Page 61 - 1961-04

>nsí*
r¦
-, Hvriie^('" '
malsocialismului
Anul XIII. Nr. 1964
Sn î n t î m p i n a r e a a n i v e r s ă r ii a 4 0 d e a n i
d e ia în f iin ţ a r e a p a r t i d u lui
Se dezY«ltă întrecerea snefalîstă
....................................................... ............................................................................................... .
Fruntaşi din lalea Jiului
t i f e >vil®
vm km M .v-
VAS1LE FEHER
miner, şef de brigadă din
sectorul I A al minei Lu-
i peni. Brigada sa e me­
reu fruntaşă.
I0SIF ORBAN
maistru miner la secto­
rul II al minei Petrila.
Sectorul în care lucrează
este unul din sectoarele
fruntaşe ale minei.
T o a te s e c to a re le p este p la n
Mina Uricâni ©sie una dintre
minele producătoare d© cărbune
cocsiîioabil. Minerii de aici de­
pun eforturi susţinute pentru a
da siderurgiştilor cărbune cft
mai mult şi de o calitate cît
mai bună. Datorită acestui fapt,
ei au încheiat primul trimestru
Maşini de calitate superioară
La secţia maşini-unelte a U.M. ®u-
glr, cele 6 brigăzi de inovatori şi ra-
ţionalizatorl alcătuite în ultima vreme,
şi-au prevăzut ca obiectiv principal, în
cinstea aniversării partidului, îmbună­
tăţirea calităţii producţiei.
Pînă acum, printre cei care au ob­
ţinut realizări deosebite, se află colec­ atelierul de montaj, s-a format un co­
tivul de muncă de la atelierul de ma­
şini grele, care a aplicat unele ino­
vaţii la suportul inferior şi superior
al maşinilor de frezat. In acest fel,
,AS re b u fa f5 a le g e ! fifi
Inginerii Ioan Opriş şi Cornel
Costea de la I. M. Barza sînt
oameni „dintr-o bucată“ : cind
spun ceva, se ţin de cuvînt. Şi-
apoi, de, fiecare cu treburile lui.
„Ai stricat ceva, repară“ — a-
cesta-i punctul lor de vedere.
Numai că uneori greşesc: strică
ei şi au pretenţia să repare alţii.
Cam aşa s-a intimplat şi spre
siirşitul lunii trecute. Şeful con­
trolului tehnic de calitate, ingi­
nerul Vasile Manta, constatînd
că in minereu există mult steril,
a rebutat SO de vagonete. Dintre
acestea, 74 aparţineau secţiei
Musariu, unde şef este Ioan 0-
prişa. Ei bine, lucrul acesta l-a
scos din sărite pe şeful secţiei.
„Auzi, frate, se străduiesc oame­
nii în abataje şi ăştia le rebu-
tează producţia 1“ — spunea el
indignat. Şi pe loc a hotărît:
„Au rebutat, să aleagă singuri
sterilul 1“ Nimic mai simplu pen­
tru el.
Aşa se face că cele 74 vago-
nete au stat imobilizate, încărca­
te cu minereu de proastă calitate,
Marţi 18 aprilie 1961
mm
TĂNASE GH.
miner, şei de brigadă din
sectorul 1 al minei Pe-
trjla. Brigada condusă de
el dă producţie de bună
calitate.
ppm
ŞTEFAN BOCA
miner, şef de brigadă din
sectorul IV al minei Lo-
nea. Brigada pe oare o
conduce îşi depăşeşte în­
totdeauna sarcinile de
plan.
al anului 1961 cu realizări fru­
moase. Dornici să obţină şi în
continuare aceleaşi realizări, au
intensificat întrecerea socialis­
tă între brigăzi şi sectoare.
Drept urmare, în perioada 1-10
aprilie, au extras peste pian
862 tone cărbune cocsificabil.
s-a reuşit să se reducă manopera de
uzinare cu 13 ore pe fiecare produs.
Pentru îndeplinirea angajamentelor,
atit în atelierul de uzinare cît şi la
cel de montaj, s-au luat măsuri menite
să ducă la realizarea maşinii de frezat
F.U. 1 de o calitate superioară. In
lectiv ce se ocupă cu îmbunătăţirea
aspectului maşinii
Ing. TEODOR JOSAN
corespondent
24 de ore. In această situaţie, in­
ginerul Manta s-a adresat ingi­
nerul Costea, şeful serviciului
producţie. N-a găsit însă înţele­
gere nici aici. „Eu sînt şeful ser­
viciului producţie — i-a răspuns
Costea — şi deci mă interesează
producţia. Să iasă mult — iată
deviza mea. Restul, e treaba du-
mitale. Ai rebutat, alege 1".
Şi cele 74 vagonete au mai
stat aşa două schimburi. Atunci
însă, inginerul Opriş, dindu-şi
seama că se întrece cu gluma, a
trimis ciţiva oameni să aleagă
sterilul. 'Rezultatul: 37,15 la
sută steril vizibil. Cifra aceasta
ne scuteşte de orice comentariu.
Ar trebui totuşi să comenteze
acest caz conducerea întreprinde­
rii. Poate că inginerul Opriş n-ar
mai spune „Ai rebutat, alege!“,
iar inginerul Costea s-ar convin­
ge că nu-l interesează numai „să
iasă mult", ci mult şi bun. Şi
poate că n-ar fi rău dacă s-a;
adopta măsura : „Nu alegi, plă­
teşti !“.
A NICI TESCU
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ/
TO ATE FORŢELE C O L E C T IV
L A ÎN S Â M ÎN Ţ Ă R I H A R N IC
Raionul Brad însămînţat pînă la 16 aprilie, Colectivul de muncitori de ia
275 ha. teren din care 28 ba. seoţia poligrafică a I.l.L. „6
cu ovăz, 15 ha. cu floarea-soa- August“ din Petroşani, muncind
cu entuziasm în întrecerea so­
cialistă, obţine importante rea­
După ce suprafeţele de teren relui, 30 ha. cu legume, 42 ha. lizări. Astfel, sarcinile de plan
destinate culturilor de primăva­ cu cartoti şi 160 ha. cu porumb.
pe luna martie a.c., au fost. rear-
ră au fost pregătite, 4.568 ha. In frunte se află colectiviştii de lizate in proporţie de 124,21 la
sută.
au fost însămînţate. Din aces­ la G.A.C. „Unirea“ şi G.A.C.
tea, 300 ha. au fost însămînţate „Mureşana“, care peste cîteva
O contribuţie însemnată la
cu grîu de primăvară, 8 ha. cu zile, vor termina de' însămînţat
4 pagini 20 bani orz, 602 ha. cu ovăz, 924 ha. toate culturile din epoca a 11-a. obţinerea acestor rezultate au
cu cartoti, 288 ha. cu legume şi adus o fruntaşii în producţie
zarzavaturi, 1.180 ha. cu plante In comuna Veţel Bohne Alfred, Vasile Radu, Ni­
de nutreţ şi 1.176 ha. cu po­
Pe raza comunei Veţel, raio­ colae Marinescu, Anton Biro,
rumb. nul Ilia, s-a prevăzut ca în acest
La executarea cu succes a lu­ an să fie însămînţate 272 ha. Elena Ionică, Lucia Sirbu, Ro-
teren cu porumb pentru boabe
crărilor agricole, au contribuit şi şi 40 ha. pentru porumb siloz. zalia Gulaş şl alţii. Imprimatele
tractoriştii de la S.M.T. Dobra.
care au executat în bune con- Pentru ca cultura de porumb executate de ei, au fost livrate
diţiuni atît arăturile cît şi gră- din acest an să aibă o produc­
patul suprafeţelor de teren des­ în bune condiţii şl în termenul
tinate culturilor de primăvară.
stabilit, avînd şi o calitate su­
perioară.
........... ......... ţie mărită la hectar, încă din C. IOAN
corespondent
Autorecepţia ia construcţiile Alba îuHa toamnă s-au încorporat în sol
cîte 20 tone de îngrăşăminte na­
turale pe fiecare ha. şi apoi s-au
de locuinţe In aceste zile, lucrările din făcut arăturile adînci. In primă­
campania agricolă de primăva­ vară, s-au aplicat lucrările dc
Directivele C.C. al P.M.R. cu fiecărui bloc. Astfel această echi­ ră se află în plină desfăşurare. întreţinere a arăturilor, iar dc ° Corespondenţii voluntari ne
privire la principalele criterii ale pă, înainte cu cîteva zile de ter­ Colectiviştii şi ţăranii muncitori cîteva zile au început însămîn- comunică (pag. 2-a) ;
întrecerii socialiste in cinstea minarea complectă a lucrărilor din oraşul Alba Iulia, folosind ţările porumbului. Ritmul în
aniversării a 40 de ani de la in- blocului, se deplasează la faţa cu pricepere timpul prielnic, au care se munceşte pe ogoarele o Fapte de buni gospodari (pag.
fiinfarea Partidului Comunist locului şi verifică calitatea lucră­ comunei Veţel asigură termi­
Unitate comercială narea în cîteva zile a însămîn- 2-a) ;
din Romînia, pun in faţa tutu­ rilor. Echipa îşi formulează ob­ ţării porumbului prevăzut în
® Sport (pag. 8 -a );
ror oamenilor muncii sarcina de servaţiile respective şi pentru fruntaşă plan. Pînă în prezent, s-au însă­ * Gurn s-a antrenat iurj Gagarin
a intensifica lupta pentru îmbu­ remedierea deficienţelor semna­ mînţat 158 ha. pentru porumb pentru zborul în GoSmos (pag 4-a);
nătăţirea calităţii producţiei. late se iau măsuri. La consfătuirea ce a avut loc boabe şi 5 ha. pentru porumb • Faptele demască (pag. 4-a).
acum cîteva zile la O.C.L. Ali­ siloz.
îmbunătăţirea substanţială a ca­ Prima autorecepjie a avut loc mentara din Dev-a, s-au analizat
rezultatele obţinute pe trimes­
lităţii finisajelor şi a lucrărilor cu cîteva zile în urmă la blocul trul I a.c. Cu această odazle.
s-a scos în evidenţă că planul
de instalaţii la locuinţe, pentru 126 cu 24 apartamente. Din echi- la desfaceri a fost realizat în
proporţie de 112 la sută. Iar
a construi apar- . . pa de autorecep- cheltuielile de circulaţie au fost
reduse cu 83.500 lei.
tamente durabile, . . . . . . ,, ţie au făcut par­
S-a constatat că 90 la sută
frumoase şi con- I f l î M l V a 00HStrilOfOTlSOf te tovarăşii Ar- din unităţi şi-au îndeplinit si
depăşit sarcinile de plan. in
ÎZTr'aţmnSl din uraşu! Hunedoara nold Nazarin, se­ frunte s-a clasat unitatea nr.
cretarul organi­ 27 din Cugir. oare a obţinut o
lă a constructo- -- ¦ 1 depăşire a planului de desfa­
rilor de locuinţe. Această che­ zaţiei de partid, cere ou 57 la sută, economii la
mare a partidului a stat în cen­ ing. şef Petru Roşea, ing. Va­ cheltuielile de circulaţie de 9.000
trul atenţiei constructorilor de lei şi o productivitate mărită
locuinţe din noul oraş muncito­ eu 57 Ia sută. De la începutul
resc Hunedoara. In cadrul con­ sile Cotlet, şeful grupului de anului şi pînă la 14 aprilie, pla­
sfătuirilor de producţie s-au dez­ şantiere, Ştefan Fira, şef de lot nul a fost depăşit cu 17 la sută.
bătut pe larg aceste criterii şi
s-au făcut propuneri preţioase şi Grigore Boieru, preşedintele
pentru îmbunătăţirea calităţii lu­ comitetului sindicatului. La au-
crărilor in viitor.
torecepţie a asistai maistrul şef
de lot Nicolae Sîrbu si unele
echipe de constructori. Prin ob­
servaţiile făcute s-au dat indica­
ţii privind refacerea unor lucrări,
Printre alte propuneri făcute de proastă calitate la parchete,
in consfătuirile de producţie a montarea uşilor şi unele zugră­ Pentru rezultatele frumoase
trezit un viu interes propunerea veli. Echipa de autorecepţie va obţinute, colectivului acestei
cu privire la autorecepţia lu­ proceda în felul acesta cu fiecare unităţi i s-a decernat pentru a
crărilor. S-a propus ca in scopul nou bloc ce urmează să fie pre­ doua oară „Drapelul de unitate
predării către beneficiar a locu­ dat beneficiarului. fruntaşă“.
inţelor fără nici o obiecţiune la
recepţie, să se organizeze cu Exigenţa cu care se urmăreşte IOAN ROŞU
constructorii de pe şantier o e- felul cum s-au executat lucrările
chipă care să facă autorecepţia contribuie la îmbunătăţirea con­ contabil şef O G.L. Alimentara
tinuă a calităţii construcţiilor. Deva
Economii prin
Angajamente îndeplinite muncă patriotică Aplicînd în producţie metode înaintate de muncă, comu­
nistul Nicolae Gheorghiu, muncitor la fabrica „Simian Bâr-
Secţia laminor SOU m.m. Pe graficul mai in luna martie, peste plan, 902 Cu sprijinul maselor de cetă­ nuţiu" din Sebeş, a economisit în primul trimestru al acestui
întrecerii, laminatorii au înscris noi tone laminate. Schimbul condus de ţeni, în raza comunei Geoagiu an, policlorură de vinii din care se pot confecţiona. 50 de
succese în muncă. Aici, ca peste tot în ing. Mircea Hosu, membru de partid, s-au întreprins în ultimul timp o poşete.
secţiile Combinatului siderurgic Hune­ a dat peste ptan 892 tone laminate, seamă de acţiuni gospodăreşti,
doara, se desfăşoară o întrecere susţi­ iar schimbul maistrului iosif Trifu a mare parte din ele fiind deja în­ Iată-l in fotografie la locul de muncă.
nută pentru întîmpinarea aniversării dat peste pian 84S tone laminate. Toa­ făptuite. Printre acestea, putem
partidului cu realizări tot mai în­ te schimburile au redus rebutul sub aminti deschiderea unei cariere In Q.A.S, — pe cap de vacă fu rajată, 35001. îapte
seninate. procentul admis. proprii de unde s-a extras şi
transportat pe drumurile comu­ De-aici apanii iniţiativa
Harnicul colectiv de muncitori, in­ O contribuţie importantă Ia îndepli­ nale 468 m.c. piatră, săparea a
gineri, tehnicieni şi maiştri al acestei nirea şi depăşirea angajamentelor luate 380 m.l. de şanţuri noi, amena­
secţii s-a angajat să dea peste plan, şi-au adus-o comuniştii Cosma Gheza, jarea a 658 m.c. terasamente pe
în cinstea zilei de 1 Mai, 5.000 tone la­ prim-laminator, Petru Baidan, prim- trotuarele străzilor etc. Cetăţenii
minate, iar în cinstea aniversării parti­ manevrant, Constantin Petru, maistru din comună au sprijinit efectiv
dului, 5.300 tone laminate. Printr-o la linia de laminare, Niţă Dobre, mai­ şi lucrările pentru extinderea re­
bună organizare a muncii în toate com­ stru la cuptoare, llea Iordan, prim-Ia- ţelei electrice pe încă 2 km. <>ooooooooooooo oooooooooooo
partimentele, aplicarea metodei de la­ minator, Nicolae Nedeicu, maistru Ia o
minare la toleranţe negative şi mărind linia de laminare, Nicolae iorga, mai­ Valoarea totală a economiilor o Cină îngrijitorul - mulgător lapte de la lotul lui Wagner
indicii de utilizare, cu 3,97 tone pe oră stru la cuptoare, Ioan lonescu, şef de realízate la lucrările executate <> Wagner Mihai de la G.A.S.
faţă de cifra planificata, laminatorii au echipă Ia cuptoare, candidatul de partid prin munca patriotică a cetăţe­ 0 Petreşti se angajase că va a început să crească sim ţi­
reuşit să îndeplinească şi să depăşeas­ Ştefan Crăciun, maistru la cuptoare şi nilor, de la alegeri şi pînă în g obţine de la fiecare vacă din
că angajamentele luate. Pînă acum alţii. prezent, se ridică la suma de o lotul său clte 3.500 litri lap- tor. In prima lună a ajuns la
s-au produs peste angajamentele î.n peste 24.000 lei. De un real spri­ O te, mulţi îngrijitori-mulgători
cinstea aniversării partidului, 257 tone In prezent, colectivul laminorului de jin în mobilizarea maselor de 8 litri zilnic pe cap de vacă.
laminate. cetăţeni la aceste acţiuni, au fost ^ îl priveau cu oarecare neîn-
800 mm. desfăşoară o muncă tot mai deputaţii *Timofteî Cuiruţ, Petru Y credere. E drept că existau In luna a doua, la 10 litri zil­
In fruntea întrecerii se situează susţinută pentru a produce peste anga­ Cloanţa, Ioan t.azăr, Vasile Za- $ atunci la gospodăria de stat
harie, Ioan Ştef .si alţii. O din Petreşti loturi cu pro- nic. Producţia obţinută tot
schimbul condus de maistrul comunist jament, în cinstea aniversării partidu­ 0 ducţii apropiate de 3.500 It-
GHPORGUE ALBU g tri. Dar tot atît de adevărat nu-l mulţumea insă pe Wag­
Gheorghe Andrăşescu, care a dat, nu- lui, laminate mai multe şi de bună O este şi faptul că, după păre-
calitate. preşedintele statului popular o rea unora, se făcuse totul ner Mihai. Era şi normal, fieca- g
9, pentru a se realiza producţii
coinunai-Geoagiu L cît mai mari. Şi totuşi, Wag­ rece mulţi îngrijitori-mulgători, b
ner Mihai a chemat atunci printre care Fagner Mihai
la întrecere pe tovarăşii săi
de muncă. ori Emanoil Popa, obţineau
de la aceeaşi rasă de vaci
cîte 12-15 litri lapte zilnic.
La unele loturi au început să g
apară chiar producţii de cîte o
24-25 litri lapte pe cap de g
vacă. L
La sfirşitul lunii martie şi g
în primele zile ale lunii apri- g
Lotul special lie, cele 7 vaci din lotul lui o
Wagner au început să dea g
Nu mult tim p după acest cîte 12-14 litri lapte zilnic. g
eveniment în gospodărie a Succese de seamă nu s-au g
fost adus de la Sintămărta obţinut num,ai la grajdul, o
Orlea un lot de 95 vaci, cu nr. 2, mai precis la „lotul g
producţie medie între 3-4 li­ special". îngrijitorii-mulgă­ oooooO
tri. lapte pe zi. 7 din vacile tori Nicolae Dragoş, Maria oooo
primite de la Sintămărta Or­ Grigoraş, împreună cu toţi
lea, î-au fost repartizate Ivi ceilalţi de la loturile cu vaci
Wagner Mihai.
Indrumînd îndeaproape acest din rasa „Bălţată romîneas-
căau dat şi ei 12-14 şi
sector important al gospodă­
riei, organizaţia de partid a chiar cîte 16 litri lapte zil­ so
făcut apel la comunişti, la nic de la fiecare vacă, iar la
cei m.ai pricepuţi îngrijitori-
secţiile din Vingard şi Clinic,
mulgători, înărumîndu-l să îngrijitori ca Spân ştefan,
lucreze la „lotul special". Iar Rein Ioan, Blass Ioan şi
conducerea a ajutat munca Gheorghe Denghel, s-au ală­ o
acestora, repartizînd canti­ turat cu mult curaj iniţiati­ oooo
tăţi sporite de furaje dc vei lui Wagner Mihai, mul-
bună calitate. A fost întoc­
mit un program special care gind zilnic cîte 14 litri lapte o
prevedea o îngrijire atentă, de la fiecare vacă pe care o oo
o un control riguros. au in lot. Aceasta a făcut ca 0o
Au trecut trei luni planul trimestrial de livrări ooo
AUREL DAVID
ÎN CLIŞEU : Maistrul comunist Victor Ivonici, de la secţia vagoane a Atelierelor Rezultatele n-au întîrziat
R.M.R. simeria controlează arcurile executate de iosif Toclea, Miron Henţ OoO
Calificativul: foarte bine. şi TiLus Barbu. să se arate. Producţia de (Continuare in oag. 2-a)
OCOCCCC C0OOOOOCOOCCCOOOv0 0 0 0 0 0 0 0 0 oooo o o o o o o o ^