Page 6 - 1961-04
P. 6
"A dru m m snnrAMSMUhur Nr. î?48
¦aaparatffPBay«*« ^ ^
lu J ilm e te ju iilm e ie ¦tüluroal®' süs?i „Inimile tineretului cuban
sînt de partea revoluţiei“
— Iui Fidel Casfr© —
HAVANA 29 (Agerpres). — ministru al Cubei, nu se poate
TASS transmite : Inimile tinere spune că nu Îndeplinim precep
tului cuban sînt întru totul de tul biblic: fiecare îşi ciştigă pli
partea revoluţiei, a subliniat Fi nea cu sudoarea frunţii. Nu cu
del Castro In cuvîntarea pe care nosc nimic care să se potriveas
SaDecernarea titlului se pună capăt agresiunii IN R. 5 . C EH O SLO VAC A a rostit-o in noaptea de 27 spre că mai bine cu acest precept bi-
28 martie in cadrul şedinţei de olic ca lozinca revoluţiei ru se;
de „Doctor honoris S-a sărbătorit la 28 martie încheiere a primei plenare a ele „Cine nu munceşte, nu mănin-
Ziua învăţătorului vilor membri ai Asociaţiei tineri că“. (Aceste cuvinte ale lui Cas
causa" colonialiştilor în Congo lor insurgenţi din Cuba. Şi a- tro au fost intimpinate cu aplau
ceasta, a spus el, este cea mai ze furtunoase).
Sus W illia m Fesier Şedinţa plenară a Adunării Oeneraie a Q.N.U. PRAGA 29 (Agerpres). — La celora care îndeplinesc sarcina bună dovadă a faptului că re
MOSCOVA 29 (Agerpres). — 28 martie în R. S. Cehoslovacă de onoare şi de răspundere a voluţia este justă, că ideile ei Castro a demascat propagan
TASS transmite ; La 28 martie NEW YORK 29 (Agerpres). se asigure imediat încă înainte s-a sărbătorit Ziua învăţătoru educării tinerei generaţii în au pătruns adine in conştiinţa da imperialistă care foloseşte
acad. Ivan Petrovski, rectorul TASS transm ite: In şedinţa de expirarea termenului stabi lui. Aceasta este una din nu spirit comunist. Toate ziarele majorităţii absolute a tineretu toate mijloacele presei, radinu-
Universităţii de stat din Mosco plenară din după-amiaza zilei lit, retragerea belgienilor din meroasele manifestări ale înal care au apărut la Praga la 28 lui studios din Cuba. lui, televiziunii şi cinematogra
va şi Ilia Galkin profesor la a- de 28 martie a Adunării Gene Congo şi să se dea forţelor pa tului respect faţă de munca a- martie au consacrat articole fiei pentru a îndobitoci popoare
ceastă universitate au remis lui rale a O.N.U. a continuat dis triotice din Congo şi poporului muncii nobile a învăţătorilor. Totodată, Fidel Castro a atras le şi a le abate de la lupta pen
William Foster diploma de Doc cutarea situaţiei din Congo. congolez posibilitatea de a-şi atenţia participanţilor la plenară tru revendicările lor urgente, îm
tor honoris causa şi i-au urat să Reprezentanţii Indoneziei şi spune cuvîntul prin parlament. asupra faptului că elementele potriva exploatării şi înrobirii.
nătate şi succese in activitatea Poloniei au condamnat acţiu reacţionare ale căror interese au
sa creatoare. nile criminale ale imperialişti Reprezentantul Poloniei, Jo- suferit de pe urma revoluţiei şi In încheiere Castro a chemat
lor în Congo şi au cerut Or zef Winiewicz a scos în evi tineretul cuban să-şi consacre
William Foster şi-a .exprimat ganizaţiei Naţiunilor Unite să denţă răspunderea lui Hammar- Proasta organizare a Invâţâmîntului clerul care se află in slujba re- toate forţele nu numai luptei
profunda recunoştinţă pentru pună capăt agresiunii coloniale skjoeid şi a Comandamentului acţiunii şi a claselor exploata pentru apărarea revoluţiei şi su
înaltul titlu cu care a fost dis împotriva poporului congolez. trupelor O.N.U. pentru situaţia veranităţii ţării, ci şi luptei pen
tins. tragică din Congo şi pentru a- in şcolile elementare americane toare depun toate eforturile pen tru apărarea culturii înaintate.
Delegatul Indoneziei, Wirjo- sasinarea bestială a primului tru a învenina conştiinţa tinere El a chemat tineretul să desfă
Titlul de Doctor honoris causa pranoto, a subliniat că coman ministru, Patrice Lumumba. El şoare cu succes campania pentru
i-ia fost decernat lui William Fos damentul O.N.U. nu a îndepli a declarat că Polonia sprijină NEW YORK 29 (Agerpres). „Vreau să fiu fantomă, spu tului, a-1 atrage în tabăra duş lichidarea analfabetismului in
ter de Consiliul Universităţii de nit rezoluţiile Consiliului de guvernul legal al Republicii Cuba în cursul acestui an.
Securitate. Belgienii, a spus el, Congo condus de Antoine Gi- Intr-un articol publicat în cule nea o elevă. Doresc să mă fac manilor revoluţiei.
stat din Moscova pentru meri continuă să deţină poziţiile che zenpa care apără unitatea re gerea „Marea dezbatere. Şcoala nevăzută şi să sparg vasele, să Demascind anticomunismul, Prima plenară a elevilor mem
publicii şi controlează o mare noastră in criză" profesorul a- stric mobila, să-i gîdil pe oa arma preferată a propagandei bri ai Asociaţiei tinerilor insur
tele sale in domeniul cercetări ie în Congo, ţara este amenin parte din teritoriul ţării. merican John Keats, vorbind meni şi să-i inebuncsc.-.“ genţi a analizat cele mai impor
ţată să fie dezmembrată, parla imperialiste în lupta împotriva tante sarcini care stau în faţa
lor in problemele istoriei mişcă mentul nu a fost încă convocat. Ministrul Afacerilor Externe tineretului studios din Cuba şi in
Delegatul indonezian a cerut să a! Irlandei Aiken s-a erijat în despre proasta organizare a in- „Vreau să fiu maimuţă, răs revoluţiei şi a mişcărilor popu primul rînd sarcina lichidării
rii muncitoreşti americane şi in văţămintului în şcolile elemen punde un alt copil. Atunci aş pu lare, Fidel Castro a subliniat că, complete a analfabetismului in
tare americane, scria : „Nu .este tea minca multe banane". ţară.
ternaţionale. I neavind nici un alt argument,
Plenara a chemat pe elevii din
vorba numai de faptul că în Este drept, însă, că la pceste imperialismul şi reacţiunea caută America Latină să se unească cu
tineretul cuban pentru a lupta
clase e strimt, că e Înghesuială rezultate ale „educaţiei” nu a să intimideze poporul şi pun re împotriva dşumanului comun,
imperialismul american.
şi că nu sînt destui învăţători contribuit numai şcoala. Un „a- formei agrare, naţionalizării
avocat al colonialiştilor. EH a calificaţi; esenţialul îl constituie port" colosal 11 are şi torentul monopolurilor, dezvoltării învă-
încercat să prezinte criticile a- însăşi „filozofia instruirii". El de comicsuri filme de groază, ţămîntului etc. eticheta comunis
D e s fiin ţa re a s e n a tu lu i duse fui Hammarskjoeld ca o arăta că copiii americani nu sînt povestiri poliţiste care se nă mului. Dacă aceasta înseamnă
încercare de a submina O.N.U.".
deprinşi să glndească singuri, să pusteşte cu întreaga sa putere comunism, a declarat F. Castro,
c n m a in ită tii fra n c e z e Asa-zisul „delegat" al Con- judece, să analizeze. „educativă" asupra tinerei ge sîntem de acord cu comunismul.
goulni, Cardoso, a declarat cu
Urmărind cu totul alt scop neraţii a S.U.A. Cel puţin, a continuat primul
PARIS 29 (Agerpres). — La comunităţii a devenit inutil. De impertinenţă că „guvernul Ka- decit de a demonstra acest ade
28 martie la Paris s-a anunţat altfel, în bugetul pe anul 1961 savubu-Ileo „nu sprijină" ulti văr, urmărind să-şi „distreze"
oficial desfiinţarea senatului co nu au fost alocate nici un fel de ma rezoluţie a Consiliului de
munităţii franceze, organul con fonduri pentru activitatea sa. El Securitate. El s-a pronunţat îm cititorii, revista americană „New
sultativ a! acestei comunităţi in a mai existat citva timp în mod potriva retragerii personalului York Times Magazin a publicat
recent răspunsurile „cele mai
interesante" la o anchetă în rîn-
a cărui competenţă intră, con formal pină cind preşedintele de militar şi paramilitar belgian durile elevilor din clasa treia a
form constituţiei celei de-a V-a Gaulle a recunoscut că „senatul din Congo şi împotriva anche uneia din şcolile elementare din
Republici, examinarea probleme comunităţii in forma in care a tării împrejurărilor în care a S.U.A. întrebarea era : „Ce vrei
lor politicii economice şi finan fost creat de constituţia anului
ciare comune a ţărilor membre !958 trebuie considerat dizol fost asasinat Patrice Lumumba. să fii ?“.
ale comunităţii adică a Franţei vat"-
şi a fostelor sale colonii afri Potrivit celor relatate de a-
cane. genţîa France Presse, dizolvarea Participanţii la sesiunea
In întreaga perioadă a exis senatului a şi fost adusă la cu
tenţei sale senatul comunităţii noştinţă statelor care au făcut Consiliului SEATO în dilemă... Fidel Castro,
nu a ţinut decit două şedinţe: parte in trecut din comunitate. primul ministru
la 15 şi la 30 iulie 1959. Viaţa BANGKOK 29 (Agerpres). — „Să se care a proclamat politica de indepen al Cubei, în mij
a adus corective in activitatea La 28 martie la Paris au fost publice sau nu o rezoluţie în termeni denţă naţională şi neutralitate. locul unui grup
acestui organ croat in scopul date publicităţii scrisorile pri
mului ministru Debré adresate
menţinerii dominaţiei colonialis preşedinţilor Adunării Naţionale aspri" — aceasta a tost, potrivit cores După cum transmit agenţiile ame de ţărani munci
te franceze in Africa. Avintul şi Senatului Franţei în care face pondentului Agenţiei Reuter, dilema ricane de presă, Consiliul a lăsat să tori.
impetuos al mişcării de eliberare cunoscut în numele preşedintelui participanţilor la sesiunea Consiliului se înţeleagă că „dacă nu se va reuşi
naţională a determinat pe gu de Gaulle că mandatele membri S.E.A.T.O. care se desfăşoară la Bang- să se încheie pacea prin mijloace po
vernanţii francezi să acorde in lor senatului comunităţii înce kok. La rîndul ei, agenţia France Pres- litice“ S.E.A.T.O. va trimite trupe in
dependenţă ţărilor din comuni tează, ceea ce echivalează cu o se notează: „Puterile ocidentale au Laos.
tatea franceză. declaraţie oficială de dizolvare de făcut faţă următoarei probleme: să
a senatului comunităţii. lase lucrurile în starea în care se aîlâ Un purtător de cuvînt al delegaţiei
In urma acestui fapt senatulI şi să se mărginească ia o acţiune di americane a declarat: „Noi considerăm
că a fost adoptată o rezoluţie dură“.
plomatică sau să încerce să facă pre Aprecierile purtătorului de cuvînt a-
siuni asupra situaţiei militare. Această merican se referă la faptul că rezolu
Tese. problemă trebuie să fie soluţionată de ţia stipulează că „membrii S.E.A.T.O.
conferinţa miniştrilor de Externe ai ţă sînt pregătiţi, potrivit prevederilor tra
rilor membre ale S.E.A.T.O. întrunită tatului, să pornească orice acţiune ar fi
actualmente la Bangkok". impusă, de necesităţi“. Agenţia Asso
Participanţii nu au reuşit decît cu ciated Press subliniază că „miniştri:
greu să se pună de acord asupra tex
II cheamă Samuel Schartz. u.p om care aleargă spre a- tului unei rezoluţii cu privire la poziţia de Externe ai celor opt state membre
faţă de situaţia din Laos. După cum
Un nume pină nu de mult dăpostul atomic decit ca la relata agenţia Associated Press, „O ale S.E.A.T.O. au recomandat inter
oficialitate britanică a continuat că in
necunoscut. Recent, l-a făcut intrare să-l intimao>e pe cursul şedinţei de marţi după-amiază venţia militară în Laos, dacă nu se va
s-a folosit un ton ridicat".
celebru ziarul „Detroit plnză chipul unui al* om cu ajunge la o reglementare politică".
Poziţiile participanţilor la sesiunea
News" care a scris despre inima deasupra capului şi cu de la Bangkok a Consiliului S.E.A.T.O ;€iirfe ştiri • Scurte ştiri © Scorie ştiriAceastă rezoluţie, indicind intenţia
au fost definite de agenţia United
„strălucita“ idee a sus-po- o roată dinţată în loc de Press International în următorii ter de amestec in treburile interne ale
meni: „S.U.A., lailanda şi Filiptnele Laosului, încalcă acordurile de la Ge
menltulul, una din nenumă oclii ? Pictura abstractă e sprijină proiecte de intervenţie militară neva, pe care şi-au luat angajamentul ULAN BATOR 29 (Agerpres). — peste cinci ori in comparaţie cu anul cei 2.000 de docheri care cer majora
imediată. Franţa nu doreşte o rezolu să le respecte şi S.U.A. Se ştie că Lao Partidul Popular Revoluţionar Mon 1957. rea salariilor. Această grevă este spri
ratele „idei“ care se nasc intr-adevăr cea mai potrivi ţie redactată în termeni duri, nici o sul nu a fost niciodată membru al gol şi guvernul Mongoliei acordă o jinită de sindicatul muncitorilor din
acţiune militară. întrucît astfel de ac S.E.A.T.O., iar guvernul legal al Lao mare atenţie dezvoltării staţiunilor de PHENIAN 29 (Agerpres). — La transporturi şi necalificaţi.
in fiecare 'zi in Statele Uni tă ornamentaţie pentru un ţiuni ar putea periclita eforturile în sului, sprijinii de întregul popor lao maşini folosite. în zootehnie şi utilă 28 martie a.c. în R.P.D. Coreeană a
vederea lichidării crizei laoţiene prin ţian, a respins şi respinge orice fel de rii lor tehnice. In anul 1957, de e- fost lansat la apă un vas de trans PARIS 29 (Agerpres). — La 23
te pentru propăşirea şi feri adăpost. Domnul Samuel tratative. Anglia doreşte să menţină a- intervenţie in treburile interne ale Lao xemplti, în ţară existau numai 10 port cu un deplasament de 3.000 de martie, 20.090 oameni ai muncii din
meninţarea unei intervenţii, fără a sta sului. De asemenea ţările iubitoare de staţiuni de maşini folosite în zooteh tone. Noul vas a fost construit în departamentul Loire au organizat gre
cirea America. Schartz ştie ce spune. Adă bili o limită de timp. Australia şi Noua pace vecine ale Laosului resping în nie. In prezent, în ţară funcţionează întregime de tehnicieni şi muncitori ve de scurtă durată cerînd ca partea
Zeelandă par să ti adoptat poziţii a- cercările S.E.A.I.O. de amastec în 36 de asemenea staţiuni, iar posibi coreeni. Piesele lui au fost furnizate franceză să adopte o atitudine con
Samuel Schartz a fost chi posturile anti-atomice n-au propiate de cea a britanicilor. Nu se treburile interne ale acestei ţări. lităţile lor de producţie au crescut de de întreprinderile coreene. Lucrările structivă la tratativele cu privire la
ştie, care este poziţia Pakistanului, cea de încărcare şi descărcare a vasului autodeterminarea Algeriei.
nuit de un gind. Intre două fost construite degeaba. Nu îe-a 8-a ţară membră a alianţei“. sînt mecanizate în întregime. El este
înzestrat cu aparate de navigaţie mo ROMA 29 (Agerpres). — Greva în
,. alarme aeriene (se ştie că de frica reală a unui atac ţ In ciuda divergenţelor manifestate, derne. delungată a muncitorilor de la şantie
secretarul de Stat al S.U.A., Rusk, a rul naval din Ralermo (Sicilia) s-a
in S.U.A. asemenea alarme construiesc stăplnii de azi „prezis", după cum relatează corespon LONDRA 29 (Agerpres). — La' 28 încheiat cu victoria greviştilor. A fost
dentul agenţiei United Press Interna martie regina Elisabeta a Ii-a a An încheiat un nou contract colectiv care
„de antrenament" au loc din ai Americii adăposturi şi pun tional, că „miniştrii de externe ai a- gliei a aprobat legea adoptată de cele prevede sporirea salariilor şi satisfa
cestei organizaţii vor ajunge la o înţe două Camere ale parlamentului con cerea altor revendicări ale muncito
ce în ce mai __ ___ noaptea să legere acceptabilă". form căreia colonia engleză Stera-Leo- rilor.
des.) Schartz se urle sirenele. In cele din urmă, „prezicerile" secre
tarului de stat al S.U.A., Rusk, s-au a-
străduia să Trusturile de deverit, participanţii adoptînd o rezolu
ţie caracterizată de agenţia Associa
răspundă la o armament au ted Press ca fiind „de compromis, ceea
întrebare: de ce nu-l trage nevoie de comenzi. Contribu ce. presupune, dar nu stabileşte, o in s-u-A-: Marşul păcii
tervenţie militară a S.E.A.T.O. în rega
inima spre adăpost ? abilii trebuie să scoată bani tul Laosului“. se desfăşoară cu succes
) Iată intr-adevăr o intre- pentru aceste comenzi. Şi,
\ bare demnă de băgat în sea- ca să scoată bani, contribu Autorii rezoluţiei dau asigurări că
ţ mă. Cum poate un om in abilul trebuie tnspăimtntat, ar dori ca Laosul să fie un stat unit,
independent şi suveran, că pentru a-
'* toată firea să nu simtă cum dezumanizat, isterizat. ceasta este necesar să se recurgă la NEW YORK 29 (Agerpres). teva sute de noi participanţi, ne va deveni independentă începînd de LONDRA 29 (Agerpres). — Apro
tratative. Aşa cum era şi de aşteptat Participanţii la marşul păcii profesori ai Universităţii din la 27 aprilie a.c. ximativ o lună a durat greva mun
L 11. furnică plăcerea cind su- Alături de sirenă şi de totodată se trece sub tăcere faptul că care se desfăşoară in prezent in Princeton, studenţi, gospodine citorilor firmei „Aladin“ din Green-
S.U-A. au parcurs aproape ju etc. SANI1AGO 29 (Agerpres). — Po Ford (Middlesex). Prin această luptă
' ă7?, sirena şl să nu alerge fantasticele ştiri despre far n-ar fi existat nici o problemă dacă mătate din cele 110 mile ale dru trivit relatărilor agenţiei Prensa Lati dîrză greviştii au reuşit ca firma, care
mului pe care îl au de făcut. La New Brunswick (statul na 1.200 de muncitori ai societăţii aparţine parţial americanilor, să re
î1 spre adăpost cu aceeaşi bu- furii zburătoare, un om al în Laos nu ar fi fost pusă la cale New Jersey), unda se află marea „iquique“ care se ocupă cu extragerea cunoască organizaţia lor sindicală.
In fiecare oraş, in fiecare lo universitate Rutgers a fost orga salpetrului au organizat un „marş al
\ curie ca la o partidă de bastru cu plntecele sfîrtecat o rebeliune împotriva guvernului legal calitate participanţii la marş sini nizat un miting in cinstea par foamei“ intre oraşul Tantal, unde lo GAP GANAVERAL 23 (Agerpres).
primiţi cu căldură. La intrarea ticipanţilor la marş. La miting cuiesc şi portul Antotagasta. La numai cîteva secunde după lan
) bridge ? şi cu ochii scurglndu-i-se, al lui Suvanna Fumma, tocmai acela in oraşul Princeton ei au fost au luat cuvîntul ciţiva profesori sare, un proiectil teleghidat „Mace-B‘‘
\ Samuel ScTvartz n-a gă- desenat pe o plnză in adă salutaţi de primarul oraşului, ai universităţii. In dimineaţa zi LONDRA 29 (Agerpres). — După s-a prăbuşit şi a explodat la sol pro-
? sit răspunsul. Şi fiindcă nu post, poate adăuga o pică care a adus elogii participanţilor lei de 28 martie 15 profesori ai cum relatează ziarul „Scotesman“, în vocînd un incendiu.
\ l-a găsit, şi-a pus o altă In- tură de neurastenie In plus subliind că ei sprijină cauza de Universităţii Rutgers au pornit faţa clădirii Ambasadei Statelor Unite
> trebare. Nu s-ar putea face în biata minte a americanu importanţă vitală a dezarmării. in fruntea coloanei participanţi de ia Seul au avut loc recent mari de Nu sînt cunoscute cauzele exacte
s în aşa fel ca omului să nu-l La Princeton participanţii la lor la marş şi au parcurs împre monstraţii antiamericane, iar pe zidu ale eşecului lansării.
) mai fie atlt de neplăcut a- lui 1de rină. marş au vizitat casa marelui sa ună cu ei străzile oraşului New rile caselor din oraşul Pusan se putea
\ dăpostul antiatomic ? Dl. Samuel Schartz ştie ce vant Einstein care a luptat cu Brunswick. citi: „Yankei, căraţi-vâ acasă". NEW YORK 29 (Agerpres). _ 1»
y La această o doua intre- hotărire pentru pace. Ei au fost faţa unui tribunal federal din New
face. Este un adevărat „pa intîmpinaţi de fiica lui Einstein, Participanţii la marş au primit PARIS 29 (Agerpres). — In noap York a început la 28 martie procesul
bare, omul nostru a găsit, care le-a spus că dacă tatăl său mesaje de felicitări in care este tea de 28 spre 29 martie bandiţi fas intentat cîntăreţului american Pete
) insfirşit, răspunsul. In asta tr io t" u n adevărat iubitor ar fi fost in viaţă i-ar fi primit exprimată simpatia multor frun cişti au atacat sediul organizaţiei Parti Seeger care este acuzat de „lipsă de
\ constă marea lui idee. El a al „progresului" american. cu braţele deschise deoarece ei taşi ai vieţii publice din Statele dului Comunist Francez din oraşul respect faţă de Congres".
) propus Americii ca adăpos- apără o cauză nobilă, cauza pă Unite şi din alte ţări printre care Perreux sur Marne (departamentul Se
\ turile subterane să fie Im- Cam aceasta este tot ce cii. Eleanor Rossevelt, delegată a na) şi l-au incendiat. Seeger este judecat in prezent pen
) mdobite din vreme cu... pic ştim despre dl. Samuel S.U.A. la Adunarea Generală a tru că în anul 1955, fiind convocat
Schartz... Pardon, era să ui La ieşirea din oraşul Prince O.N.U., filozoful englez Bertrand A ars tot interiorul sediului.
turi abstracte. A declarat cu tăm un mic amănunt. Ela ton, s-au alăturat coloanei cî- Russell etc. LONDRA 29 (Agerpres). — La 28 de Gomisia pentru cercetarea activi
gura lui că in felul acesta borarea de „idei geniale“ martie, la Bristol şi Avomnouth 44 de
intrarea in adăpost ar deve- este ocupaţia d-lui Schartz vase au rămas inactive datorită gre tăţilor antiamericane, a refuzat să de
T ni. „o adevărată plăcere“. in timpul liber. Profesia lui vei declarate în urmă cu opt zile de clare dacă există „infiltraţie comunis
\ Intr-adevăr, ce poate fi de bază este... comerciant de
picturi abstracte. tă“ în cercurile artistice din New
York.
\ mai dătător de curaj pentru D. P.
(
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar con lorm aprobării Direcţiunii (Senerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949 — lipanii liih v|;i in 1erea Poli grai i. a j Mai“ — Deva