Page 69 - 1961-04

Hunedoara-Deva
XIII. Np. 1966
In în tîm pin a re a a n ive rs ă rii a 4 0 d e an
d e Sa î n fiin tarea p a r tidului
m u l i seamă î i întrecerea socialistă
c o i e c t ii v i s t b ifmi « i r
mm sintandbeii
I p ...
JUJA HAIDA
Organizînd judicios munca
brigăzii pe care o conduce,
a reuşit ->ă execute lucrările răşii săi, au reuşit să execute şi Angliei Gu- Lă p u ş c ă in g in e r ş e f bogate şi de gro-
agricole d;n epoca l-a cu IU la timp toate lucrările de re­
zile înainte de termen.
1M!
I0AN 1JOCAN
deşi a depăşit 63 de ani. el
a realizat în anul trecut 169
zile-muncâ. Anul acesta, nu­
mai pînă la 1 aprilie, a rea­
lizat 53 de norme.
O lucrare prefenfioasiCu angajamentul
îndeplini!
Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi
maiştrii secţiei a H-a furnale din
6. S. Hunedoara, s-au angajat oa în
cinstea aniversării a 40 de ani de la
înfiinţarea Partidului Comunist din
Romînia să dea peste sarcinile do
plan 4.400 tone de fontă de bună ca­
litate, din care 4.000 tone pînă ia
1 Mai.
Muncind cu entuziasm, colectivul
acestei secţii a reuşit să îndeplinească
şi să depăşească angajamentul luat-
Pînă la data de 11 aprilie a.c., s-au
produs peste plan 5.532 tone de fontă.
Colectivul furnalului nr. 6 a produs
peste plan 2.860 tone de fontă, iar cei
de la furnalul de 700 m.c., 2.672 tone
fontă. In această perioadă s-a realizat
un indice de utilizare de 1,101 tone
pe m.c. volum util faţă te 1,086 tone
angajament. De asemenea, în perioada
respectivă, consumul de cocs pe tona
de fontă a fost redus cu circa 100
kg. faţă de aceeaşi perioadă a anului
trecut. Pînă la data de 4 aprilie, ca
urmare a reducerii consumurilor de
materii prime şi materiale, a creşterii
producţiei şi productivităţii muncii s-au resc din Ghelar. De fiecare
realizat 3.005.000 lei economii la pre­
ţul de cost.
Un aport deosebit la îndeplinirea şl
depăşirea angajamentului au adus co­
muniştii Alexandru Olaru, Alexandru
Conişa, Simion Jurca, prim-furnalişti.
maiştrii Victor Pali, Ştefan Cazan şi
Arcadie Schwartz, Dumitru Bîrzuică şi
Alexa Doboli, ingineri şefi de schimb
şi alţii.
Mîndri de victoria obţinută, furna-
liştii secţiei a H-a luptă cu entuziasm
pentru a produce in cinstea aniversă­
rii partidului cît mai multă fontă
peste angajament, de bună calitate şi
ieftină.
A. NICOLESCU
corespondent
's t m
Joi 20 aprilie 1961
: »' f-
PAVEL URSU
este şeful atelierului de ro-
tArie şi fierărie. El şi tova­
paraţie a celor 50 de atelaje
IOAN CADA
se numără printre cei mai
harnici purtători de atelaje
din gospodăria colectivă. El
a efectuai pînă în prezent
peste 70 zile-muncă.
Privită din exterior, clădi­
rea noului teatru muncito­
resc din Hunedoara e impu­
nătoare. In interior, ochiul
vizitatorului este şi mai plă­
cut impresionat de arhitec­
tura construcţiei. Sint aici'
lucrări executate cu mult
gust. In mod deosebit sint
atrăgătoare ornamentaţiile de
ipsos. Cercetlndu-le, ai nu­
mai cuvinte de laudă pen­
tru cei care le-au făcut. Ei asemenea lucrare să-şi tren- j Toate acestea au făcut ca în
pot fi caracterizaţi ca ade­
văraţi făuritori de frumos.
...Ştefan Roşianu a venit cu
vreo cinci ani în urmă la
Hunedoara, împreună cu o
echipă de ipsosari care lu­
craseră la Teatrul de operă
şi balet al R.P.R. Lucrările filele, tavanul şi pereţii au ]
de ipsos l-au atras. In şcoala
de calificare a Trustului VI
Bucureşti, a fost fruntaş. Ve­
nit la Hunedoara şi-a dove­
dit prin fapte priceperea şi
hărnicia. In aceşti ani el a
lucrat la executarea gleturi-
lor de ipsos la noul restau­
rant ..Corvinul" din Hune­
doara şi la clubul muncito­
dată. tov. Ştefan Roşianu
şi-a dovedit măiestria mîini-
lor sale.
...De cîtva timp. la Hune­ nul a fost îndeplinit în me- 1j
doara. ipsosarii din echipa die cu circa 3 zile mai de- j
lui ştefan Roşianu au înce­ vreme.
put o nouă lucrare. S-a în­ Nîi va trece mult şi noile {
ceput supraetajarea sălilor săli vor fi date in folosinţă. '
jde la intrarea principală a Mulţi dintre vizitatori vor
clubului „Siăerurgistul".
Fiind o construcţie moder­ ţea lucrării. Puţini vor şti )
nă, proiectul prevedea să se însă că aici a muncit o echi- 1
execute în interior glet de pă de tineri entuziaşti, aceea j
ipsos pe rabiţ (plasă de sîr- condusă de ştefan Roşianu j
mă).
Lucrarea era pretenţioasă. tat, aceasta se datoreşte j
Trebuiau executate cîteva sute hărniciei celor 12 ipsosari. j
de m.p. de glet de ipsos cu
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAt Sâ înceteze agresiunea
imperialistă împotriva Cubei!
is m ih
MITINGUL DE PROTEST Suveranitatea Cubei
trebuie respectată
DIN CAPITALĂ
Arini honclUesc imperialist îm­
4 pagini 20 bani „Jos mîiniie imperialiştilor şi mercenarilor lor de pe Cuba potriva Cubei a stirnit indigna­
rea tuturor popoarelor iubitoare
eroică !“ — cuvintele acestea care au răsunat cu putere de ne­ de pace. Jntervenţioniştii — tră­
numărate ori, au dat glas mîniei şi indignării oamenilor de dători ai revoluţiei cubane şi
ştiinţă prezenţi marţi seara în aula Bibliotecii Centrale Uni­ mercenari in solda monopoluri­
versitare din Capitală pentru a înfiera agresiunea armată îm­ lor americane — nu-şi vor atin­
potriva Republicii Cuba. Sute de oameni au urmărit cuvintele ge insă scopul.
Minereu de calitate pline de indignare ale unor cunoscute personalităţi ale ştiinţei
romîneşti, care au cerut cu fermitate curmarea de îndată a Eroicii! popor cuban este ho-
superioara agresiunii mişeleşti săvîrşite împotriva Cubei. Au luat cuvîntul tărit să-şi apere cu vitejie pairia
acad. lorgu Iordan, vicepreşedinte al Prezidiului Academiei sa liberă. Şi, alături de poporul
Pe tovarăşul Aurel Lăpuşcă, zatorice mai importante au fost R.P. Romîne, acad. A. Oţetea, director al Institutului de istorie cuban, în aceste momente de
inginer şei adjunct al I.'M. Bar­ luate in cursul acestui an la în­ al Academiei R.P. Romîne, acad. Gr. Benetato, preşedintele grea încercare, se află întreaga
za, l-am intilnit în curtea între­ treprinderea dv. in scopul îmbu­ Societăţii de Ştiinţe Medicale din R.P.R., proî. univ. Traian omenire iubitoare de pace. Vo­
lonaşcu. director al Institutului de cercetări juridice al Acade­ luntari din mai multe ţări sint
miei R.P. Romîne, prof. univ. FI. Ciorăscu, dir. adjunct ştiin­ gata să ia arma în mină pentru
ţific al Institutului de Fizică Atomică al Academiei R.P. Ro­ a ajuta poporul cuban în lupta
mîne, si alţii. sa dreaptă pentru apărarea li­
bertăţii. Guvernul sovietic a de­
!n încheierea mitingului, participanţii au adoptat o mo­ clarat ferm. că va da tot ajutorul
ţiune de protest prin care se cere imediata încetare a agresiunii necesar pentru respingerea ata­
împotriva Republicii Cuba, cului înarmat împotriva Cubei.
prinderii. Tocmai priveam vitri­ nătăţirii calităţii producţiei? Noi, muncitorii de pe şantie­
na cu rebut şi gazeta de perete — In primul rînd este necesar SIntem alături de popera! cuban rele de construcţii din Deva,
..Ghionoaia“. In vitrină erau ex­ sâ arăt că, sub îndrumarea co­ înfierăm, cu tărie acţiunile impe­
puşi intr-o parte bulgării de mi­ mitetului de partid, conducerea rialiste îndreptate împotriva har­
nereu proveniţi de la '.echipele întreprinderii a întocmit incă de fü Supta sa dreaptă nicului şi eroicului popor cuban.
care extrag minereu de bună la începutul anului un plan de
calitate, iar intr-alta, bulgări de măsuri tehnico-organizatorice de­ Să înceteze imediat agresiunea
steril, de la echipele ce dau re­ falcat pe secţii şi sectoare. S-n Arh aflat la timpul potrivit şi noi, minerii din Teliuc. Pro­ imperialistă împotriva Cubei li­
des ore victoria poporului cuban testăm cu indignare împotriva bere !
but. In pruna parte, se puteau stabilit pentru fiecare din aces­ in lupta sa pentru cucerirea in­ intervenţiei imperialiste in Cu­
dependenţei naţionale. M-arn ba. Intervenţioniştii trebuie să Suveranitatea Cubei trebuie
citi, pe etichete, numele şefilor de tea panourile ce trebuie să 1° ex­ bucurat sincer gîndindu-mă că părăsească imediat această ţară! respectată I
şi alţi oameni s-au eliberat de a-
echipă loan Miţă şi Tiberiu Miîr- ploateze şi metodele de exploa­ IOAN ROŞ1TORU
za, de la sectorul 180 al sec­ tare ce trebuie să le aplice, in
ţiei Musariu, a „ ____________ funcţie de grosi­
lui Leontin BDual.z- C on vorbire cu fov. A u_r e l mea filoanelor. supriraa hrăpăreaţă a imperialis­ CONSTANTIN FETIC zidar, şei de brigadă
vid, Ntcolae Pnen.t..r..u. filoanele mului şi păşesc pe drumul unei Şantierul nr. 1 al T.R.G.H.
vieţi noi. Am urmărit apoi cu maistru miner
Deva
multă atenţie victoriile regimu­ la I. M. Teliuc
ga de la Valea a d /u n c t Ia !. M . B a r z a sinii mici, s-a in- lui popular din Cuba condus de
Morii, a lui loan — ’ ' " 1 trodus puşcarea eminentul om de stat Fidel Cas-
Dernian de la Ruda şi altele, iar selectiva a sterilului şi a mine­ tro. Îmi creştea inima de bucu­
rie cînd aflam că rînd, pe rînd,
intr-a doua, cele ale lui Adam reului. Apoi s-au elaborat nor­ cazărmile erau transformate în Muncă însufleţită
Benea de la sectorul 150 Musa­ me cu privire la limitarea gro­
riu, loan Groza şi Petru Groza simii de puşcare. S-a introdus la semănatul porumbuluişcoli, fabricile din mîiniie capi­
de la sectorul IV Valea Morii controlul minuţios şi la intervale
taliştilor erau trecute în posesia
ete. Pe gazeta de perete amin­ foarte scurte de către maiştri, poporului.
tită erau caricaturizate o serie tehnicieni şi ingineri, asupra fie­ Acum cîteva zile, o veste rea
rn-a indignat peste măsură.
de echipe ce produceau rebut. cărui loc de muncă, precum şi Bande de trădători înarmate de
S.U.A. au atacat mişeleşte teri­
— Acestea sint unele din cele marcarea vagonetelor cu mine­ toriul Republicii Cuba. Duşma­ In raionul Sebeş din soiul 'Lăpuş,ţ)eac pe aproape
mai eficace forme de agitaţie vi­ reu pentru a şti de la ce echipe nii poporului cuban vor să ins­ 20 ha. din cele 40 planific.ate.
zuală împotriva rebutului folo­ provin. taureze din nou exploatarea şi
site la întreprinderea noastră — mizeria, să transforme Cuba în- umeroase gospodării agricole Numai săminfă
ne spuse inginerul Lăpuşcă. Acestea ar fi în mare măsurile tr-o colonie americană. Dar aşa
tute m subteran. La suprafaţă ceva nu se va întîmpla. Poporul colective şi întovărăşiri din ra­ dublu h ib rid
— Mai aveţi şi altele ? s-a introdus controlul asupra cuban este hotărît să-şi apere ionul Sebeş au început semănatul
vagonetelor pline. Vagonetele cuceririle. In lupta sa dreaptă,
— Uitaţi, de pildă, felinarul a- găsite cu steril, sînt rebutate, iar el nu este singur. Alături de el porumbului de îndată ce tempera­ u început semănatul porum­
cela roşu atirnat în dreptul sec­ echipei sau sectorului respectiv sint oamenii cinstiţi clin lumea tura solului a permis executarea a- bului şi colectiviştii din satul
ţiei Brâdişor, înseamnă că aceas­ i se atrage atenţia. De calitatea întreagă. Alături de el sîntem cestel lucrări. In numai cîteva zile Spini, raionul Orăştie. Pînă în seara
tă secţie este acum codaşă în ce minereului extras s-a ţinut cont au fost însămîntate cu această plan­ zilei de 18 ei au însâmînţat cu ate­
priveşte calitatea producţiei. A- şi la salarizare. —ooo— tă 3.200 ha. din 16.000 ha. cît este laje proprii peste 7 ha. cu porumb din
poi, mai există panou! de pe clă­ planificat. soiul dublu hibrid. Pe restul supra­
direa comitetului sindicatului... In afara celor amintite, mai Simpozion feţei (pînă la 76 ha.) semănatul se
trebuie să adaug că în urma a- Cele mai mari suprateţe s-au se­
Discuţia a continuat in birou. pariţiei Directivelor C. C. al In sala cinematografului „Fi- mănat i'h gospodăriile agricole co­
— Ce măsuri tehnico-organi- P.M.R. cu privire la criteriile limon Sîrbu“ din oraşul Deva
a avut loc în după-a,miaza zi­ lective din satele Daia, Ungurei, va face in cea mai mare parte me­
lei de 19 aprilie un simpozion
literar eu tema „40 de ani de Cîlnic, Pianul de Jos, Păuca ş. a. canic.
la înfiinţarea partidului“. Sim­
principale ale întrecerii socialis­ pozionul a fost organizat de că­ Pentru sporirea producţiei, co!ec-> Demn de subliniat este şi faptul
tre Comitetul regional al fe­ tîviştii de aici au totosit în cea mal că la această gospodărie, pe în­
te in cinstea aniversării partidu­ meilor. mare parte sâminţă din soiul dublu treaga suprafaţă destinată porumbu­
hibrid. Demn de subliniat şi faptul lui. se însămînţează intercalat fa­
lui, lupta pentru îmbunătăţirea Ou acest prilej, a vorbit tov. că pe aproape toată supraîaţa des- sole şi dovleci.
calităţii producţiei s-a intensifi­ Marfa Creţu, vicepreşedintă a L tlnată culturii porumbului s-au se­
Comitetului regional al femei­
1 cat. Directivele au fost prelucra­ lor. Tovarăşele Lucia Florea, mănat şi se vor semăna, în culturi Peîntreaga suprafaţă
o grosime medie de 1 cm. -j te cu întreaga masă de munci­ Criştina Avram, Teodora Rot-
Sarcina a revenit echipei lui. } tori, iar calitatea producţiei a man, Elena Iile şi altele, au re­ intercalate fasole şi dovlecl. culturi intercalata
ştefan Roşianu. devenit unul din criteriile de citat poezii despre partid. In
bază ale întrecerii socialiste în­ încheierea simpozionului a ru­ Succesul colectiviştilor
De toţi, în echipă sint 12 j tre echipe, sectoare şi pe profe­ lat un film documentar.
muncitori. Patru din ei. au sii. S-au organizat consfătuiri clin Burgus ulectiviştii din Mieeşti, raionul
mai făcut asemenea lucrări, i cu muncitorii la ieşirea din mi­ '' Alba, s-au convins din propria
restul însă erau noi. Dar în- j nă, în care s-au prezentat refe­
dru-mârile şi sprijinul lui Ro experienţă cît de avantajos este să
man Epure. loan Roşianu j rate cu privire la importanţa îm­
sau Ludovic Szocsi, au făcut j © rganizîndu-şi bine munca, co­ cultive intercalat, printre porumb, fa­
ea în scurt timp cei care lu- { bunătăţirii calităţii minereului lectiviştii din satul Burjuc,
erau pentru prima dată la o ţ sole şi dovleci. Anul trecut, spre e-
şi metodele prin care se poate raionul Uia, au reuşit să termine
semănatul culturilor din epoca l-a xempiu, de pe fiecare hectar culti­
realiza. cu o sâptăniînă mai devreme decît
prevăzuserâ iniţial. Concomitent, ei vat cu porumb intercalat cu plantele
au pregătit terenul destinat culturi­
lor din epoca H-a şi, de îndată ce amintite, au recoltat cite 250 kg.
temperatura, soiului a ajuns Ia peste
9 grade, au început să însâmînţeze fasole şi circa 3.000 kg. dovleci.
porumbul. In numai 3 zile colecti­
că cu bine examenul. primul trimestru al anului 196! viştii de aici au însâmînţat porumb De aceea, ei au hotărît ca şi în
colectivul întreprinderii noastre
Acum, la finisajul interior i să extragă minereu de o calitate acest an să cultive lasóle şi do­
a.l noilor săli se fac ultimele ) mai bună decît prevăd sarcinile
de plan. vleci pe toată suprafaţa de 120 ha.
jlucrări. In mare lucrarea
C. GHEORGHE destinate porumbului, Semănatul a \
este terminată. Vizitînd-o
eşti (ntîmpinat încă de pe j început la 10 aprilie, realizîndu-se {
acum de frumuseţea ei. Pro- i
pînă acum peste 35 ha. \
îmbrăcat haină de im alb ] . ’ - * A<•’>. *‘ *:>
imaculat. Suprafeţele lor sint 1
netede, plăcute la vedere. In
plafon s-au montat globuri de
ipsos pentru iluminatul elec­
tric.
Faptul că lucrările sint în-
tr-un stadiu avansat se da-
toreşte elanului cu care echi­
pa de ipsosari a pornit la j
muncă. Ipsosarii s-au anga- )
jat să termine lucrarea in j
cinstea, zilei de 1. Mai. Ca }
urmare. în fiecare lună, pla- ]
]
admira calitatea şi frumuse- j
şi că dacă ochiul este ineîn- j
JV. FURIR
SECŢIA A DOUA FURNALE A C.S. HUNEDOARA. VEDERE GENERALA.