Page 7 - 1961-04

Nr. 1950
TEHNICA NOEÂ l i TARILE SOCIALISTE
__ DinU.R.S.S. tehnica
Turbinele viitorului
In Uniunea Sovietică în pa­
ralel cu alte ramurii ale indus­
triei, mari succese au fost ob­
ţinute în construcţia de maşini
energetice.
La termocentralele în con­
strucţie se instalează mari tur­
bine cu abur cu o putere de
pînă la 300.000 kW. Se elabo­
rează proiectele unor maşini
şi mai mari, cu o putere de din alte oraşe ale Uniunii So­
aproape 600.000 kW.
Paralel cu dezvoltarea con­ sînt construite instalaţii de turbi­
tinuă a construcţiei de turbine ne ou gaze care funcţionează la o
cu abur, în ultimii ani, în temperatură a gazelor de 600.
U.R.S.S. se dezvoltă intens o 750 grade. Aceste maşini nu
ramură cu totul nouă — con­ numai că nu sînt prin nimic
strucţia de turbine cu gaze.
Inginerii şi constructorii so­ produse in alte ţări. ci intr-o
vietici au realizat sute de in­ serie de cazuri ele sânt chiar
stalaţii de turbine cu gaze ca­ cu mult superioare.
Trenuri cu instalaţii sie turbine cu p z e
Intr-un viitor apropiat, pe
magistralele feroviare ale Uniu­
nii Sovietice vor începe să cir­
cule locomotive cu turbine cu
gaze. O asemenea locomotiva
a şi fost construită la Uzina
de locomotive cu motor Diesel
din Kolomna Noua locomoti­
vă va avea o putere de 3.500
C.P., va dezvolta o viteză de
peste 120 lan. pe oră şt va pu­
tea remorca un tren in greu­
tate de pinâ la 2.200 tone. In
comparaţie cu locomotiva cu
motor Diesel, de acelaşi tonaj,
noua locomotivă are o putere
de două ori mai mare.
O altă locomotivă cu turbină
cu gaze a fost construită la
UUna de locomotive cu motor
Diesel din Luganslcoe. Spre
deosebire de locomotiva con­
O fabrică dir iiaiă de un
/ • * * •............»......«. -«rU« . .1* >>»•*»«<V»¦> , .V». •ş ¦S3 y «
singur om
Nu de mult, pe una din străzile lo­
calităţii Krasnoe Selo (regiunea Le­
ningrad) a apărut o clădire mare, lu­
minoasă, ce se deosebeşte de casele
inypcinate pj-jn ferestrele ei mari, care tori.
acoperă toată faţada şi prin acoperişul
plat. Dar numeroşii vizitatori sînt a-
fraşi nu de aspectul clădirii -- aici
a începui să funcţioneze prima fabrică
automată din Uniunea Sovietică pentru
prelucrarea laptelui.
. .Autocisterna unui sovhoz s-a oprit
sub un tnic şopron. După cîteva mi­
nute laptele a şi ajuns printr-un fur­
tun în rezervorul de recepţie. Aici, un
contor special înregistrează cantitatea
recepţionată, iar un „laborant“ elec­
tronic stabileşte într-o clipă gradul de
aciditate al laptelui.
Dispozitiv pentru
stabilirea greutăţii
specifice a lichidelor
Colectivul secţiei de măsurători de
la combinatul „Otto Grotewohl" din
Bolilen a realizat un dispozitiv cu a-
jutorul căruia poate ti stabilită greu­
tatea specifică a lichidelor. Acest dis­ că de vagoane, uzina a livrai
pozitiv este iolosit în prezent cu suc­
ces în 17 sectoare ale combinatului.
- Cu ajutorul lui poate ti stabilită cu
mare precizie greutatea specifică a
diferitelor lichide, inclusiv a acidului 7.500 maşini pentru recoltarea
sulfuric cu o mare concentrare, la o
temperatură ridicată şi în stare im­
pură.
re funcţionează cu succes în
diferite ramuri ale industriei,
în transporturi, ia centralele
electrice, în eompresoarele sta­
ţiunilor de pompare ale con­
ductelor de gaze, ca motoare
de nave şi automobile. Irista-
' laţii de turbine cu gaze de cele
mai diferite destinaţii produc
Uzinele constructoare de turbi­
ne clin Leningrad, Harkov şi
vietice. In prezent în U.R.S.S.
inferioare celor mai bune tipuri
struită la Kolomna. această lo­
comotivă are o construcţie mai
simplă şi mai perfecţionată.
Turbina noii locomotive are o
putere de 3000 C.P. şi este con­
struită din oţel obişnuit. Pa
funcţionează la temperaturi re­
lativ joase ale gazelor. O serie
de îmbunătăţiri propuse de
constructori au permis totoda­
tă să i se ridice randamentul.
In prezent constructorii lu­
crează la realizarea unei loco­
motive cv. turbină cu gaze F
mai puternice — ae 5.000 C.P.
Calculele economice au ară­
tat. că transportul încărcături­
lor cu ajutorul locomotivelor cu
turbine cu gaze este cu mult
mai ieftin decît cu locomotivele
electrice sau cu locomotivele cu
motor Diesel.
începe apoi prelucrarea Iui — sînt
distruşi microbii dăunători, se elimină
impurităţile şi se stabileşte un conţinut TORULUI DE LA PULKOVO,
unic de grăsime. Laptele pasteurizat
şi răcit este debitat într-o cisternă de
rezervă de unde ajunge ia consuma­
La această fabrică toate operaţiile
sînt îndeplinite de mecanisme — un
automat universal contecţioneazâ din-
Ir-o hîrtie specială butelii de 0,5 kg.,
toarnă laptele în ele, Ie închide şi le
aşează în coşuri care pornesc pe ban­
dă rulantă spre autocamtoane.
Fabrica poate recepţiona şi prelucra
pe zi pînă la 25 tone de iapte. Iar
toată această muncă este dirijată de
un singur om.
R. D. Germana
Maşini agricoie
Uzina de combine din Wei-
mar, este considerată în pre­
zent una dintre cele mai mari
uzine constructoare de maşini
agricole din Europa. Reprofi­
lată în anul 1953 dintr-o fabri­
în 11)54 primele 50 de maşini
pentru recoltarea cartofilor şi
400 de combine. In prezent, pro­
ducţia anuală a uzinei este de
cartofilor şi 5.300 de combine.
Muncitorii, tehnicienii şi con­
structorii uzinei elaborează şi
Subirigarea — o nouă
metodă de irigaţie
O nouă metodă de irigare a bum­
bacului recomandată pentru regiunile
unde apele subterane sînt situate a-
proape de suprafaţă a lost elaborată
în sovhozul fruntaş „Pahta-Aral" din
Kazaiistan.
Noua metodă, denumită subirigare,
constă în următoarele:
Cu ajutorul unui sistem de drenaj
vertical nivelul apelor potabile este
menţinut la o anumită adîncime. In
sovhozul „Pahta-Aral“, această adînci-
me fiind de 1,5—2 metri, plantele de
bumbac îşi pot obţine singure umidi­
tatea necesară.
Condiţia cea mai importantă pentru
o subirigaţie eficientă o constituie iri­
gaţiile de spălare şi de rezervă, exe­
cutate în timpul toamnei şi al iernii
în scopul de a înlătura surplusul de
săruri din stratul arabil al solului.
Potrivit calculelor specialiştilor sub-
irigaţia este mai rentabilă decît iriga­
rea cu ajutorul unor instalaţii de as-
persiune.
In prezent sovhozul „Pahta-Aral"
face pregătiri in vederea trecerii totale
la noua metodă de irigaţie.
SPECTOGRAFUL GU DIRI­
JARE AUTOMATA AL NOU­
LUI LABORATOR ASTROFI-
ZIG DIN GADRUL OBSERVA­
LENINGRAD.
IN FOTO: PUNEREA LA
PUNCT A NOULUI APARAT.
¦m-
P. Polona
F ö lö slrea
ln R.P. Polonă, izotopii care pînă
nu de mult erau întrebuinţaţi la cer­
cetarea şi descoperirea de noi zăcă­
minte de minereuri, in medicină, bio­
logie, chimie, cunosc în prezent o a-
plicare tot mai largă în industrie.
In ultimul timp, în cel mai mare
centru siderurgic din R.P. Polonă —
la Uzinele „Lenin" din No.va-Huta —
penfru ogoare
construiesc noi tipuri de com­
bine, maşini pentru recoltarea
cartofilor, autoîncărcătoare şi
puternice agregate cu transmi­
sie prin cablu. In cadrul uzinei
s:au format cîteva colective de
muncă socialistă, care întreţin
legături permanente cu între­
prinderile furnizoare şi cu in­
stitutele ştiinţifice.
Recent, un colectiv de muncă
socialistă a realizat noua ma­
şină pentru recoltarea cartofi­
lor — de tip „K675“ — care
este cu aproape L000 kg. mai
uşoară decît cele realizate an­
terior.
Cu ajutorul ei, în 8 ore se
poate strînge recolta de pe o
suprafaţă de 2,6 ha.
Aspecte de pe şantierul L
de construcţii din Stalin-
allee din Berlin (R.D. Ger­
mană) Datorită folosirii
metodelor înaintate, lu­
crările de construcţii din­
tre pieţele Strausberg şi
Alexander progresează ra­
pid.
In clişeu: Sudarea pa­
nourilor mari la o con­
strucţie din Stalinallee
’-»'W/V'VN/V'VWV.
DRUMUL SOCIALISMULUI
R. P. Chineză
Aparate noi pentru mineri
La Fabrica de lămpii de mi­
nă din Fuşun, unui dintre cele
mai mari centre miniere din
R.P. Chineză au fost efectuate
unele îmbunătăţiri în construc­
ţia lămpilor de mină cu acu­
mulator şi în prezent ele pot
ilumina pînă la o distanţă de
12 metri, adică cu 7 metri mai
mult decît cele produse îna­
inte.
Totodată greutatea bateriilor
oare alimentează cu electrici­
tate- lampa a fost redusă ou o
treime.
Paralel cu aceasta, la Fuşun
au fost produse cîţeva aparate
noi care asigură securitatea
O r eiea e u e r
Fluviului Perie"
In delta Fluviului Perlelor a
fost terminată in linii gene­
rale prima parte a lucrărilor
de construcţie a reţelei electro-
energetice destinată irigaţiei.
Cu ajutorul acestei reţele vor
fi acţionate maşinile celor pes­
te 200 de staţiuni de pompare
şi irigare din regiunea deltei,
ou c putere totală de peste
30.000 kW. In felul acesta, o
suprafaţă de circa 170.000 ha.
va putea fi irigată sau ferită
R. P. Bu’qară
Noi maşini pentru legamicultură
Lucratorii ştiinţifici ai staţiunii le­
gumicole experimentale din satul Ne-
govan, regiunea Solia şi ai Institutului
de cercetări în domeniul mecanizării
ie led w sirle
izotopii au început să fie folosiţi în
defectoscopie şi la măsurarea grosimi­
lor tablelor laminate la rece. In total,
cu ajutorul a trei aparate, într-un sin­
gur an, se efectuează 1.500 de radio­
grame la examenele detectoscopice.
In curînd. la aceste uzine va lua
fiinţă un laborator de izotopi. El se
va ocupa cu cercetarea metodelor de
exploatare a instalaţiilor la furnale şi
conducte, a structurii zgurii, ca şi a
posibilităţilor de aplicare a izotopilor
in automatică.
in vederea pregătirii cadrelor nece­
sare, uzinele îşi vor trimite specialişti,
pentru a face studii suplimentare la
Academia de mine şi metalurgie, co-
laborînd în acelaşi timp în permanen­
ţă cu Institutul de cercetări nucleare
şi Institutul de metalurgie.
O instalaţie pentru
curăţirea cărbunelui
Doi ingineri de. Ia Institutul de trans­ din fumul care iese pe coşurile fabricii.
formare mecanică a cărbunelui din
Katovice au pus la punct o instalaţie
de curăţire a cărbunelui. Cu ajutorul
noii instalaţii cărbunele este debitat
din abataj în nişte recipiente enorme,
Umplute cu un lichid specia! avînd o
anumită greutate specifică, ceea ce
face ca piatra să cadă la tund iar căr­
bunele să se ridice la suprafaţă. îna­
inte cărbunele stărîmat era scos cu
mîna şi supus la diferite acţiuni me­
canice cu un randament mult mai mic.
Noua instalaţie denumită „Wzbodisz“
a şi fost pusă în funcţiune într-una din
minele din Silezia. Ea poate curăţa
intr-o oră circa 600 tone de cărbune.
In fabrica de aparate de trans­
misiuni „Nikos Beloianis“ din
Budapesta, peste 26 Ia sută din
muncitori fac parte din brigăzile
de înaltă caliticare.
O mare atenţie se acordă aici
creşterii tinerelor cadre, a căror
tendinţă este de a ajunge cît
mai curînd în brigăzile de înaltă
calificare.
Dag 3
«í
muncii minerilor. Printre aces­
tea se află şi u.n aparat auto­
mat pentru detectarea gazelor,
de mărimea unei ceşti de ceai,
care dă semnale roşii de alar­
mă atunci cînd gazul a depă­
şit densitatea admisibilă.
Un alt aparat produce auto­
mat an sunet de alarmă atunci
cînd temperatura minei atinge
un punct critic, preintîmpmînd
în felul acesta pericolul de in­
cendiu.
La Fabrica din Fuşun a fost
realizat şi un instrument auto­
mat care indică pericolul de
surpare.
ca grs
de pericolul de înămolire.
In delta Fluviului Perlelor se
află oraşul Guancijou şi alte
13 oraşe şl judeţe. Delta este
brăzdată de multe riuri, solul
ei este fertil, iar relieful foar­
te neted.
In trecut, din cauza lipsei de
instalaţii de irigaţie, aici se
produceau adesea inundaţii.
Numeroase instalaţii de acest
Un cunoscut inovator chinez': Wan Lin-ho din Şanhai
fel au fost construite aici cu care este, intre altele, autorul unui aparat pentru măsură­
tori de precizie de 10.000 v.
forţele populaţiei in anii pu­
terii populare.
In prezent s-a început parţial
construirea celei de-a doua
părţi a reţelei energetice.
R. S. Cehoslovaca
A u to m o b i!e —fri g Sd e re
Uzina^ cehoslovaca „Orlio- de. Pentru furgonul-frigider a te fi pusă în funcţiune cu aju­
ean“ a început producţia în se- fost folosit un automobil de tip torul unui motor cu benzină sau
rie a unor furgoane — frigide- poate ti conectată la un motor
„Skoda-706". In timpul cît este electrio.
re calculate pentru o încărcă­ decuplată de automobil, instala­
tură de 10 tone. La o tempe­ ţia frigorifică a turgonului poa-
ratură exterioară de 27 grade R. P. 0. C oreeană
Celsius, conţinutul frigiderului Mssanizarea in industria extractivă
poate fi menţinut la o tempe­
ratură de pînă la minus 18 gra-
In ultimul timp, în industria extrac­ portant l-au jucat noile maşini cu frac­
tivă a R.P.D. Coreene se efectuează o ţiune electrică şi cu motoare de ben­
mecanizare intensă' a lucrărilor atît în zină cu care au ;ost înzestrate, plinele.
nine, cît şi în exploatările la zi.
Datorită mecanizării se realizează o
In primele 9 luni ale anului 1960, creştere însemnată a producţiei. De
şi electrificării agriculturii din Sofia, m uipna mecanizării, ritmul lucrărilor pildă, la mina Kuomuk, din provincia
la puşcare şi abataj a crescut cu 40 Hamglienul de sud, unde au fost in­
au realizat cîteva maşini noi care vor la sută, iar la transportul minereurilor troduse maşini electrice de transport,
la suprafaţă — cu 20 la sută în com­ maşini de încărcare şi alte utilaje, vo­
contribui la mecanizarea legumiculturii paraţie cu perioada corespunzătoare a lumul producţiei lunare a crescut de
anului 1959. La creşterea productivităţii 2,4 ori faţă de primul trimestru al a-
în Bulgaria. j in transportul minereurilor un rol im- nului 1960.
Gu ajutorul unui nou şi original dis­
pozitiv pentru formarea straturilor, a
cărui lăţime de lucru este de 2,40—
3,20 metri, se va putea pregăti zilnic
penlru sădire o suprafaţă de 9 - ! 2
ha. Straturile foiţmate cu ajutorul aces­ R. P. Ungară
tei maşini sînt periect egale iar pă-
mîniul este bine atînat. Vagoane speciale pentru transportarea
Colectivul ştiinţific a realizat de a- cimentului
semenea o nouă maşină de repicat ră­
saduri, care s-a dovedit a fi cea mai La Fabrica d3 vagoane şi turnat cimentul. Rezervorul
potrivită pentru condiţiile locale. Prin maşini „Wilholm Pieck“ din fiind Închis ermetic, fereşte
folosirea noii maşini, productivitatea Gyor (R.P. Ungară), a fost pu­ cimentul de umezeală. De ase­
muncii creşte de 6—11 ori. Conc !ni- menea, încărcarea şi descărca­
tent cu repicarea răsadurilor maşina să la punct producţia unor va­ rea vagoanelor se face mult
stropeşte şi plantele. Răsadurile sădite goane speciale pentru trans­ mai repede.
cu ajutorul ei, se fixează în 16—18 portarea cimentului. Noile va­
ore în loc de 2—3 zile cît necesita goane prezintă avantajul că la Fabricarea acestor rezervoa­
repicarea manuală. transportare, cimentul nu mai re a prezentat însă unele di­
trebuie să fie ambalat în saci ficultăţi datorită formei lor
separaţi. In vagon sînt aşeza­ neobişnuite. Recent, lucrătorji
te nişte rezervoare mari, de fabricii au elaborat proiectele
forma unei pere, în care este
unor rezervoare de forma unui
O in te re s a n tă inovaţie glob, care vor permite o redu­
Un grup de muncitori şi tehnicieni 50—| (10 kilograme de prat de cărbune. cere substanţială a timpului de
de la întreprinderile de ciment şi var Noua instalaţie are un avantaj du­
de la Tatabanya a construit o instalaţie fabricaţie şi a consumului de
pentru extragerea prafului de cărbune blu: materii prime. Intr-un vagon
sînt aşezate 3 rezervoare cu o
Cu ajutorul acestei instalaţii s-a sta­ Praful reţinut de ea poate fi bri­ capacitate totală de 30 tone —
bilit că in fiecare oră iese pe un coş chetat şi folosit ca combustibil, iar pe volum ce depăşeşte capacitatea
de altă parte, aerul dm jurul fabricii vagoanelor cu vechile rezer­
se păstrează mai curat. voare.