Page 66 - 1961-04
P. 66
Db!? 2 ________ Dfci'MÜh SOCfAUSWLUi ;[!LL23333f. Mr. l (75
r3t2TO3irz!^ ^ ^ ra?^?^^^S*3{
&32&?tsm-r^CT^r^lg^rrMfzqgra^.rrr’.rvric^^^ ^ mM^xfrszy^a^m^w I
Faza regională a celui
 L H  S U M A de al Vi-lea concurs
«¦ap1, i'iaţiiwş?:«^;
La faza regională de con Cu un sentiment de profund Acelaşi conţinut bogat de idei, -m - luterpretînd cu vigoare şi armonie
curs de la Alba lulia, au par respect şi admiraţie, spectatorul legat de problemele şi sarcinile un repertoriu variat, bine orientat
o La faza regională din centrul ticipat (inafara soliştilor) prezent duminică la faza regio noastre actuale, l-au reflectat şi Cînd au apărut pe scenă cei 80 de drag, partid iubit“ precum şi cîntecele din punct de vedere al conţinutu
Alba lulia s-au prezentat 33 de zece echipe de dansuri. Cele nală de concurs, a aplaudat din textele brigăzilor artistice de a- corişti ai căminului cultural din Stremţ, inspirate din folclorul local „Mult mă lui, corul casei raionale de cultură
formaţii, numărînd peste 1.200 ar mai multe dintre acestea au inimă strădaniile sutelor de ar raionul Alba, în sală s-a aşternut în întreabă inima“ şi „Bade al meu“. din Alba lulia, a cucerit aplauzele
tişti amatori. Dintre acestea, 21 for prezentat dansuri sau suite tişti amatori concretizate intr-un e. Incepînd cu brigada ar grabă tăcerea. Şi, după citeva clipe, şi simpatia publicului.
maţii aparţin aşezămintelor cultura de dansuri locale, a căror in spectacol de ansamblu reuşit, în tistică de agitaţie din Zlatna. a din 80 de piepturi a izbucnii umplînd După terminarea programului pre
le, iar !2 formaţii, sindicatelor. terpretare a făcut ca sala să care fiecare program luat in par cărui conţinut ideologic a emo sala un cîntec de slavă închinat pa zentat, coriştii sînt parcă mai emoţio IN FOTO: Pe scenă, cîntă corul
răsune de nenumărate ori de te a fost pătruns de un conţinut ţionat profund, toate celelalte triei noastre libere şi prospere : „Repu naţi ca la început. In culise curg în casei de cultură.
o Cele 9 formaţii corale au în aplauzele spectatorilor. militant, optimist. brigăzi fie cea a căminului cul blică măreaţă vatră“, bine armonizat, trebările; Oare am cîntat bine? Cum
trunit aproximativ 800 de persoane. tural din Stremţ, raionul Alba, cu voci pline şi clare, corul căminului s-a auzit basul ?
Printre echipele de dansuri Toate formaţiile artistice din fie e,ea a sindicatului întreprin cultural din Stremţ a constituit o sur
® ISO de dansatori au evoluat Ia care au cucerit aplauze re raioanele Alba, Orăştie şi Sebeş, derii forestiere din Sebeş, fie priză plăcută pentru spectatori. Ei au Această frămîntare este tirească; la
acest concurs făcînd parte din 9 petate a fost insă şi cea din fie echipele de cor, tie brigăzile cea din Vfnţul de Jos, Petreşti aplaudat la scenă deschisă acest an fază s-au prezentat mai multe cămine
ech:pe. Cioara, instruită de tov. Ioan artistice de agitaţie, fie fanfa sau cele ale caselor raionale de samblu coral atît pentru reuşita inter c lturale cu coruri care de care mai
Roşu. Echipa de dansuri din rele, tarafurile etc. au prezentat cultură din Sebeş şi Alba lulia pretării cît şi pentru repertoriul ales, bine pregătite, nutrind dorinţa fier
o La cele 6 brigăzi artistice de Cioara, formată din copii, a în concurs repertorii cu un con sau a clubului sindicatelor din bine orientat, în care au fost incluse binte de a promova Ia faza superioară
agitaţie, şi-au dat concursul 80 de prezentat o suită de dansuri ţinut bogat, cu un mesa] profund Cugir, au avut un conţinut mi cîntece închinate patriei şi conducăto de concurs.
artişti amatori, populare (Căluşarul şi Ro realist, legat de viaţa noastră litant, combativ. E drept că asu rului iubit al poporului, partidului, ca
mana). nouă, de preocupările şi frămin- pra formelor de prezentare, asu „Republică măreaţă vatră", „Părinte Printre corişti am zărit-o pe colec
o In cele 4 tarafuri au cînfat 70 tările oamenilor muncii. pra nivelului artistic al interpre tivista Lucreţia Păcurar, în vîrstă de
de artişti instrumentişti. In clişeu : Echipa de dan ţilor va mai trebui insistat, pen ‘12 de ani, deputată în statul popular
suri din Cioara. Spectacolul prezentat dumini tru ca activitatea brigăzilor ar comunal, şi i-am adresat o întrebare;
® S-au întrecut în măiestrie 20 că a reflectat nu numai creşte tistice de agitaţie să devină cit
dc solişti vocali, instrumentişti şi După ce prezentatorul s-a re rea maturităţii politice în alege mai atractive, cit mai vii, mai — Din melodiile pe care le-aţi cîn-
dansatori. tras şi cortina s-a deschis larg, mobilizatoare. tat care vă place mai mult?
în scenă parcă a năvălit toată rea repertoriului dar şi o însem
o Echipele participante Ia această tinereţea şi voia bună a celor nată creştere a nivelului artistic Valorificînd cu pricepere fol — Îmi plac toate, mi-a răspuns ea,
fază de concurs au prezentat de la din satul de peste Mureş-Pe- interpretativ al amatorilor. Ma clorul nou, mulţi solişti vocali, insă melodia pe care o iubesc cel mai
15 ianuarie a.c. şi pînă în prezent ţelca. nifestarea dragostei faţă de dansatori etc., in special din ra mult este „Părinte drag, partid iu
aproape 180 de spectacole Ia care au partidul clasei muncitoare, faţă ioanele Orăştie şi Sebeş, au îm
asistat peste 32.000 de spectatori. Zumzetul sălii a încetat ca de viaţa mereu mai înfloritoare bogăţit spectacolul prin elemen bit“. Sînt coristă de eînd a luat fiinţă
prin farmec pentru ca să poa care, datorită lui, nc-a fost crea
o Cel mai ,în vîrstă artist amator tă răsuna mai in voie strigă tă, a străbătut ca un fir roşu te ce reflectă într-o formă su corul, de peste 15 ani, şi am cîntat
ce s-a prezentat la concurs are 72 turile flăcăilor. încet, incet, întregul spectacol.
ani. Este Ilie Bozog şi cîntă în emoţia concursului dispare. iar gestivă viaţa nouă, munca en multe cîntece .insă acesta de care vă
corul din Poiana din 1908. siguranţa cu care flăcăii îşi in- „Te ciut partid“, „Slavă parti
dului", „Părinte drag, partid iu tuziastă din întreprinderi sau de vorbesc exprimă cel mal bine dragostea
o Vătaful echipei de căluşari din ¦st/sas)- bit“, „Ţară scumpă, să trăieşti“, pe ogoare.
comuna Stremţ, raionul Alba, Puia „Te cintăm, te slăvim liberta
Adrian, are 42 de ani. echipe bune de fluieraşi: cea din Ji- te“, iată doar citeva din bucă Avînd un conţinut militant,
na şi cea din Şugag care, de-alungul ţile cu care formaţiile de cor
iWwviwWiii'cMf'. fazelor concursurilor formaţiilor artis s-au prezentat în concurs, şi care optimist, spectacolul de la faza
tice de amatori, s-au străduit să se reflectă justa orientare a temati
Minunatele melodii ciobăneşti, ex prezinte cit mai bine. Pînă la cel cii acestora. regională din Alba lulia a celui
presie grăitoare a tezaurului folcloric de-al . î-lea concurs, întrecerea dintre
romîncsc, an adus în sala arhiplină aceste echipe a tost cîştigată întot w@ de-al Vl-lea concurs al forma
a casei raionale de cultură din Al deauna de tluieraşii din Jina. Iată
ba lulia freamătul veşnic proaspăt al insă, că dc data aceasta, cei care au vîrtesc fetele pe sub mină, in ţiilor artistice de amatori a tost
munţilor şi al izvoarelor, şoapta ier cîştigat, dovedindu-se !a faza raio cintă privirile spectatorilor.
burilor din poienele străbătute de mi nală de concurs mai buni, au fost o manifestare entuziastă a dra
oare, bucuria vieţii libere, pline de tluieraşii din Şugag. Şi ei, Ia această Hotăriţi să nu se facă de ru
înfăptuiri a regimului democrat-popu fază regională de concurs, ca şi fluie şine, aşa cum nu se fac nici la gostei faţă de partidul nostru,
lar. raţii din Jina la concursurile anteri munca pe ogorul înfrăţit al co
oare, au reprezentat cu cinstea fluie lectivei, cei 18 dansatori — 12 ua de realizările obţinute de
Cei 25 de fluieraşi din Şugag, îm raşi:' de pe Valea Frumoasei. 0arc fete şi 6 băieţi — au pornit o
brăcaţi în pitoreştile costume locale, este cheia succesului ? Fie că-l întrebi tnvîrlitâ, prin care feciorii îşi oamenii muncii, o manifestare a
au interpretat cu căldură o suită de demonstrează măiestria de dan
cţnfece populare mărginene şi au R IUIHgRf f f I ¦f M¦ ? artei noastre realist-socialiste la
fost răsplătiţi pe merit, cu ropote dc satori. pricepuţi. Pasiunea lor
aplauze. care participă azi mase largi de
oameni ai muncii.
Pe Valea Frumoasei există două
deosebită pentru dansul local pe care o rţyjrim noi, colectiviştii (ţin
ip
„Haidăul" este demonstrată cu Stremţ. celui ce ne-a deschis calea
''i 1 JÍI
vigoare demnă de invidiat. spre o viaţă fericită; spre belşug şi
E vechi dansul, e veche tradi lumină, — partidului. Vers nou, înaripat a înflorit pe
ţia ca un băiat să joace cu întrebarea am adresat-o şt altor co plaiurile nostre l Elisabeta Bendea
două fete. dar viaţa de azi e solistă a căminului cultural din
nouă şi ea este pe deplin oglin rişti din Stremţ dar răspunsul a fost Geoagiu a dat glas unuia dintre
dită în vioiciunea cu care flă acelaşi. Era un răspuns semnificativ cintecele folclorului nou, care oglin
pentru dragostea şi recunoştinţa pe care
căii bat ,.ponturile“ haidăului. o poartă poporul părintelui drag al ţă deşte viata fericita a ţărănimii din
şi iată-i că se avîntă spre înal rii, partidului. regiunea noastră.
tul scenei pentru ca acolo sus.
tot mai sus, să bată la picior
sprijiniţi de fetele care le sînt- mMmmMmm. iz v o r
tovarăşi in muncă şi joc. Wm
Minunata creaţie a poporului
nostru — jocul popular — a Brigada artistică de agitaţie a U./M.G Zlatna a prezentat în concurs n im uşc o
fost frumos reprezentată de un program închinat luptei partidului pentru viaţa nouă. fericită. Progra
fete şi flăcăi prinşi în joc, iar mut s-a bucurat de un succes deosebit. Folclorul nou — creaţia po brica Chimică din Orăştie, ci
publicul spectator a răsplătit porului nostru, s-a dovedit Şi şi in. strigăturile dansatorilor
cu vii aplauze măiestria dansa IN FOTO: O scenă din programul brigăzii. la acest concurs — un izvor de la Boz sau Alba lulia, Pe-
torilor din Peţelca. nesecat de frumuseţe şi ade ţelca, Apolă, Stremţ. in textele
Lece '¦LS>; văr. diferitelor brigăzi artistice de
Printre formaţiile de dansatori ce agitaţie, in cîntece ale soliştilor
au urcat scena în cadrul fazei re Cortina s-a deschis şi odată ţinute in muncă, condiţiile noi Numeroase formaţii artistice vocali, ca Samti Camelia din
gionale de concurs s-a numărat şi cu ea emoţiile au dispărui. Bri de muncă datorită introducerii — coruri, solişti vocali, dansa Orăştie Burnete Stăvuţa din
echipa de dansuri populare germa gada artistică de agitaţie a în mecanizării, sînt redate artistic. tori, brigăzi artistice de agita Secăşel şi mulţi, alţii.
ne a căminului cultural din Dobîrca, treprinderii forestiere din Sebeş ţie — au pus in valoare acea
raionul Sebeş. Iat-o în fotografie îşi începe programul, in acest Prin „Frunzuliţa bobului!Mul stă comoară de preţ — folclo Strigături ca acestea: „Dra-
surprinsă în timp ce executa un an ei urcă pentru a 13-a oară ţumim partidului!Că lumina a rul — exprimînd în cîntece şi gu-mii-i partidul nost’/C'-a fă
frumos dans popular german. pe scenă. In întreprindere sau intrai Fină in depărtatul sat/. strigături, sub forma âlea-să. a cut viaţa cu rest.'Ne-a dat pîi-
Ghiţă Ilie, Petru Morar şi Ana versului popular, dragostea ne şi pămint /Zi cu soare şi cu
pe Gbeorglie Cînda, dirijorul forma pe scena casei raionale de cul Scheau, Vasile Micu şi Petru pentru partidul nostru drag. cînt“/ sau: „Foaie verde de se.
ţiei, pc Ion Câta Ştetănoiu, Ion Câta < Munteanu. Maria Capuci, Ana pentru patria noastră liberă, cară/Să trăiască a noasttă ta-
Alini, Dumitru Măciiic sau pe Ion tură din Sebeş, la Dcbîrca, Gal- Besoi şi Cornel Sara, Dumitru pentru tot ce se înfăptuieşte ră/Să trăiască să înflorească)
Dan, vechi şi pricepuţi fluieraşi, fie Morar şi Eleonora Sandon, aduc pentru omul muncitor. Republica rcirrinească/“ au ră
că o întrebi pe Maria Roncea, direi da de Jos sau Geoagiu, pretu ir; scenă gl ridurile de mulţumi sunat aproape ăc-alungul între
toarea căminului cultural, răspunsul tindeni publicul spectator i-a re ale tovarăşilor lor de muncă Dragostea faţă de partid, gului spectacol..
să fie acelaşi: pasiunea pentru fru- ; primit cu căldură pe cei 10 ti închinate celui ce îi conduce in faţă de patria noastră socia
mos îmbinată cu muncă asiduă, plină, neri muncitori ce prin versurile izbind a muncii creatoare, Par listă a fost exprimată nu nu Viată nouă, fericită, bucuria
de seriozitate. Şi, într-adevăr, ca să tidului Muncitoresc Romîn. mai in strigăturile echipei de muncii în colectiv este expri
ajungă pe scenă la faza regională fiu- ( compuse de ei au făcut cunos căluşari de la Cioara, sau a mată nu numai de solista Fră-
ieraşii din Şugag au muncit cu pa cut elanul muncii forestierilor. echipei de dansuri de la fa-
siune şi perseverenţă. Căci cum se. Numele celor mai harnici mun ţilă Ana din Vingară care şi-a
poate numi altfel dccît pasiune faptul citori, rezultatele frumoase ob- L• K• J•L
că membrii acestei formaţii, dintre început cîntecul ..Bade, bade“
care mulţi pesfe 50 de ani, au venit OfSSE : Din nou minuna
cu regularitate la repetiţii de Ia o| tele melodii popu c u : „E lumină-n casa noastră/
distanţă de peste 15 km. şi cum se \ a--»;'.' '' lare romîneşti in
poate numi altfel deeît perseverenţă cintă spectatorii. De Rid şi florile-n fereastră'Toţi
faptul că la căminul cultural timp de data aceasta însă,
cei ce le interpre muncim cu bucurie/Astăzi în
3 şi 4 ore pe zi se repeta cu răbdare tează sînt membrii
taratului casei ra gospodărie“/ dar şi de Romoşan
o melodie pentru ca atunci cinci va fi ) ionale de cultură Ana din Geoagiu şi de brigada
interpretată în ţaţa publicului să-şi din Orăştie.
dezvăluie toată bogăţia ? artistică de agitaţie din Daia
IN FOTO: Tara
Spectatorii fazei regionale de la tul „Lele de Ia O- care spu n e: „Foaie verde ia-
Alba lulia au aplaudat tluieraşii de răştie“ în „activi
pe Valea Frumoasei nu numai pen tate". somfe/Bin-e-i in gospodărie/
tru frumuseţea melodiilor prezentate ...... C-avem viaţă fericită Şi de ori
şi măiestria interpretării ci şi pen
tru strădaniile depuse atîtca zile Ia —t ce griji ferită“/, s a u : „Foaie
rind, la repetiţii.
verde ca lipanul/Plin de boabe
ni-i hambarul/C-am muncit me-
canizat/Cum partidul ne-a-nvă-
ţat“.
Folclorul nou exprimat în cîn
tece frumoase. în strigături, ori
chiuituri, a dovedit nu numai
sentimentele profunde pe care
le nutresc oamenii muncii din
regiunea noastră faţă de partid
şi patria noastră socialistă, ci
a constituit şi o expresie a vie
ţii noastre noi, mereu mai în
floritoare.
