. Din abata­ Galda de Jos
demonstrat practic cum tac ei să dea lui şi luptăm pentru a o menţine la re-1 ascultă apăsînd vîrtos pe jul lor au fost extrase lună de __
minerul perforatorului, sau în- lună cantităţi însemnate de mi­
numai cărbune curat. Şerdeanu, vă- înălţime. cărcînd de zor minereu în va- nereu peste plan In luna mar­ condiţii a lucrărilor campaniei agri­ fost realizarea planului de producţie
gonet, pot fi losif Dobra, Gheor­ cole de primăvară ? la toţi indicii şi îndeosebi calitatea
zlnd că spre tavan o rriuglă de piatră ...Stancu Teodorescu, loan Petreanu, ghe Balea, Frunză Gelea, Vasile tie, de exemplu, planul de pro­ lucrărilor. . TRAI AN BORCA 8
Ciolacu sau alţi tineri din bri­ ducţie a fost depăşit cu 4 la RĂSPUNS : După prelucrarea planu­
îşi scoate colţii roşiatici din cărbune, Ambrozie Tătaru, Vasile Almăjanu, gada sa... sută. In acelaşi timp, procentul lui de producţie pe anul în curs, în­ Mecanizatorii, spre exemplu, s-au f mecanic de bandă la u zin as
angajat să depăşească pînă în ziua
luă ciocanul şi cu mişcările urjui ade­ întreaga brigadă, ţin la „marca" aba­ Brigada de tineret condusă cocsochimică, secţia pregăti-

vărat maestru, o scoate d;n cărbune. tajului lor, luptă pentru a da la pre- drumat îndeaproape de către organi­ de 8 mai numărul orelor efectuate cu rea cărbunilor. întreţine cu >

Ne o arată. „Vedeţi, spune el, dum­ paraţie numai cărbune de bună cali­ zaţia de partid, biroul organizaţiei de tractorul cu 800. Totodată, tractoristul grijă instalaţiile, contribuind )

neaei se va odihni acolo 1“ Apoi o tate I Tiniotei Beldean s-a angajat ca pînă , astfel la bunul mers al pro- ^
la sfîrşitul anului să execute 4.000 ore-
azvîrle dincolo de craţer către 3urpare. GH. DUMITRESCU bază U.T.M., pe baza unui plan de duoţiei secţiei.
măsuri, a trasat sarcini concrete fie- tractor, in Ioc de 1.650, iar trnetoris-
¦m; cărui utemist, din toate sectoarele gos- tul Macavef- Sularia, 3.400 ore-tractor

de Victor Jalbă se bucură, de de rebut a fost redus cti cc.aL godâriei noastre. De asemenea, fiecare in Icc de 1.650.

Brigada mirseruiui Sidorov multă faimă printre minerii din 2 Fa sută sub cel admis. membru din birou a luat în primire Angajamente asemănătoare şi-au

Ghelar. Despre realizările ei s-a Toate acestea, se datorează cîte un sector, unde trebuia să urmă­ mai luat şi nteniiştii care îngrijesc ti-

Tn toamna anului 1948, prin­ de muncă, comuniştii, l-au pfi- vorbit de nenumărate ori în bunei organizări a muncii în rească teiul cUm utemiştii îşi duc la ncretul bovin. Ei au hotărît să depă­
consfătuirile de producţie, în cadrul brigăzii, aplicării cu mi­ îndeplinire sarcinile trasate. In cadrul şească sporul de greutate al animale­
tre tinerii din grupa mineru­ mit. in rindurile lor. Tot. în a- presă, şi chiar la radio. In afară nuţiozitate a metodelor clasice primei adunări generale, — după pre­
lui Valea Nicolae, de la Petri-' de aceasta, pentru merite deo­ de separare a sterilului : puşca- lucrarea planului de producţie — u- lor încredinţate lor spre Îngrijire şi
la, putea fi văzuit şi un flăcău cest an, a fost trimis intr-un sebite, şeful ei a fost distins a- rea selectivă şi alegerea ma­ temiştii s-au antrenat in întrecere, în hrănire, iar îngrijitorii-mulgători să
ntil trecut cu Medalia Muncii. nuală în fronturile de lucru. lumina Directivelor C.C. al P.At.R. mărească cantitatea dc lapte muls pre­
înalt, cu părul blond şi ecbli ¦ schimb de experienţă în Uniu­ cum şi concentraţia de grăsimi a lap­
telui.
albaştri, pe nume Vasile Sido- nea Sovietică, unde a vizitat

rov. care venise în Valea Jiu­ minele din Donbas, Kuzneţk şi

lui pentru a învăţa frumoasa bazinul Moscovei. întors din ie®*-: ÎNTREBARE : Cuin au tost realizate IOAN PÎRVAN
meserie de miner. încă de la Uniunea Sovietică cu noi cunoş­ piuă în prezent obiectivele întrecerii?
început a dovedit dragoste pen­ tinţe, minerul Sidorov şi briga­ Adevărata prietenie
tru meseria de miner. Pentru da sa au obţinut noi şi însem­ RĂSPUNS: Consider câ cele mai
aceasta, în anul 1954 comite­ nate succese în muncă. In anul bune rezultate le-au obţinut pină acum
tinerii din sectorul mecanic. De la în­
ceputul campaniei agricole de primă­

tul de partid şi conducerea sec­ trecut, brigada tovarăşului Si­ Cîteva strunguri se opriră ca pune mal presus de orice, ca­ ţă. iar clnd se mai tntlmplă ca vară ei au fost împărţiţi în două bri^ maistru principal la ajusta
torului II i-au încredinţat con­ dorov a dat patriei peste 1.400 la comandă. Ochii tinerilor se litatea lucrărilor. Aici, la Ate­ cineva să nu poată executa o gâzi de producţie. Organizaţi în acest ^ jul laminorului blum ng. Este
ducerea unei grupe rămase sub tone de cărbune peste plan, iar îndreptară către Mircea Danie- lierele centrale de reparaţii din lucrare aşa cum trebuie, ll aju­ tei, ci au reuşit să execute în epoca <preocupat îndeosebi ds im-
normă. La început a lntlm.pl“ în anul acesta peste. 600 tone. laş care lucra în apropiere. Alba lulia, se fac reparaţii ca­ tă pe loc. Intr-una din zilele optimă arăturile pe întreaga, suprafaţă * bunătăţirea continuă a cali­
nat o serie de greutăţi. Dar tî- Acesta prinsese in universalul trecute, Daniel Damian. lucra şi să termine lucrările de însămînţări
năxul Vasile Sidorov nu e omul In cinstea celei de-a 40-a ani­ strungului o roată dinţată pen­ pitale şi medii la diferite ti­ nişte şuruburi de bielă. L-a din epoca I-a cu 10 zile mai devreme tăţii laminatelor.
care să se dea bătut in faţa versări a partidului nostru, to­ tru a-i face unele mici recti­ puri de motoare, motocompre- văzui cum se chinuia. A.şa cum decît era prevăzut.
greutăţilor. S-a sfătuit cu oa­ varăşul Sidorov şi brigada sa ficări. in loc să o centreze cu soare. sondeze, pompe de no­ lucra el, se cerea mult timp, GHEORGHE ANGHELOIU
menii din brigadă, a cerut spri­ s-au angajat să dea cărbune răbdare, el începu să bată cu roi, tractoare şi alte lucrări iar calitatea nu era cea dorită. In ce priveşte calitatea lucrărilor, macaragiu la oţelăria Mar- {
jinul comitetului de partid şi de bună calitate prin reduce­ ciocanul în roată de credeai care necesită din partea strun­ Uivari s-a dus la strungul lui. în carnetele individuale ale tractorişti­ tin nr. 2. Intreţinînd in bu­
al conducerii sectorului şi a rea totală a şistului vizibil şi a că te afli la fierărie. garilor o înaltă calificare şi o lor, recepţionerii au trecut numai ca­ ne condiţiuni macaraua con­
învins greutăţile. In scurt timp procentului de cenuşe şi să rea­ deosebită atenţie. — Măi Miroane, cîte bucăţi lificativul foarte bine. tribuie la sporirea indicilor
brigada Iui a devenit fruntaşă. lizeze lunar economii în valoare — Ce faci măi Mircea, îi a- ai de executat? de utilizare ai cuptoarelor. ’
de peste 1.000 lei la materialul trase atenţia un vecin. Nu vezi — -am mai spus de atîtca. Realizări de seamă au mai obţinut
In anul 1956 s-a petrecut un lemnos. — Multe... îngrijitorii de la tineretul taurin. Dînd
'¦eveniment de seamă In viaţa că strici strungul şi roata din­ In jurul tău nimeni — Atunci de ce procedezi atenţia cuvenită îngrijirii şi hrănirii
minerul ui Sidorov. Tovarăşii săi R. BALŞAN ţată ? Doar ţi-am spus de atî- să nu rămină în urmă aşa ? Uite cum e bine să faci. viţeilor, sporul de greutate al acestora
tea ori să nu mai lucrezi aşa. Tai întîi toate bucăţile de m e­ a crescut pe primul trimestru cu 1 la
corespondent ori cum să faci. Nu porneşti tal la lungimea şurubului, apoi sută. Rezultate asemănătoare au înre­
Pe Nicolae Uivari, un ttnăr maşina pînă ce metalul sau faci strunjirea. Tmcrează-le în gistrat şi tinerii îngrijitori-muigători
cu multă experienţă, nu l-a serie. Ce zici, nu este mai bine care au muls în Iun-a martie cu 10.000
răbdat inima să tacă. La ei se aşa ? litri' lapte mai mult decît prevedea
planul, procentul de grăsimi al lapte­
, piesa nu este centrată în Tînărul înţelese despre ce lui fiind de 3,6 în loc de 3,5 cît este
strung aşa cum trebuie. Cu este vorba şi procedă aşa cum planificat.
ciocanul nu faci nimic. îl învăţase prietenul său
A. DAV1D
Cei din hală erau tare supă­ in alta zi. Nicolae Bozan, un
raţi. Si fiindcă nu se afla la alt tînăr, avea de executat, nişte —000—
tije pentru pompele de noroi,
prima abatere de acest fel, t i ­ lucrări destul de orele. Lui Ui­ după grafic
vari nu i-a plăcut cum lucrea­
nerii au hotărît să-i facă o ca­ ză. Atunci a mers la el şi l-a Trenul 2548 sosise în staţia
sfătuit să prindă bucata de me­ Petroşani conform graficului.
ricatură pe care să o afişeze la tal intr-lin dispozitiv fixat In F.chipa compusă din tinerii lă­
postul UT.M. de control. Trea­ universal şi în chernerul de la cătuşi de revizie Cioacă Paul,
păpuşa mobilă. Şi, aşa a făcut. secretarul organizaţiei de bază
ba aceasta a căzut în sarcina U.T..M. şi Şerban Ilie, cercetă
lui Nicolae Uivari, care se pri­ Tinerii cu care discută şi-i cu atenţie materialul rulant. La
îndrumă, nu se supără. Ui ştiu revizia tehnică a trenului, ei au
cepe la desen. Alţii i-au com­ că de la Nicolae Uivari au mul­ găsit două vagoane defecte.
te de învăţat. Tot la fel proce­ Scoaterea lor din tren ar fi în­
pus cîteva versuri satirice. dează şi mecanicii Gheorghe semnat o întîrziere de 40 de
Avram şi Nicolae Petraşcu.
Tinerii de aici formează o a- membri de partid. Ei au aju­
devărată familie. Cei mai bine tat şi ajută pe mecanicii Gheor­
ghe Gherman, Eugen Kadar şi
pregătiţi îi ajută pe cei mai
slabi. Nicolae Uivari, un tînăr

de numai 26 ani, este unul din­

tre cei mai vechi muncitori ai

atelierelor. Cînd a venit aici,

după terminarea şcolii profe­

sionale din Cugir. erau numai

cîteva strunguri. Cu timpul, nu­

mărul lor a crescut mult. Şi loan Sasu. minute. Dornici să facă o trea­

odată cu ele au venit oameni Rezultatul este acela că în bă bună, cei doi lăcătuşi au ho­

In primele 13 zile ale lunii aprilie, secţia O.S.M. nr. 2, a C.S .Hunedoara, a elaborat noi. Cei cu vechime aveau sar­ fiecare lună. colectivul Atelie­ tărît să le repare fără detaşare. IOAN CHIROŞCA
peste plan aproape 1.000 tone oţel de bună calitate. O con tribuţie preţioasă la această cina să-i ajute pe cei noi. Ui­ relor centrale de reparaţii din in telul acesta, în timpul de prim-furnalist la furnalul'
realizare a adus-o şi echipa de tineret condusă de utemis tul Dumitru stîngu. vari s-a dovedit a fi la înălţi­ Alba lulia îşi îndeplineşte atît nr. 4. în prima decadă a lu- 1
me. Dacă astăzi loan Galdea. planul de producţie cît şi cel oprire de 30 minute, munca nu i nii curente echipa sa ş i-a '
In foto: Dumitru Ştîngu, împreună cu echipa sa. Maria Pleşa şi Viorel Drăgan ie-a fost în zadar. Vagoanele au > depăşit planul de producţie
dau lucrări de bună calitate, de calitate. Faptul acesta nu tost reparate pe loc, iar trenul ? cu 3,45 la sută. \
aceasta se datoreşte şi faptu- a plecat după gratie.
este intlmplător. Tinerii ca şi
* lui că Nicolae Uivari i-a aju- vîrstnicii se ajută în muncă, SIMION BASARAB
sint adevăraţi prieteni.
| tal cu răbdare, în permanen­ corespondent
V. ALBU
^ a-a *