Page 67 - 1961-04

Nr. 1965 DRUMUL SOCIALISMULUI r' mg 3

Spre şantiere—cărămidă m PROGRAMUL DE

şi ţiglă de bună calitate! 20 APRILIE 1961

Roadele întrecerii zează în cifre remarcabile. In PROGRAMUL I : 5,40 Muzică di­ corului Radioteleviziunii; 22,45 Muzică
stractivă ; 6,30 Emisiunea pentru sate: de dans.
Sectorul ceramic Sint’imbru al primul trimestru al anului, sec­ Din activitatea unei brigăzi zooteh­
I.l.L. „Horia“ din Alba Iulia torul ceramic Sintimbru a avut nice ; 7,45 Muzică populară romîneas- PROGRAMUL II : 14,08 Muzică de
produce din plin. Se fabrică zeci ca sarcină să producă 85 la sută că ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 estradă ; 15,00 Cîntăreţi de operă din
de mii de cărămizi şi ţigle pen­ cărămidă de calitatea I-a şi 15 Vreau sâ ştiu; 10,41 Muzică populară ţări socialiste; 16,15 Cîntece de pace
tru diferitele şantiere ale patriei, la sută de calitatea Il-a. In ca­ din R. P. Ungară ; 12,00 Radio-repor- şi prietenie; 16,30 „Viaţa e frumoasă“
întrecerea care se desfăşoară ietul de evidenţă, in dreptul a- taj: 14,30 Muzică populară romîneas- — program de muzică uşoară ; 18,05
aici a cuprins majoritatea mun­ cestei rubrici a fost notat: Toata că ; 15,42 Simfonia nr. 27 în do mi­ Muzică din opere, cerută de ascultă­
citorilor. Pe primul plan vstă ri­ cărămida produsă a fost numai nor de Miaskovski; 16,15 Vorbeşte tori ; 18,30 Muzică uşoară din Chile;
dicarea calităţii produselor. Pen­ de calitatea I-a iar rebutul a fost Moscova!; 17,15 Ctntece de 1 Mai; 19,30 Din activitatea sfaturilor popu­
tru a obţine cit mai multe suc­ redus de la 5 la sută, cit era ad­ lare ; 19,50 Din cînfecele şi dansurile
mis, la 3,04 la sută. Mai trebuie 19,05 Tribuna Radio: Caracterul pro­ popoarelor; 20,30 Pagini despre ţara
noastră, din lucrări ale scriitorilor so­
cese, mai ales la acest capitol, adăugat că pe aceeaşi perioadă fund ştiinţific al învăţăturii leniniste; vietici ; 21,15 Din comoara folclorului
conducerea sectorului, la propu­ planul producţiei globale la că­ nostru; 21,45 Părinţi şi copii; 22,00
nerea muncitorilor şi sub îndru­ rămidă a fost depăşit cu 30 la 19,20 Muzică uşoară romînească; 19,45 Cîntece de dragoste: 23,15 Concert de
noapte.
marea organizaţiei de partid, sută. Transmisie din Studioul de concerte,

a organizat o întrecere intre La sortimentul ţiglă s-a plani­ a concertului orchestrei simfonice şi
schimburi in cinstea celei de-a ficat a se produce din întreaga
40-a aniversări a partidului. producţie 60 la sută ţiglă de

Iniţiatorul întrecerii a fost calitatea I-a, 34 la sută de cali­

loan Onila, şeful schimbului nr. tatea II-a şi 6 la sută declasate.
1 de la secţia prese de cărămi­ Şi aici rezultatoie sint îmbucu­

dă crudă. Totul s-a stabilit in­ rătoare. S-a produs 92,4 la sută 20 APRILIE 1961

tr-o consfătuire cu întregul co­ calitatea I-a iar rebutul a fost DEVA: Viraj in noapte; HU­ noscut ; APOLDUL DE SUS
NEDOARA: Cintecul mării: PE­ Departe de patrie.
lectiv. Printre cei care au răs­ redus la mai mult de jumătate
TROŞANI: Urmaşii; H atifa; — --------- sas---------
puns chemării au fost şi mun­ faţă de cifra admisă. Rezultatele Şi etichetarea conservelor e o sarcină importantă. De ea
se achită in mod conştiincios muncitoarele Maria Boancă, A- ALBA IULIA: Zafra; Ultimul
citorii din schimbul nr. 1 do la din primele zile ale lunii aprilie na Pasăre, Nataşa Fătăciune şi Floarea Bogdan de la i.A.R.T. Controlul de calitate
Deva. are cuvîniul
secţia ţiglă, condus de tov. Geza sînt asemănătoare.
(Urmare lin pag l-a)
Kadar. In ziua aceea, Geza I<a- Sînt încă deficienţe Viraj; LONEA: soldaţi fără M U fk m m a B O L m J Q
dar a reflectat mai mult asupra rli armăturii cilindrilor. Vinovaţi : uniformă: TEIUŞ: Departe de
maistrul Emil Petrică şi lammatorul şei
procesului de producţie şi asu­ ce pot fi î n l ă t u r a t e Adrian Balaş. patrie; HAŢEG: Miciman Pa- PENTRU 24 ORE
n in ; BRAD: Culisele varieteu-
pra fiecărui om din schimb. In Fără îndoială că produsele Culturi intercalate - Şi tot a'şa, diiitr-o cauză sau alta, lu i; SIMERIA: Congo in luptă Vreme nestabilă ai cerul variabil
privinţa condiţiilor de muncă nu sectorului ceramic Sintimbru pe suprafeţe gîî mai mari! din vina unuia sau aftma, in zilele mai noros în cursul zilei. Vor mai că­
se putea spune că avea greutăţi. sînt apreciate pe şantierele de de 5, i), 12, 13, 15, 22, 23, 26, 28, 30,
De la presa la care lucrează, ţi­ construcţii. Totuşi ele pot fi de (13 din 31 zile), o tonă sau mai multe, şi Raţiunea învinge dem enţa; dea ploi locale sub tormă de averse.
glele crude pleacă pe bandă ru­ o calitate mai bună. Condiţii e- fie prin răcire sau răsucire, au fost re­
lantă pină în camerele de încăl­ xistă. Dar pentru a se ajunge bútate, iar la stirşitul lunii, peste 40 SEBEŞ : Nu vreau să mă însor; Temperatura în uşoară scădere va fi
zire. Uscarea lor se tace acum aici, conducerea sectorului, în­ tone rebut. cuprinsă ziua între 7 şi 16 grade iar
intr-un timp redus, de la tregul colectiv de muncitori, mai ORAŞTIE: Alerg după o s te a ; noaptea între 4 şi 10 grade. Vîntul va
7-21 zile la 36 de ore. Acordîn- au încă de rezolvat unele pro­ Intr-o zi mau tost analizate operativ
du-se importanţa cuvenită micii bleme. (Urmare din pag l-a) Cantitatea de săminţă ce se fo­ cauzele rebutului, în alta n-au tost N-am ucis ; ZLATNA : Mamelu- I sufla potrivit din sectorul vest şi uord-
mecanizări, ţigla, ca de altfel şi loseşte la ha in acest sistem traşi la răspundere vinovaţii, in alta
cărămida este transportată la In primul rind, este vorba voile de hriinire raţională a de cultură, este 1,5—2 kg. nu s-a controlat reglarea cajelor sau cul; ILIA: Portretul unui necu- | vest.
animalelor. poziţia armăturilor. 8e mai lac abateri
Atît cultura intercalată de fa­ de la tehnologie şi la cuptoarele cu ÎNTREPRINDEREA** __ /v'vW/v*/
Una din aceste resurse o con­ sole cît şi cea de dovleac aduc propulsie. La linia de laminare niai
cuptoare cu ajutorul benzilor ru­ de calificarea oamenilor. In stituie dovleacul furajer care o- unităţilor agricole cooperatiste există încă tendinţa de răsucire a ţa- ttm
feră posibilitatea de a se obţine venituri suplimentare fără prea glelor din cauză că maistrul şî lami-
o cantitate importantă de furaj, multe cheltuie'i şi fără a dimi­ natorul şef tolerează laminarea cu făl­ industria
atît în stare verde, cit şi con­ nua cî tuş; de puţin recolta de cile de ghidare şi cilindrii slăbiţi şi
lante şi a vagoneţilor. De aseme­ momentul de faţă, datorită spe­ servat. In plus, se mai obţine o porumb. deplasaţi. Sudorul însărcinat cu inter­ !CEBAMSCA, BAKU M AM , raionul haţeg
nea condiţii dispun şi celelalte cificului sectorului ceramic, au cantitate importantă de protei­ venţia rapidă in caz de curbură sau
schimburi şi secţii, dar Geza Ka­ fost aduşi o serie de oameni care ne şi grăsimi care slnt acumu­ Cînd aceste culturi sînt efec­ răsucire de capăt, liitirzie, şi barele _ 's
dar. împreună cu muncitorii Eli- nu au mai lucrat în fabrică. Tot­ late în seminţe. Dovleacul se tuate în condiţiuni agrotehnice laminate se răsucesc. Deficienţe mai
sabeta Urcan, Rozalia Vardeg- odată mai sînt muncitori care foloseşte în stare crudă, fiert bune. se pot obţine în plus. pe întilrieşti şi Ia fierăstraie şi la paturile angajează prin concurs
ger, Varvara Haţegan, Ana Far- nu şi-au însuşit pe deplin me­ sau însilozat în amestec cu po­ lingă recolta de porumb, circa de răcire, mai ales In ce priveşte
kaş şi ceilalţi din schimbul nr. 1, seria. Pentru ei este necesar a rumb sau paie. însilozat îm­ 450 kg. fasole boabe şi circa curbura materialului laminat. De ajus- un maistru mecanic ú l
muncesc cu mai multă hotărîre se deschide, şi cît mai curînd, preună cu nutreţurile fibroase 5.000 kg. dovleci. Dacă am so­ taj nu mai vorbesc, deşi ar fi cite ceva
şi pricepere. Acesta este „secre­ cursuri de minim tehnic unde să grosiere, el constituie un furaj coti c producţie de 5.000 kg. do­ de spus: această suhsecţie nu e suficient ou maistru produse refractare !
tul“ care face ca schimbul lui predea cei mai buni oameni din excelent, ridicînd valoarea nu­ vleci la ha., în cultură interca­ controlată de şeful de schimb şi mais­
Geza Kadar să dea numai ţiglă sector, ingineri, tehnicieni, mai­ tritivă şi gradul de oomestibiii- lată, o gospodărie care ar cul­ trul de ajustaj; în goana după can­ înscrierile se fac Ia servi- >
ştri, cu o înaltă calificare. tate. Turtele din seminţele de tiva numai 200 ha. cu dovleci titate, calitatea e trecută pe planul
bună calitate şi să-şi depă­ dovleac sînt bogate în substan­ intercalat printre porumb, ar doi ş.a.m.d.
ţe proteice, constituind un nu­ realiza în plus o producţie de
şească norma zilnică cu 20 la La uscătoria de ţiglă a în­ treţ concentrat foarte apreciat, circa 1.000 tone dovleci. Aceas­ Ei, dar iată că m-am luat cu vorba
în special pentru animalele pu­ ta înseamnă 110.000 unităţi nu­ şi am văzut mai mult lipsurile. Ade­
sută. ceput amenajarea unei noi ca­ se Ia îngrăşat. tritive, capabile să contribuie la vărul e că schimbul lui Gira e bun, ciul personal şi învăţâmlnt
realizarea de la vaci a circa lucru confirmat de rezultate.
Un aport însemnat la îndepli­ mere de uscat. Lucrul acesta es­ Se recomandă cultivarea do­ 1.000 hl. lapte sau 20 t. carne. al înir©prinderii pînâladata -
nirea planului de producţie şi te cît se poate de bun, ţinind vleacului intercalat printre po­ In ce mă priveşte, am convingerea
îmbunătăţirea calităţii il aduc şi cont că odată cu punerea ei in rumb, în special acolo unde în­ Iată de ce sfaturile pooulare, că treaba va merge tot mai bine, lu­ de 5 mai a.c.
echipele 3e la aşezarea ţiglelor funcţiune va fi mărită capacita­ treţinerea porumbului nu se fa­ inginerii şi tehnicienii agronomi cru pe care vi-l voi spune in urma
şi cărămizilor în cuptoare. A- tea de uscare a ţiglelor, infiu- ce mecanizat. Semănatul do­ sînt datori să îndrume unită­ unei viitoare vizite. Concursul va avea isc la data de 15 mai 1981
cestea trebuie aşezate cu rost. enţînd pozitiv şi calitatea. Se vleacului trebuie făcut pe rîn- ţile agricole socialist-coopera-
dul de porumb în cuiburi, la tiste de a cultiva intercalat
în aşa fel incit să nu se deterio­ pare insă că noua cameră întîr- distanţa de 3—5 m. unul de al­ printre porumb fasole şi do­
tul. Pe măsură ce dovleacul se vleci în suprafeţe cit mai mari.
reze îri timpul arderii. Aici cei zie să fie pusă în funcţiune da­ dezvoltă, el ocupă spaţiile li­ Aceasta va contribui la spo­
bere dintre plantele de porumb, rirea veniturilor, la crearea
mai buni s-au dovedit a fi to­ torită lipsei unor materiale u- unui belşug de produse agro-
iar buruienele sînt sufocate. alimentare.
varăşii din echipa de la cupto­ şor de procurat.

rul nr. 1 formată din muncitorii Printr-o muncă perseverentă Consumaţi' cu încredere produsele fatiricii

Nicolae Cimpean, Vasile Lazăr, se poate ajunge la producţia de FRUCTUL ROM INESC

Anton Breaz, Andrei Kiss şi E- cărămidă şi ţiglă numai de ca­ Craiova, Calea Bucureşti nr. 190
te lefon 12,29 — 35.01
telca Silvester. In fiecare zi ei litatea I-a iar rebutul să fie re­

îşi depăşesc norma cu 30 la sută. dus la zero.

Roadele întrecerii se concreti- V. ALBU

raiHHBW s a x C n * ÜífflSSSES&Síl .MJtsaHvarjz.'xt'w.

^ conserve din leg u m e,fo aie so rtim en tele

S fiarfiaeM stfla p io n ie r ilo r @ conserve din carne de porc şi vită

şl ş c o l a r i l o r fia fotfim fi # conserve din fructe (com poturi, gem uri,

Crosul ,,Să Faza de zonă a campionaKj!ui Duminică dimineaţa pe stadionul Şcoala de 7 ani nr. 4 din Petro­ d u îc e fu ri)
Jiul din Petroşani au avut loc întîl- şani—Şcoala nr. 2 din Lupeni, 2-0;
în im p in ă m 1 Mai** R. P. R, ls box, seniori nirile de fotbal dintre echipele şcoli­ Şcoala nr. 2 Petroşani—Şcoala medie % muştar la borcane şi putinele
lor de 7 ani din Valea Jiului în ca­ Vulcan 0-3; Şcoala medie lonea—
In tot cursul săptăminii care Timp de trei zile, sala noului ciu, (Progresul Bucureşti) bato. drul spartadnadei pionierilor. După Şcoala de 7 ani Uricani 1-0; Şcoala P r o d u s e l e noastre sini de bunii calitate
a trecut, o bună parte din aso­ club din Hunedoara a găzduit în­ prin Reprezentarea adversarului etapa pe centre s-au calificat pentru nr. 4 Petroşani—Şcoala medie l.onea şi prep ar ate prin sterilizare,
ciaţiile sportive din Valea Jiu­ trecerile de box, faza de zonă a Gh. Roşea, oprit de medic ; CA­ faza pe oraş—raion următoarele echi­ 1-2; Şcoala medie Lonea—Şcoala me­
lui au continuat să organizeze campionatului R.P.R., seniori. TEGORIA COCOŞ: Marinescu pe : şcoala de 7 ani nr. 2 Petroşani, die Vulcan 3-1. sura*rtsxrrmmaaaamKa
întrecerile din cadrul primei eta­ La întreceri au participat pu- (Dinamo Craiova) bate la punc­ şcoala de 7 ani nr. 4 din Petroşani,
pe a crosului „Să intîmpinăm gilişti din regiunile Banat, Ol­ te pe Hreniuc (Baia Mare) ; şcoala medie Lonea, şcoala medie din Jocurile au fost mai echilibrate <le- W uVW '
I Mai“. La Lupeni, de pildă, a- tenia, Braşov, Crişnna. Cluj. CATEGORIA PANA: Cismaş Vulcan, şcoala nr. 2 din Lupeni şi cît arată scorurile, majoritatea întîlui
sociaţiîle sportive Straja şi Mi­ Constanţa, Timişoara, Hunedoa­ (C.C.A. Bucureşti) bate la punc­ şcoala din Uricani. Iată rezultatele în­ rilor fiind deosebit de plăcute. Dc re k N 1J N Ţ
nerul Şcoala profesională, au ra şi altele. te pe Dumitrescu (Dinamo Bucu­
antrenat peste 600 sportivi la reşti) ; CATEGORIA SEMIU- registrat'' • marcat faptul că şcoala medie din Lo­ in a te n ţia în tre p rin d e rilo r
prima etapă. .0 bună mobilizare Aşteptate cu viu interes, par ŞOARÂ : Dănilă Done (Metalul nea, cîştigătoarea spartachiadei, deţine şi c o o p e ra tiv e lo r
au realizat şi asociaţiile sportive fidele din finale au prilejuit lup­ Bucureşti); învingător în repri­ acest titlu de doi ani consecutiv. m eşteşugăreşti
30 Decembrie, Ştiinţa, C.F.R. te dirze. S-a putut observa bu­ za II-a prin abandonul lui Că-
din oraşul Petroşani, Parîngul na pregătire a unor boxeri ca pusan (C.F.R. Timişoara) ; CA­ C u p a » C r a v a t a ae© ş 0e 64 l a ş a t i M.LP.C. BAZA VIU TIMIŞOARA
Lonea şi Minerul Vulcan. Dănilă Done, Emil Cismaş. loan TEGORIA UŞOARA: Godeanu
Ailcnil şi Matei Godeanu care au (Dinamo Craiova) învingător la Sala „Constructorul“ din Petroşani Savu, şcoala de 7 am din Lupeni şi aduce Ia cunoştinţa celor interesaţi că BAZA I BUCU-;
B. STA! CU învins de o manieră entuzias- puncte asupra lui Dragoş (Tim­ a găzduit duminică dimineaţa întîlni- Karacscny loan din Aninoasa. *EŞTI, strada General Budişte anu 11 bis, ŢINE EXAMENE.
mantă. Am remarcat, spre deo­ puri Noi B ucureştii; CATEGO­ rea celor mai buni şcolari şahişti din DE INSTALATORI AUTORIZAŢI ÎN DOA1ENIUL GAZELOR;
corespondent sebire de primele două zile, de­ RIA SEMIMIJLOCIE : Ailenii Valea Jiului în cadrul cupei „Cravata In ziua de 20 aprilie cei doi şco­ PETROLIFERE LICHEFIATE (aragaz) IN ZILELE DE 21-23<
ciziile juste date de arbitri ca (Victoria Bucureşti) bate la roşie". Timp de cîteva ore cei 20 de lari şahişti vor participa din partea
VOLEI şi nivelul tehnic la care s-au ri­ puncte pe Eremia (C.S.M. Ga­ pionieri şi pioniere şi-au disputat cu Văii Jiului la faza regională a cupei APRILIE.
dicat unele partide. Totuşi tre­ laţi) ; CATEGORIA MIJLOCIE ardoare întîietatea la mesele de şah. „Cravata roşie“. ÎNSCRIERILE SE FAC PÎNA LA 20 APRILIE. In zilele >
Echipele de volei din Valea buie să remarcăm că unii boxeri UŞOARA : Gheorghe Ionel bate Cîştigătorii locului 1 sînt: Mariiena
Jiului işi dispută cu dirzenie în- sc bazează mai mult pe forţa lo­ M. DUMITRESCU
tiietalea in cadrul campionatu viturilor în detrimentul pregăti­ prin descalificare pe Botezan
lui raional in vederea cuceririi rii tehnice. (C.S.M. Cluj) ; CATEGORIA Cind nervii nu sint struniţi de 19—20 se va prelucra materialul de examen. >
dreptului de participare la tur­
neul de calificare in categoria A Că un fapt pozitiv evidenţiem MIJLOCIE: Piţigoi loan (C.C.A. Vă aduceţi aminte, cum s-au petrecut nei pe care n-aţi uitat să o zăvoriţi Informaţiile suplimentare se obţin la teleîon 6362 Timişoara ,
masculin. Iată citeva din rezul­ lucrurile duminică, tovarăşe inginer Pa- (probabil pentru a vă asigura reuşita
ta lele înregistrate: munca depusă de organizatorii Bucureşti) bate prin abandon pe nait ? Să vă reamintim: în minutul intenţiei premeditate şi în acelaşi timp şi 133810 Bucureşti. <
Viiceanu (Minerul Lupeni) ; CA­ 17 (medul de fotbal Victoria Calau — înjositoare).
Energia Paroşeni — Minerul care au creat condiţii bune TEGORIA SEMIGREA : loano- Minerul Petrila) scorul devenise 3-0
Animasa 3-2; Minerul Lupeni vici (Voinţa Cluj) bate la puncte pentru gazde. Portarul echipei pe care Atacul cu directe şi upercuturi (la
— Minerul Petrila 3-2; Mine­ concurenţilor. pe Blîndu Teodor (C.S.M. Cluj). o antrenaţi şi din care tăceţi parte ca care, fie vorba între noi, dovediţi că
rul Petroşani — Ştiinţa Petro­ fotbalist, îndată după acest gol, a rupt vă pricepeţi , ar ti continuat dacă nu
şani !-3; Minerul Aninoasa — Iată rezultatele tehnice şi cam­ GH. CIORANU în două locuri plasa porţii, plasă nouă interveneau oamenii de ordine de pe
I C.S I M. Petroşani 2-3; Şcoala — nouţă, cumpărată cu cîteva zile stadion.
profesională Lupeni — Minerul pionii de zonă : corespondent înainte de acest joc. „Urît gest. Are
Lupeni 1-3; Energia Paroşeni nervii tociţi. Păcat de el că-i tînăr“ — Nu consideraţi că aţi săvârşit o fap­
— C C.V.J. Petroşani 3 -2 ; Mi­ CATEGORIA MUSCĂ: Bairi- s-au auzit cîteva voci din tribună. Jo­ tă nedemnă de un sportiv? Ce lucruri
cul a continuat, a venit şi pauza de bune pot să înveţe din asemenea apu­
nerul Lupeni — Energia Paro­ SUf&BS 10 minute. împreună cu ceilalţi jucă­ cături jucătorii pe care-i antrenaţi, to­
şeni 3-1. tori şi cu cîţiva tovarăşi din conducerea varăşe Panait ? Sau vi se pare că tre­
Jiul Petroşani - Minerul Vulcan 0-3 (0-3) clubului Minerul Petrila, aţi intrat în buie să pregătiţi ichipa de lofhal în ve­
După trei etape, în clasament camera ce vă era rezervată. derea unei competiţii de box?
Duminică, Ia Petroşani, cele practicat un joc deschis şi nu­
conduce Minerul Lupeni urmai două echipe s-au întîlnit in ca­ mai apărarea bună a Jiului a îm­ Ce anume aţi discutat, puţin intere­ Nu I Pe fotbalişti dacă doriţi sin­
de Energia Paroşeni. drul turneului de calificare pen­ sează. Deosebit de condamnabil este cer, să-i pregătiţi în vederea unor com­
tru barajul categoriei A. Minerul piedicat majorarea scorului. faptul că, nu se ştie dece, v-aţi re­ petiţii cit mai frumoase, mai eficiente !
I. CIORTEA Vulcan a obţinut victoria in ur­ A arbitrat corect Ad. Matees- pezit asupra unuia din tovarăşi —
ma unei acţiuni frumoase pe li­ se pare cunoscut şi prieten al dvs. —- In ce vă priveşte, pestul ieşit din co
Corespondent nia de trei sferturi. Minerul a cu (Petroşani). pdcnindu-I şi trîntfrtdu-1 în uşa cabi­ num să-l condamnaţi, să vă fie ruşine
S. BALO! de el. Deocamdată, opinia sportivă vă
dezaprobă şi vă condamnă.
corespondent
GH L.