Page 65 - 1961-04

¦" C< nil Sí

' '-^ccaarraa--jD?Me-va j PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. HN/Tt-VAl

mulsocialismului ?v

Anuí Xlli. Nr. 1965 Miercuri 19 aprilie 1961 4 nagini 20 bani De curînd la
mina „Victoria“
in în tîm p in a re a a n iv e rsării a 4 0 de ani Călan, a sosit
d e la în fiinţa r e a partidului o nouă maşină
de confecţionat,
stipere pentru
turnătoria de
radiatoare:.

In fo to : Lă­
cătuşii P e t r u
David şi loan
Buţi, lucrind la
montarea noii
maşini.

N o i s u c c e s e în în tr e c e r e a s o c ia lis tă

...................................................................................................................................... ................................................... ................................................................... .

Cazan pentru recuperarea gazelor La mina
arse la oţelărie
Cărbune pesfe pian mic cu 1,5 la sută faţă de cel (
La noua oţelărie Martin de la (Som- Noul cazan este primul de acest fel planificat. A ngajam ent Culturi intercalate —
binatul siderurgic Hunedoara a intrat din ţară care funcţionează fără com­ In întrecerea socialistă in
de curind în funcţie un cazan de mare bustibil. Construcţia metalică a fost cinstea aniversării partidului, In primele rînduri în d e p lin it pe suprafeţe cît mai mari!
capacitate pentru recuperarea şi reu- executată de uzinele „Mao-Tze-Dun“ minerii de la E. M. Petrila.
tilizarea gazelor arse la cuptorul nr. 1. din Gapitală. obţin noi succese în sporirea In primele rînduri ale lup- L Cu ocazia dezbaterii Directivelor Extinderea culturilor interca­ Fasolea, atît în cultură pură
producţiei, creşterea randa­ tei pentru o prpducţie sporită ' C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile late este o cerinţă importantă cit şi în cultură intercalată
In acest cazan se recuperează gazele In perioada de experimentare s-au mentelor şi îmbunătăţirea ca­ de cărbune şi de calitate se principale ale întrecerii socialiste in pentru economia noastră naţio­ este o bună plantă premergă­
arse provenite din procesul de elabo­ constatat rezultate satisfăcătoare. Ca­ lităţii cărbunelui. De la înce­ ailă numeroase brigăzi de mi­ cinstea aniversării partidului, colecti­ nală. De pe aceeaşi suprafaţă toare culturii griului, droarepe
rare a oţelului, care pînă acum ieşeau zanul produce în medie 8 tone de abur putul lunii şi pînă la data de neri. Printre acestea se nu­ vul de muncă al sectorului vagoane de teren se pot realiza două sau ea lasă terenul curat de buru­
pe coşul cuptorului şi se pierdeau în pe oră. Datorită faptului că se recupe­ 12 aprilie, minerii din Petri­ mără brigada condusă de loan de la Atelierele R.M.K. Simeria s-a trei recolte diferite, creînd în ieni şi în acelaşi timp îl îmbo­
atmosferă. Gazele recuperate sînt a- rează gazele arse şi aburul este pro­ la au extras peste prevederile Cîşlaru, din sectorul III, care angajat printre altele să execute repa­ acelaşi timp şi o fertilizare bună găţeşte cu azot, rezultat din ac­
duse la o temperatură mai scăzută şi dus fără consum de combustibil, se a dat peste plan 271 tone de raţia a trei vagoane cu materiale eco­ a solului care influenţează po­ tivitatea nodozităţilor de pe ră­
transformate în aburi, care apoi se u- obţine lunar o economie pentru combi planului de producţie cantita­ cărbune, cele conduse de Nico­ nomisite. zitiv recolta din anul următor dăcinile plantei. Acest fapt este
tilizează în consum tehnologic în sec­ nat de peste 47.000 lei, ţaţă de costul lae Cristea şi Gheorghe Mi- pe terenurile respective. deosebit de important prin a-
ţiile combinatului cît şi pentru încăl­ aburului produs la cazanele care func­ tea de 1.889 tone de cărbu­ chiev, din sectorul II, care au Vagoanele, dintre care două nece­ ceea că asigură o creştere mai
zirea centrală în unele birouri şi secţii. ţionează cu combustibil. sitau reparaţie periodică, iar unu! ca­ Anul trecut, in regiunea noas­ viguroasă a griului de toamnă,
ne. Randamentul planificat extras în afara sarcinilor de pitală, au intrat în lucru abia la în­ tră, s-a cultivat fasole şi do­ îl face să reziste mai bine la
Cu planul depăşit la toate sortimentele plan 185 şi respectiv 186 tone ceputul acestei luni. Hărnicia şl pri­ vleac intercalat printre porumb geruriie de peste iarnă, contri­
a tost depăşit cu circa 140 cărbune. O contribuţie impor­ ceperea cu care au muncit lăcătuşii pe suprafaţa de circa 50.000 buie la sporirea producţiei dd
La secţia turnătorie veche a uzinei zultate le-au obţinut turnătorii de la tantă la obţinerea succeselor Traian Haţegan, Ionel Mihai, Corne) ha. Numai gospodăriile colecti­ boabe.
„Victoria“ din Călan întrecerea socia­ sortimentele- cilindrii de laminor, ca­ kg. cărbune pe post, iar cali­ ve au cultivat printre porumb
tatea cărbunelui s-a îmbună­ pe 11.725 ha. fasole şi pe 11.340 Semănatul fasolei se face o-
ha. dovleci. Producţii mari la dată cu porumbul — cîte un
tăţit simţitor. hectar au realizat colectiviştii cuib de fasole la 3—4 cuiburi
din Miceşti şi Mihalţ, raionul de porumb — Ia adincin 'a de
listă in cinstea zilei de 8 Mai a cu­ zane centrale, postamente băi şi ra­ Sectoare fruntaşe amintite şi-au adus-o şi brigă­ ¦losan, tîmplarii Constantin Lâpîriă. t.i- Alba, Geoagiu, raionul Orâşti'e, 4—5 cm. Pentru insămîfiţarea
prins întregul colectiv. Pe graficele de diatoare care au obţinut depăşiri de zile conduse de Gheorghe viu Olaru, şefii de partidă loan Vlatl, Petreşti, raionul Sebeş şi din unui hectar de fasole intercala­
Deva, care, semănînd intercalat tă printre porumb, se folosesc
îndeplinire a angajamentelor, complec­ plan de pînă la 63,2 la sută. Printre in fruntea luptei pentru Neagu, Gheorghe Cucoş, Va- Aurel Săbău, şi toţi ceilalţi, au tăcui fasole şi dovleci pe suprafaţa circa 40 kg. sămînţă. Este bine
tate zilnic de către maiştrii de sorti­ cei mai buni se numără turnătorii dir, cărbune mai mult şi de cali­ sile Sidorov, loan Firoiu şi ca numai cu două zile în urmă. ulti­ «ultivată ou porumb, au obţi­ ca înainte de semănat, boabele
mente, apar zi de zi noi cifre. echipele conduse de tov. loan Ciornei, tate, se află minerii din sec­ altele. mul din cele trei vagoane amintite să nut în medie peste 3.000 kg. do­ de fascie să fie expuse la soare
La data de 16 aprilie a.c. pe aceste Iulian Sîrb, Tudor Nicolae, Ludovic toarele III şi 1. Minerii secto­ poată fi dat in folosinţă. vleci şi circa 250 kg. fasole boa­ timp de 5—6 zile intr-un strat
grafice se putea vedea faptul că planul Naia, Dumitru Giobanu şi losif Ferenţ. rului fii au depăşit în pri­ be la ha. subţire, lopătîndu-se zilnic. In
de producţie a fost depăşit la toate mele 12 zile ale acestei luni, felul acesta, se măreşte capa­
sortimentele. Cele mai frumoase re­ gheorghe sperios Aceste culturi, pe Ungă veni­ citatea de germinaţie a boabe­
corespondent randamentul planificat cu turile suplimentare pe care le lor, fapt care contribuie la com­
aduc au şi mare importanţă e- baterea bacteriozei fasolei, des
Măsuri eficace circa 300 kg. pe post. INTIM) IA PE HEFAIJS conomică. Astfel, boabele de fa­ întîlnită şi foarte periculoasă.
sole, prin conţinutul bogat în
Prin reorganizarea locurilor de mun­ paraţie, acest lucru contribuind la eli­ In aceeaşi perioadă minerii Rorrtulus Jeledinţoanu, Matei Hor- servirea călătorilor se încadrează întoc­ proteine, au o mare valoare a- Este recomandabil să se oul-
că, înfiinţarea a 3 brigăzi pe ateliere minarea timpilor morţi la secţia me vath şi Vasile Ghişe, şoferii unui au­ mai în programul stabilit. Dar, la a- limentară, iar vrejurile de fa­ tive fasole intercalat printre
şi prin introducerea sistemului de lu­ canieă. sectorului I au un plus faţă tobuz, „Zis" ai I.G.O. Orâştie, se ocupă nuniite intervale de timp, autobuzul are sole fiind bogate în substanţe porumb, deoarece ea aduce un
cu multă grijă de întreţinerea în bune nevoie şi de o întreţinere tehnică ml albumindase, constituie un fu­ venit în plus, nu stînjeneşte po­
de plan de 955 tone cărbune raj valoros în hrana animale­ rumbul în dezvoltare şi nu îm­
lor.
cru la unele motoare pe subansamble, IOAN NEGRU Conţinutul de cenuşă este mai condiţiuni a autovehiculului pe rare-l nuţioasă. Pentru aceasta, ei se stră­ piedică mecanizarea lucrărilor
Fasolea cultivată intercalat,
muncitorii, tehnicienii şi maiştrii din corespondent conduc. Sursele ce Ie fac pentru de- duiesc sâ nu stingherească cu nituit suportă bine vecinătatea po­ de întreţinere.
rumbului, fiind ferită de arşiţa
cadrul Atelierelor centrale de reparaţii programul curselor ce le au dc elev soarelui în special în timpul în­ Dezvoltarea creşterii anima­
floririi şi formării bobului. Tot­
din Alba Iulia au obţinut in cursul tri­ tuat. lelor nu poate fl concepută fără
odată, este ferită de atacul
mestrului I 1961 rezultate frumoase în A m b a la je din m a s e plastice Intr-una din zilele trecute — zi de dezvoltarea puternică a bazei
muncă. Astfel, sarcinile de plan au fost repaus — cei trei şoferi au schimbat manei.
furajere, care să asigure o hră-
îndeplinite în proporţie de 101,23 la segmenţii pistoanelor, au reparat şi şle Ca soiuri valoroase şi care se
nire raţională a animalelor. De
sută, s-au realizat economii la preţul Una dintre secţiile iabricii chi­ cu maşini automate de injecţie O muncă migăloasă au depus fuit supapele şi au tăcut alte mici re pretează la cultivarea interca­
aceea, se impune ca o sarcină
de cost de 98.000 lei. "Totodată repara­ mice din Orăştie a început să care reprezintă cea mai înaltă şi muncitorii de la atelierul de paraţii şi o revizie a motorului şi a lată printre porumb, se reco­
pentru toţi lucrătorii din agri­
ţiile executate au fost de bună calitate. producă de curind ambalaje din perfecţiune tehnică actuală. De sculârie. De aceleaşi momente întregii maşini. mandă fasolea de Banat, „Cealî“
polistiren şi polietilen’pentru in­ asemenea a fost înzestrată cu o de încordare au fost stăpîniţi cultură de a căuta noi resurse
Mai trebuie sublinia! faptul că la maşină modernă de inscripţionat. muncitorii Vasile Horia, Gheor­ TEODOR LĂZĂRKSCU ele Dobrogea, fasolea de Buco­
secţia maşini unelte, condusă de mais­ dustria alimentară şi farmaceuti­ ghe Vesa şi Nicolae Ciurdăres- furajere care să satisfacă ne-
trul comunist Gheorghe Faur, s-a tre­ că. Este vorba de secţia do pre­ Aici şi deşeurile se folosesc in­ cu. Ei aveau de executat matri­ muncitor vina, „Ouşoară“ de Moldova şi
cut la confecţionarea în serie a piese­ lucrare a maselor plastice prin tegral datorită folosirii unei ma­ ţele necesare .-noilor maşini cu Ingf. NICOLAE BELA
lor necesare utilajelor intrate în re­ injecţie. Secţia a fost înzestrată şini speciale de măcinat. care să poată prelucra produse­ A doua grupă sanitară „Măruntă“ de Transilvania,
le din material plastic. De felul (Continuare In pag 3-a)
Tineri fruntaşi Toate aceste maşini au ince- cum erau lucrate matriţele de­ De curînd, în satul Nucşoara, raio
în întrecerea pentru calitate pui să funcţioneze de cîteva zile. pindeau in bună măsură calita­ nul Haţeg, a luat fiinţă cea de-a doua
Secţia insă se va dezvolta şi mai tea şi succesul articolelor amin­ grupă sanitară din comuna Sălaşul
mult. Se prevede ca la sfîrşitul tite. Aveau în faţă lucrări de Superior. Grupa este formată din 17
şesenalului să se producă anual mare precizie. Munca lor a fosi ţărănci muncitoare. Şefa grupei este
5.000 tone obiecte din mase tovarăşa Marioara Cernu, deputată iri
plastice. ¦Sfatul popular comunal.

rOOOOOOOOOC ...Primele produse ca borcanele încununată de succes. Primele Echipierele au iost instruite în ca­
pentru salată de icre şi scrum­ drul unui ciclu de 6 lecţii teoretice si
bii cu maioneze, cutii pentru rezultate stnt cît se poate de practice.
brinză topită, diferite cutii pen­
tru bomboane fine de ciocolată îmbucurătoare. Obiectele produ­ NASTASE a n d r e i
au început deja să ia drumul di­ se sînt de bună calitate.
bibliotecar
V. PLOPEANU

feritelor fabrici din ţară. Dar

pînă a se ajunge aici s-a muncit
mult. Noile maşini erau com­
plect necunoscute de către mun­

citori. Zile întregi Adam Bianti

şi Alexandru Balog, precum şi

alţi muncitori, s-au străduit să
afle secretele de funcţionare ale
noilor maşini. Uneori stăteau o-
re în şir după programul de ser­
viciu pe lingă maşini descifrînd

cu pasiune şi răbdare fiecare oameni harnici, entuziaşti care obţin depăşit. La laminarea protilelor U
zi de zi realizări frumoase in lupta ( 20-18, reiArtul de asemenea e mar
m. PETRII TOPLIGEANU mişcare a lor. Şi. pînă la urmă [ Permiteti-mi dragi cititori să mă prezint: sint CONTROLUl J pentru calitate. In trimestru! I, ei au Secţiunile neterniinate. sucirile, împ;
O ILIE SIANILA mecanic excavatorist. Folosind la :|!¦ rpiim'f j-DE CAUTATE. M-am născut in iureşul bătăliei care se dă la fie-] produs mai bine de. 15.000 tone lami­ turirile, rizurile adînci — sînt cîtcv
o instalator sanitar la T.R.C. Hu- maximum capacitatea excavato­ l care loc de muncă cu rebutul, cu rutina, pentru produse de cenţ nate peste plan; toţi oamenii sînt în­ d.in cauzele acestei situaţii.
rului. aduce o contribuţie preţi­ - ano-— cadraţi în cursurile de ridicare a cali­
nerfoara-Deva. Execută lucrările oasă la realizările colectivului ficării lor profesionale. Ce să-i faci, se mai întîmplă -
Ciclu de excursii (m ai înaltă calitate. Părinţii mei sînt furnatistut din Hunedoara) mi-am zis. Că doar cîte nu pot inte
la timp şi de cea rnai bună ca­ !. M. leliuc. \care n-a elaborat nici o şarjă declasată, minerul din Teliuc sau] Şi tot la acest capitol, al realizări­ veni într-o lună. Ceva neprevăzut, coi
[hupeni care a dai minereu sau cărbune fără steril, constructorii] lor, nu se poate să nu vorbesc, dată tliţii obiective... Şi pentru ca să rr
ooo litate fiind însăşi misiunea mea. de reduce­ conving, am luat la rînd zilele Iun
Ao In cadru! procesului instruc- j din Petroşani care a primit mul !urnirile locatarului pentru fini-] rea rebutului sub procentul admis. !n martie.
cc luna martie mai ales, realizările au fost
tiv-educativ al elevilor, conduce­ [sarea excepţională a apartamentului abia primit iri folosinţă...) frumoase Faţă de 0,6 ia sută rebut ZIUA IN TIIA. Din cuploarele c
$cs admis şi 0,48 la sută angajament luat propulsie, blumurile, unul după alte
rea Şcolii medii de contabilitate \aceşti minunaţi oameni care răspund zi de zi prin fapte chemării] în cinstea zilei de 8 Mai, laminatorii purtate de role, trec prin caje, pe
< au realizat la întreaga producţie un Fierăstraie, şi iată-le in ajustaj. Treat
din Sebeş, a iniţiat un ciclu de [partidului de a pune în centrul preocupărilor calitatea. rebut de numai 0,41 la sută. Schimb merge bine, planul se tace, după cîte\
fruntaş este col condus de Alexandru ore se conturează clar certitudinea d'
excursii m w toru! economic al Ei, — jurnalistul, minerul, constructorul, toii muncitorii] Gira. in procent, rebutul produs de or­ păşirii lui, cînd deodată, hop : mufa c
tacii săi nu e rnai mare de 0,3 la sută. cuplare de la caja 1 trio se sparg
oraşului. | [care luptă pentru calitate — mi-au încredinţat misiunea de) Ar putea cineva spune că treaba n-a La postul nr. 9 s-a tăcut o manevrai
mers bine ? Evident, nu! Aşadar, greşită şi iacă 5,5 tone rebutate.
9 I n /V/, -yi u/, —i, fn I , —., /1y/ —i—. / —-> ^antie | toate felicitările schimbului lui Gira.
Astea au fost primele mele impresii. Z1LIA A DOUA. La caja de 800
elevi Şi cum la agregate lucrau chiar oame­ priză incorectă, şi la calibrul 1 al c:
nii lui Gira, ce mi-am zis : „la să în­ !ei trio, se răsucesc 8,1 tone. Manevrar
X tat tru mai în amănunt în activitatea tul Teodor Bodea, mai să se ia cu mi
cco schimbului“. nile de păr. Cele 8 tone rebut îi z
c m Mmmo tri . r . —. -- — - r , _______ ______ trebuie1 parţin.
•w'SÍN ‘. NN;. O [ să facă pentru a deveni fruntaşi. In drumeţia mea am intilnit ] O primă constatare: procentul de
<c derii forestiere, iar cei din anul l noian de fapte frumoase, lucruri minunate, produse care pot fi- j ZIUA A TREIA. Rebut zero.
MIHAI V1LEA II au vizitat secţiile, de produc­ i gura in expoziţii ale înaltei entităţi. Dar, din păcate, am mai ] rebut foarte mic la sortimentul ţagle, ZIUA A PATRA. Se rebutează pri
c ţie a fabricii de ciorapi „Sebe­ [intilnit la unii oameni şi nepăsarea faţă de calitatea muncii) răcire 4,4 tone din cauza manevrăr
c şul“. j-lor, faţă de marca „fabricii". a dus la reducerea rebutului sub ad­ neglijente la caja de 800 şi necontrolă

< Cu acest prilej, elevii au asis­ I Despre toate acestea mi-am propus să vă vorbesc de la tri- j mis cu mult. Iată însă că la laminarea CONTROLUL DE CAUTAU
<0 tat la întregul proces tehnologic [buna ziarului. Pentru început, despre un schimb fruntaş, care]
şi de producţie, au stat de vor­ oţelului rotund pentru ţevi, admisul e (Continuare in pag. 3-a)
oco
cc bă cu muncitorii iruntaşi, maiş­ | totuşi mai are de muncit.
ooc tri şi ingineri care le-au explicai

o noile metode de muncă pentru
c
realizarea unor produse de ca­ E s t a f ic ie n t s ă redaseâ g*efoiaL&il
ooo MARI A BUD1L1 litate.

oo laborantă la uzina „Victoria“ uituitor la secţia vagoane a A- Vizitele făcute au constituil sub a d m is ?
c Călan. Lucrind cu conştiinciozi­ telierelor R.M.R. Simeria. Acor­ un bun mijloc de îmbogăţire a
dă o atenţie deosebită calităţii cunoştinţelor elevilor. In drumeţia mea şi prin legăturile la laminorul de 650 mm. din Hunedoa­
oo tate. ea execută analize precise lucrărilor pe care Ie efectuează ce mi le-atn stabilit, am văzut multe ra mai puţine. Toţi cititorii ziarului
şi întotdeauna la timp. MIRCEA DĂNILA

wo oOOOOOOOOOOOOOCOOC OOCOOOO? O'COOCOOOOOOOOOOOOOOO elev lucruri frumoase şi interesante. Dar ca ştiu că aici există un agregat modern,